1,177 matches
-
Îndreaptă spre centrul orașului. Adrian reuși cu greu să găsească un loc unde să-și odihnească trupul obosit. Sute de refugiați i-o luaseră nainte. Până la urmă-și află un loc În casa unui preot care Îl găzdui Într-o cămăruță, semănând mai mult a chilie. Ușor de recunoscut după graiul oltenesc, refugiații se plimbau pe străzile Romanului. Alimentele se găseau din ce În ce mai greu iar moara lui Rollic măcina din ce În ce mai rar. Și peste tot o mare de muște și de păduchi. Tânărul
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
chilie. Ușor de recunoscut după graiul oltenesc, refugiații se plimbau pe străzile Romanului. Alimentele se găseau din ce În ce mai greu iar moara lui Rollic măcina din ce În ce mai rar. Și peste tot o mare de muște și de păduchi. Tânărul se Învârtea nerăbdător În cămăruța cât o chilie. Părea frământat, și neliniștit În egală măsură. După ce-și făcu rost de mâncare tot prin bunăvoința preotului, se Îndreptă spre malul Moldovei. Umbla de ici-colo pe malul apei adunând pietre albe, sfărâmicioase. Ajuns În chilie s-
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
de vulpe argintie (bogat înspicată), șal verde pe cap, fardată, pantofi de șevro, răspunde la numele de Maria de Mangop. Telefonați la 14120, sau comunicați în strada Remus 16." Tovarășul de la ghișeu, după lectură, se ridică de pe scaun, ieși din cămăruța sa, mă luă aspru de braț, mă strînse tare și-mi șopti, tăios, printre dinți: Ieși afară că te dau pe mîna poliției! Provocatorule!" L-am înteles." Radu Cosașu, Supraviețuirile, vol. 1, Rămășițele mic-burgheze, Editura Fundației PRO, 2002, 232 pag
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
pusă peste albul vechi al dulapului cu haine, acum plin de albume de artă. Ca și cum sufletul ar fi răspândit în aventură. îi zăresc din nou pe cei doi bătrâni care deveniseră o pereche la sfârșitul vieții lor și închiriaseră o cămăruță lipită de marele apartament al lui Ingegerd în care locuiam noi. Ieșisem la fereastră și ei se aflau pe celălalt trotuar și zărindu-mă s-au oprit privindu-mă îndelung. El se uita furios la mine, surprins de vederea mea
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
lui Ingegerd în care locuiam noi. Ieșisem la fereastră și ei se aflau pe celălalt trotuar și zărindu-mă s-au oprit privindu-mă îndelung. El se uita furios la mine, surprins de vederea mea. Patul nostru se găsea lângă cămăruța lor în care ei încercau zadarnic să învie tinerețea. Zgomotele din camera îndrăgostiților jignesc adânc pe cei care se află în umbra bătrâneții, sexualitatea devenind pentru ei un perpetuu subiect plin de repetate umilințe. Chiar și în cazuri excepționale, nimeni
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
palton amărît. Cu MLR a avut mai mult noroc. Rugîndu-l pe Arghezi să intervină pentru un sediu (evacuat în 1967 din strada Zambaccian nr. 15, MLR își depozitase bunurile în clădirea Uniunii Scriitorilor de pe șos. Kiseleff nr. 10, în două cămăruțe de la mansardă), îl obține pe cel actual, fost al Muzeului Româno-Rus, din str. Fundației nr. 4. Scoate și revista Manuscriptum, menită a valorifica arhiva MLR. E bine să ne reamintim din cînd în cînd de aceste lucruri. * "Libertatea a devenit
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
în primele zile... Lumea pune atâta inteligență în treburi de-astea, iar din atâtea noduri unul lângă altul se ivește până la urmă bucata de covor - Mario vedea pesemne uneori covorul, cu scârbă, cu groază, când insomnia intra la el în cămăruță să-i biruie noaptea. „Iartă-mă pentru moartea mea, e imposibil să înțelegi dar iartă-mă, mamă”. O hârtiuță ruptă de pe marginea revistei Critica, peste ea o piatră alături de sacoul care a rămas ca un semn de hotar pentru primul
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
să descoperi și lucruri interesante; Off-ul are ceva janghinos și sublim în același timp... Off-ul, în ciuda presiunilor, a refuzat să se declare “anulat”. Pentru sutele de trupe care s-au înscris singure, și-au închiriat teatrul (uneori o cămăruță cu nici douăzeci de locuri!), și-au plătit turneul -, pentru aceste mici trupe care trăiesc nu din subvenții, ci din biletele vîndute, a nu juca ar fi însemnat a muri. Între faliment și solidaritatea cu greviștii, majoritatea trupelor au ales
