58 matches
-
suportat și că are de ales: sau adera integral la el și continuă lectură sau aruncă cartea din mână și se întoarce la viața lui veselă și lipsită de griji de dinainte. Lectură poeziei Angelei Marinescu este un fel de călugărire. Poeta nu acceptă compromisuri - ca să nu mai vorbim de refuzul ei de a face vreun gest de "cucerire" a cititorului. Singură ei preocupare este să "dea" mereu poezia la maximum. Răsucind cu un fel de sadism butonul de care depinde
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
de internat a Voichiței, acum lucrează în Germania și vine s-o ia cu ea, dar - odată intrată în mănăstirea unui preot autoritar (jucat de basarabeanul Valeriu Andriuță) - viața ei devine subiect de film... Un film despre religie și despre călugărire, despre viața religioasă și despre viață în general, despre dogme și despre îndoctrinare, despre vină și despre alegere, despre dragoste și biserică, despre intoleranță și despre sisteme, despre religia dusă la extrem și dragostea periculoasă și pătimașă și despre combinația
După dealuri [Corola-blog/BlogPost/98491_a_99783]
-
biblioteca lăcașului. Mare ocrotire a avut din partea episcopului Iustinian Mureșeanul. Legătura cea mai strânsă, știu asta, a avut-o, de acolo, în lumea scriitorilor, cu poetul Ioan Alexandru. Eu am fost în câteva rânduri la Rohia. Și înainte, și după călugărirea de facto. Este grăitor și faptul că în fiecare an, pe 15 martie, primeam de la Nicolae Steinhardt, pe urmă, părintele Nicolae, o carte poștală, un mesaj de suflet. Ultima noastră întâlnire cu dumnealui nu se poate uita: a fost în
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
pun iar pe burtică. Eugenia Ionescu a scris mult mai mult decât a trăit. Fiecare fapt e dilatat, hiperbolizat, stors de orice sens. Alt lucru interesant e că adesea Eugenia Ionescu vorbește la persoana a treia despre ea. Ca și cum după călugărire ar interveni o altă identitate. Nu te poate lăsa indiferent bibliografia impresionantă, almanahuri, istorii ale teatrului și ale cinematografiei. Jurnalul capătă aproape o structură de documentar. Eugenia Ionescu își povestește extrem de impersonal viața. Neimplicat. „4 VII 1924 apare legea minelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
și explicația celor scrise pe coperta caietului de jurnal: „A fost prima mare deziluzie. Să poți face ceva și să nu ți se dea voie. Gândul îi fuge foarte des la acest prim eșec“. Să fi dus acest eșec la călugărirea de mai târziu a Eugeniei Ionescu? La fel ca la criminalii care-și justifică pornirea prin faptul că în fragedă pruncie niște părinți ceva mai încuiați nu le permiteau să mănânce un picuț mai pipărat? În timp ce Eugeniei Ionescu i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pe atunci de Gheorghe Pop de Băsești, îi cunoștea prea bine acțiunile „patriotice”, atentatele din 27 septembrie 1913 [dinamitarea coloanei Mileniului de pe Tâmpa, Brașov - n.a.] și 24 februarie 1914 [coletul-capcană expediat prin poștă de la Cernăuți la Debrețin - n.a.]. Îi recomandă călugărirea, urmată de o eventuală întoarcere în America ca agent de influentă dirijat în cadrul comunităților românești, formate atunci în principal din emigranții ardeleni. Indirect, evacuarea sa de odinioară pe mare, cu un vas comercial român, este confirmată și de deplina sa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
Tonegaru. În memoriile sale, Onisifor Ghibu confirmă prezența „călugărului” Ilie Cătărău la Sibiu în primăvara anului 1955. În fapt, Groza forțase mâna prietenului său, Mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan, șantajabil datorită poziției sale ambigue față de Mișcarea Legionară. Mitropolitul a dispus imediat “călugărirea” lui Cătărău la Alba Iulia de către doi foști episcopi surghiuniți acolo de regimul comunist, Veniamin Nistor al Caransebeșului și Policarp Morușca, ipotetic ierarh al Americii. Recunoscător, la moartea Mitropolitului Nicolae Bălan [6 august 1955 - n.a.], Cătărău a trimis Consistoriului din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
Simion cloceau o viitoare internare "salvatoare" a lui Mihai Eminescu. Iată ce nota criticul referitor la intenția poetului: "Foarte excitat, sentiment al personalității exagerat (să învețe albaneza!), vrea să se călugărească, dar să rămână la București". De ce dorea el o călugărire la București? Ne explică profesorul Codreanu: pentru că dorea avantajul "păstrării contactului cu marele centru cultural al țării". De altfel, gândul călugăririi l-a mărturisit și lui Zamfir C. Arbore, un confrate de la "Românul", în anul 1882, când Titu Maiorescu nu
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