Avignon, Of(f), Of(f), Of(f) ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13643_a_14968]
-
s-o vedem pe Valentina. Oh, săraca, așa era de tristă și ne-a îmbrățișat și era nu avea nici haine, avea niște ciorapi de ață pe ea, albi, deșirați, era ca vai de lume. Îi mai găzduise într-o cămăruță, lângă Mogoșoaia, în palatul mic al Brâncovenilor. Acolo, într-o cămăruță, mai locuia Valentina cu soțul ei. Era tristă și zicea " Cred c-o să ne deporteze". Ce era să-i spunem? Era fericită că a mai văzut pe cineva care
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
și ne-a îmbrățișat și era nu avea nici haine, avea niște ciorapi de ață pe ea, albi, deșirați, era ca vai de lume. Îi mai găzduise într-o cămăruță, lângă Mogoșoaia, în palatul mic al Brâncovenilor. Acolo, într-o cămăruță, mai locuia Valentina cu soțul ei. Era tristă și zicea " Cred c-o să ne deporteze". Ce era să-i spunem? Era fericită că a mai văzut pe cineva care se mai interesa de ei. Aflăm, nu mult după asta, de la
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
ajuns la Festival, ai pierdut un spectacol teribil, de ultimă oră de la Sankt Petersburg, din Lituania sau Anglia. Asta mi se pare o miză pentru care merită să dai bătălii multe! Și Chiriac știe să le dea" A demostrat-o! În cămăruța de la mansarda unui hotel pe care îl ador, "Împăratul romanilor", m-am simțit mult mai aproape de cer. Am văzut, uneori, Munții Făgărașului, cu zăpadă încă pe creste, semeți, verticali, mîndri. E ceva să-ți începi ziua cu o astfel de
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
a replicat }uculescu, vizibil ațâțat de cuvintele mele. - Uite, sunt gata să vin chiar acum!" Am acceptat, spunându-mi că e bine să bat fierul cât e cald și să nu aștept altă ocazie. Am pornit deci spre cele două cămăruțe ale mele, situate deasupra unui garaj. I-am pus pe masă o cutie cu o sută de fotografii reprezentând falsuri "Andreescu", rugându-l să se uite la ele, să-și facă o părere, și să avem astfel o bază de
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
lumea în intimitate. A.O.: Aveam în kibuț o cameră de lucru, un spațiu mic, în care nu intra nimeni neinvitat. Cînd simțeam nevoia să lucrez, mă rupeam de lumea întreagă, chiar și de familia mea și mă retrăgeam în cămăruță. Nu aveam nevoie de computer, nici de mașină de scris, ci numai de un condei. A.R.: Și Dvs. scrieți de mînă? Vă mulțumesc că îmi oferiți o confirmare. Mă absolviți de un lucru de care mă rușinez. A.O.
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
anii petrecuți în kibuț, cît și acum. Chiar cînd făceam muncă de chelner, sau conduceam un tractor, sau culegeam mere, puteam, ori de cîte ori doream, să fiu singur cu mine. Și cînd simțeam nevoia să scriu, mă retrăgeam în cămăruța mea, foarte mică și ticsită de cărți, și acolo eram pe propria mea planetă. Și apoi, cred că unui romancier nu-i strică să ia parte, o dată pe săptămînă, la o ședință de comitet pentru planificarea și proiectarea unor noi
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
spunea Germán: am început s-o duc mai bine spre răul meu. Locuiam în casa surorilor Ávila - Esther, Mayito și Toña -, pe care le cunoscusem la Sucre, și care se străduiau de multă vreme să mă izbăvească de destrăbălare. În loc de cămăruța de carton unde m-am dezbărat de atîtea nazuri de nepot răsfățat, aveam la ele un dormitor doar al meu, cu baia aferentă, și o fereastră ce dădea spre grădină, iar pentru cele trei mese zilnice plăteam abia o idee
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
textelor literare, pentru că editarea unei reviste costă bani (și bani nu sunt), dar În primul rând o revistă face educație, nu-ți scrântește mintea. Să promovăm, deci, literatură adevărată, iar dacă nu suntem capabili de asta, să ne retragem În cămăruța noastră, căci numai acolo hormonii pot să zburde, iar invidia să se cocoațe pe buza de sus, ca să se vadă rânjetul de frustrați și de motani fără mustăți (știți că, dacă tai motanilor mustățile, le dispare simțul orientării).