al personalității exagerat (să învețe albaneza!), vrea să se călugărească, dar să rămână la București". De ce dorea el o călugărire la București? Ne explică profesorul Codreanu: pentru că dorea avantajul "păstrării contactului cu marele centru cultural al țării". De altfel, gândul călugăririi l-a mărturisit și lui Zamfir C. Arbore, un confrate de la "Românul", în anul 1882, când Titu Maiorescu nu-i descoperise încă semne de "alienat". "Știi ce, dragul meu, hai să demisionăm, tu de la "Românul", eu de la "Timpul", și hai
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
în chiliile solitare, să scriem letopisețe în cari să înșirăm tot ce îndură nenorocitul neam românesc, pentru ca să se știe cât amar a suferit românul, cât a trăit pe acest pământ", îi spunea poetul. În anul 1884, repetă gândul salvării prin călugărire, ecoul lui răzbătând într-o scrisoare a lui Petre Missir către Titu Maiorescu, pus însă pe seama nebuniei și luat drept glumă. Că nu putea fi vorba doar de o simplă glumă sau de un semn al alienării, o dovedesc eroii
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
de vreme ce apelează la bogata mănăstire Tismana. În același timp Hârșova nu renunță ,pe timpul vieții, la dreptul de a hotărî în treburile Topolniței .Dimpotrivă , ea caută să întregească daniile făcute anterior cu părți de moșie la Erghevița 1688 și apoi , după călugărirea ei devenită Hrisana , cu o serie de danii de țigani, făcute în anii 1688-1689 și în 170632.. Se poate spune că atâta timp cât de soarta mânăstirii Topolnița , s-au ocupat membrii familiei Buliga , în principal Lupu vel câpitan , care a dobândit
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Părintele Arsenie Boca la Mănăstirea Sâmbăta (și apoi la Mănăstirea Prislop) a fost uriașă. Dar trebuie adăugat că Părintele nu a căutat acest lucru, ci „mulțimile îl îmbulzeau, ca să asculte cuvântul lui Dumnezeu” (Luca 5,1): „După câțiva ani de la călugărirea mea și intrarea mea în preoție, mi s-a întâmplat un lucru pe care nu l-am urmărit: o mare influență în popor, o faimă de predicator și de preot. Datorită cunoștințelor ce le adunasem în vremea studiilor, și pe
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
Părintele Arsenie Boca la Mănăstirea Sâmbăta (și apoi la Mănăstirea Prislop) a fost uriașă. Dar trebuie adăugat că Părintele nu a căutat acest lucru, ci „mulțimile îl îmbulzeau, ca să asculte cuvântul lui Dumnezeu” (Luca 5,1): „După câțiva ani de la călugărirea mea și intrarea mea în preoție, mi s-a întâmplat un lucru pe care nu l-am urmărit: o mare influență în popor, o faimă de predicator și de preot. Datorită cunoștințelor ce le adunasem în vremea studiilor, și pe
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
, Iosif I. (1816, Aiud - 30.IV.1851, Blaj), traducător, poet și prozator. A urmat liceul în orașul natal, apoi la Blaj, unde a studiat și teologia, devenind, după călugărire (1840), profesor de „principie”. Un timp preceptor în familia contelui Nemeș (1843-1847), e din nou profesor la Blaj (1847-1848, 1850-1851). În timpul revoluției a fost închis la Alba Iulia. Din 1838 M. este unul dintre cei mai activi colaboratori la publicațiile
MANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287981_a_289310]
-
de stăpânitori mai mici, tot dintre sârbi, în Macedonia și lângă Marea Adriatică; în sfârșit, ceva mai departe, străluci încă până la 1453 familia împărătească a Constantinopolei, cu multe ramuri laterale”5. Basarab I și-a măritat fata, pe Teodora (care, după călugărire, se va numi Teofana), cu Ivan Aleksandr, țar la Vidin, iar fiul acestora, Stracimir, se va însura cu Ana, fiica voievodului Nicolae Alexandru al țării Românești. Celelalte două fete ale lui Nicolae Alexandru se vor mărita tot departe de țară
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Rareș), trădat de o seamă din boierii care înainte îl susținuseră să ocupe tronul. Tot atunci, adică la 11 martie 1541, lângă Galați, și-au pierdut capetele, împreună cu Alexandru Cornea (martorii spun că nefericitul Domn ar fi preferat mutilarea și călugărirea...38), sprijinitorii lui, Mihu, portar al Sucevei, implicat în omorârea lui Ștefan Lăcustă (a fost însurat acest Mihu, căci i se cunosc urmașii, nepoți și strănepoți)39, și comisul Pătrașcu Tăutu (ginerele lui Mihu). ... îi lichidau pe pretendenți A scăpat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prinzându-i calea la Șipote, neavând el nici o știre de nicăierea, l-au împresurat oastea leșască și l-au prins viu, pre carele mai apoi, dacă au sosit Alexandru Vodă, l-au însemnat la nas și l-au dat la călugărire”41. Luptele cu acești „domnișori” se purtau nu numai în țară, cu armele (domnia lui Alexandru Coconul, Voievod „prea tânăr” al țării Românești, tutelat de boierii „foarte credincioși” care „căutau toate trebile domniei și ale țării, și toate judecățile era