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
în urmă, Birgitta, soția lui, murise. Era, într-adevăr, singur. Rudele, câte îi mai rămăseseră - doi veri - trăiau foarte departe, dincolo de Cercul Polar. Imaginează-ți două odăițe la etajul 5 1/2 într-un bloc înconjurat de brazi. Dacă în cămăruțele astea vei înghesui niște canapele și fotolii grele, două dulapuri țărănești, din Dalecarlia, totul împodobit cu perne și pernițe; dacă pe parchet vei așterne o mochetă roasă, vei înțelege mai ușor ceea ce urmează. Ba, nu! Ar trebui să vezi și
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
noastre. Încăperi cu cărți frumos așezate pe rafturi, camere decorate simplu, dar cu mult bun gust, ne învăluie într-o atmosferă boemă, propice evenimentului care avea să se desfășoare în câteva ore. Un iz de vechi amestecat cu modern. Ultima cămăruță ne îmbie să ne așezăm bineveniți la mese tip bistro, invitați să bem un ceai sau o cafea. Camelia Duca, ne arată pianina din colț, spunându-ne că aici se desfășoară seratele muzicale. Ce altceva poți să-ți dorești mai
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
Cu timpul, nimic nu a mai rămas nici din chilii nici din biserica unde a păstorit tătâne-său și în care Filimon a fost o vreme cântăreț în strană apoi epitrop până la sfârșitul vieții. Scriitorul s-a săvârșit discret în cămăruța din "ospelul" Török de pe podul Mogoșoaiei. Familia, despre care rămâne bănuiala că nu l-ar fi iubit prea mult, depune grabnic o petiție la tribunal pentru inventarierea obiectelor defunctului și stabilește data înhumării "pe 20 ale corentei". Funeraliile au loc
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
la cârciuma din colț decât să plătească întreținerea. Să asculte toată ziua manele de la boxele puse în geam de binevoitori. Să asiste la scene apetisante, cum ar fi cea a dusului gunoiului la tobogan: oamenii ies în șosete, intră în cămăruța tomberonului, lipăie în zoaiele de acolo și se reîntorc liniștiți în casă (e de presupus că în aceleași șosete și dorm. Să audă prin pereții subțiri ai blocului desele certuri conjugale însoțite de țipete. Să calce în balta de pișat
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
familie, dar și de sănătate. Carieră Constanței Zavaidoc s-a încheiat de timpuriu, la 38 de ani, înscriind în palmares multe spectacole la Ateneu, Sala Palatului, Radio, interpretând folclor, romanțe. În 1995 a fost aruncată în stradă. Locuiește într-o cămăruța sărăcăcioasa, cu chirie în stradă Dr. Lister nr. 14, sectorul 5, București, lângă biserică Enei, aproape de Operă Română. Ca să poată trăi, și-a vândut lucrurile. După moartea lu Zavaidoc, mama ei care era croitoreasa, abia a reușit s-o țină
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a fi deportata în URSS. La zbuciumul ei i l-am adăugat pe al meu, acela de fost deținut urmărit în continuare de Securitate... Cei opt ani cât am fost împreună au fost vitregi, în ciuda sentimentelor noastre: locuiam într-o cămăruța la subsol, cu closetul la capătul unui coridor. Cât mai era încă studentă, ne aduceam mâncare în sufertaș de la cantină Ministerului Chimiei. Nechibzuit (aveam doar un răcitor cu gheață), cumpărăm câte un sfert de porc cu speranța că odată preparat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a avut parte în anii '50 profesorul Dragoș Protopopescu, doctor în anglistică la Universitatea din Paris și șeful catedrei de engleză de la Universitatea din București în perioada interbelică. Cităm un scurt fragment: "Profesorul Dragoș Protopopescu se întorcea seara tîrziu spre cămăruța lui de la mansarda unui bloc și, suspicios, a cercetat din stradă cu privirea geamul acesteia și repede a înțeles că cineva îi pătrunsese cu forța în casă și-l aștepta. Bănui că nu putea fi altcineva decît Securitatea, a văzut
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
familie, dar și de sănătate. Carieră Constanței Zavaidoc s-a încheiat de timpuriu, la 38 de ani, înscriind în palmares multe spectacole la Ateneu, Sala Palatului, Radio, interpretând folclor, romanțe. În 1995 a fost aruncată în stradă. Locuiește într-o cămăruța sărăcăcioasa, cu chirie în stradă Dr. Lister nr. 14, sectorul 5, București, lângă biserică Enei, aproape de Operă Română. Ca să poată trăi, și-a vândut lucrurile. După moartea lu Zavaidoc, mama ei care era croitoreasa, abia a reușit s-o țină
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a fi deportata în URSS. La zbuciumul ei i l-am adăugat pe al meu, acela de fost deținut urmărit în continuare de Securitate... Cei opt ani cât am fost împreună au fost vitregi, în ciuda sentimentelor noastre: locuiam într-o cămăruța la subsol, cu closetul la capătul unui coridor. Cât mai era încă studentă, ne aduceam mâncare în sufertaș de la cantină Ministerului Chimiei. Nechibzuit (aveam doar un răcitor cu gheață), cumpărăm câte un sfert de porc cu speranța că odată preparat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]