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
redeștepte simpatia pe care se pare că i-o trezise cândva țarului Alexei Mihailovici. Visul ei de mărire a rămas, însă, doar un vis...256. „Retragerea din lume” a bărbaților măresc grupul femeilor singure Este știut că Puterea medievală înțelegea călugărirea și ca pedeapsă (recluziunea în „privatul absolut” al mănăstirii convocând la un loc exilul și închisoarea) și o practică împotriva pretendenților sâcâitori ( Alexandru Lapușneanu, după ce l-a învins pe Joldea, „l-au însemnat la nas și l-au dat la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mihai Viteazul, Teodosie Rudeanu. Despre alt Rudeanu, Tudor, fratele cronicarului, știm cu siguranță că a îmbrăcat rasa de călugăr, numindu-se Teofil, la Mănăstirea Cozia. Același cuvânt al posibilității - „poate” - ne poate ajuta și atunci când încercăm să descoperim „sediile” de după călugărire ale altor boieri ce au optat pentru acest celibat particular: aga Stoica Berilescu - monahul Serghie (ctitor al Mănăstirii Vălenii-de-Munte din Prahova; și tatăl lui Stoica, postelnicul Ștefan își sfârșise viața între zidurile mănăstirii; ca monah l-a chemat Serafim); marele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
despărțire: motive care provoacă moartea religioasă; motive care provoacă moartea morală; motive care provoacă moartea fizică parțială; motive care provoacă moartea civilă 262). Și legiuitorii din secolul al XVII-lea, întemeindu-se pe Harmenopoulos, acceptau această „moarte civilă” produsă de călugărire - „Slobozéște-se, adecă desparte-se bărbatul de muiarea lui, sau muiarea de bărbatul ei când va să se facă călugăr, sau călugăriță și fără de voia unul a altuia și fără de nici o judecată; pentru că mai întru bună cale mérge. Pentru că zice pravila
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zice cronica - „jupâneasa Elena și cu feciorii ei n-au vrut, ci s-au rugat la Antonie-Vodă să-l iarte de la moarte și să ia cinul călugăresc”. Și sentința a fost comutată: în locul pedepsei capitale, osânda era expunerea infamantă și călugărirea. Numai că - ne spune hrisovul dat de Antonie-Vodă („la mâna acestor boiari carei scriu mai sus, ca să le fie de mare credință și de pomenire lor și coconilor lor, și nepoților și strănepoților în veci”) - generozitatea Cantacuzinilor (să fi contat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
, Eufrosin (c. 1785, Nucșoara, j. Prahova - 10.XII.1858, Gura Motrului, j. Mehedinți), scriitor bisericesc. Fiu de țărani, P. (din botez Radu, iar după călugărirea din 1808 Eufrosin) a studiat la București, la Academia Domnească, între 1812 și 1816. Remarcându-se la cursurile de filosofie, a fost numit profesor la aceeași școală, condusă de Neofit Duca, de unde în 1818 se transferă ca profesor de geografie
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
vreu...”, „Ai să dai sama, doamnă!...”, „Capul lui Moțoc vrem...”, „De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu”). Uciderea celor patruzeci și șapte de boieri într-un groaznic măcel constituie punctul culminant al scrierii, după care urmează călugărirea și, în final, moartea prin otrăvire a lui Lăpușneanu. Celelalte personaje au o siluetă discretă, însă conturată cu linii sigure: doamna Ruxanda, blândă și supusă, mitropolitul Teofan, nu atât prelat cucernic, cât abil diplomat, Moțoc, intrigant, slugarnic și laș. De-
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
cu pravilă după Muntele Athos. La data de 11 august 1945, se tundea în monahism la Mănăstirea Cetățuia, preotul Ioan Marina, care din mai 1948 și până în 26 martie 1977 a fost Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. „În cuvântul rostit după călugărire, a făcut o mărturisire uimitoare: Viața lui, din 1935, după moartea soției, se împletise armonios cu a monahilor de la Mănăstirea Frăsânei. Impresia pe care stareții Porfirie și Simeon de la ctitoria Sfântului Calinic o lăsaseră asupra sa a fost atât de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cuvîntul bărbatului, Îl cată „la boale”, nu ține „sicret” În sine... Misogianul Pann este, În fine, mulțumit: „Căci dragostea unde este Și unde se Înțeleg Unindu-se cu aceste Doi se fac un trup Întreg”... Adiata prevede, cum se știe, călugărirea Catincăi, Într-o mănăstire din apropierea Viforiței, acolo unde poetul vrea să-i fie Îngropat trupul. Cumintea, iconoama, supusa Catinca a luat moștenirea lăsată de soț, dar nu s-a retras la mănăstire. N-au avut nici un efect jurămintele, blestemele din
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]