282 matches
-
nu folosesc semne diacritice (ca și în alte cazuri, le-am introdus în citate pentru a ușura lectura textului): "așe dară, că trebă să ai inima bună cînd te duci să cauți floarea asta" (Formula As = FA 405, 2000); Pe cămeșă trebă-a coasă" (FA 372, 1999 - reportaj din Maramureș); "Apăi dacă trăbă, trăbă!" (verena.net; banc cu ardeleni); "Nu-mi trăbă dolari, nu-mi trăbă NATO" (lumeam.ro); "trăbă să deschid o nouă conexiune" (lug.ro). Foarte clară e diferențierea dialectală
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
e o PROBLEMĂ Ești luat de fraier ... Eu nu cred că ești fraier să faci voluntariat, cu toate că mi se pare puțin absurd să adun gunoaiele celor care le fac : continuu, fără scrupule. Mai bine chiar aplic amenzi de să sară cămeșile pe ei, dacă se tot mobilizează așa resurse pentru strânsul gunoaielor. Oricum, Dragoș nu e fraier. Deloc. Este foarte important să faci voluntariat. În America este foarte bine văzut de către angajatori și la fel și în europa. @ cezar eu cred
„Voluntar de profesie”, ediţia despre SMURD by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82540_a_83865]
-
făcut să caut pe internet ce s-a mai scris despre subiect, iar altele m-au atins până la lacrimi. La textul Anei Maria Ciobanu, Perspective (care a luat și locul II la secțiunea lui), am plâns de s-a zgâlțâit cămeșa pe mine. E povestea unui tânăr tetraplegic și a iubitei lui, o poveste despre cum se termină o viață, în clipa unui accident, și începe o alta, care nu mai seamănă deloc cu prima, dar e totuși viață. Apoi au
Mărturia unui jurat la Superscrieri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20220_a_21545]
-
să salute pe M.S. Regele Mihai I și pe M.S. Regina Mamă Elena. O companie de onoare cu muzică și drapel a Reg. 93 Inf. se aliniează sub comanda d-lui căp. Popa. Compania de onoare legionară, cu tineri în cămeși verzi și flori în piept, ia loc la aripa dreaptă sub comanda d-lui Tănase, cu drapelul Centrului Studențesc Legionar din Timișoara. Apare și d. prof. Stoicănescu, așezându-se în fruntea statului major legionar. Delegația Frontului Național al Muncii ( N.A.F.
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
mărgele sau horboțică (o danteluță lucrată manual). Acest colțar este purtat mai ales vara. În rest, femeile purtau tulpan, o broboadă de culoare închisă. Când timpul se răcea, purtau barize țesute în stative din borangic sau casânci (basmale de cașmir). Cămeșa era făcută din pânză de in sau bumbac. Aceasta se compunea din cinci lați: unul pentru partea din față (piept), altul pentru spate, câte unul pentru mâneci, iar al cincilea, tăiat în două bucăți, se folosește la clinuri. Ornamentele sunt
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mâneci era aplicată o broderie realizată în diverse tehnici: ajurul în cruciulițe, punctul bătrânesc, butucește, pe dos, punturește, în cheițe. Nu lipseau găurelele. Cromatica era diversă: nuanțe de roșu, galben, negru, vișiniu, albastru, verde. Toate acestea dădeau strălucire și frumusețe cămeșii. O altă componentă a costumului femeiesc, folosită atât la muncă, cât și sărbătoarea este catrința. Este țesută în patru ițe, făcută numai din lână sau cu urzeală de bumbac și băteală (bătătură) de lână. Fondul negru este dominant mai ales
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ieșit "din pacea-ntîie a lui". Care-i cîrligul care-l trage afară? Povestea, care crește iarna ca vîlvătaia din jăratec. Însă descîntecul de lîngă vatră nu-i copt pentru lume, înăuntru nu se va ști niciodată cum e dincolo de "cornoasele cămeși": "Melc, melc, ce-ai făcut,/ Din somn cum te-ai desfăcut? Ai crezut în vorba mea/ Prefăcută... Ea glumea!". Iată ultimul joc, acela "în doi, în trei, în cîte-cîți vrei". Ce e ispita lui, altceva decît o glumă? Noi vrem
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
arătare...S-o bărbierit, s-o primenit, s-o îmbrăcat în hainele militare, o luat sacul de merinde și, fără să scoată o vorbă, o ieșit. I-o îmbrățișat pe mătușa Rarița și pe moș Toader, care plângeau de sărea cămeșa de pe ei, și o plecat cu ochii în pământ, fără să întoarcă capul măcar o dată. Da’ de unde le știi dumneata pe toate, așa bob numărat? a întrebat din nou Vasile Hliboceanu, plin de curiozitate. Cât le știe, cât le înflorește
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ulcica lui de vin și o plăcintă dolofană. Ceilalți mâncau în tăcere. Din când în când, udau îmbucătura cu vin. Când chersânul cu plăcinte a fost aproape mântuit și oala cu vin înjumătățită, Pâcu și-a șters mustățile cu mâneca cămeșii și a pornit să-și îndese luleaua cu tutun. Nu a durat mult și vălătucii de fum au luat-o către bagdadie... Pâcule! Vezi că afumi casa omului cu dihania ceea de lulea. Las-o și tu mai domol - l-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a întrebat Pâcu arzând de curiozitate. I-am spus să te dea afară din crâșmă dacă mai aprinzi luleaua ceea. Bine, Dumitre! Da’ nu te-oi prinde eu la cotitură? Atunci să te văd pe unde ai să-ți scoți cămeșa... Dacă-i vorba numai de cămeșă, m-oi descurca eu. Abia au sfârșit ei vorba, că au intrat și ceilalți cărăuși. Acum să ne pregătim de masă, oameni buni - i-a întâmpinat moș Dumitru. A urmat ritualul obișnuit...Până să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
I-am spus să te dea afară din crâșmă dacă mai aprinzi luleaua ceea. Bine, Dumitre! Da’ nu te-oi prinde eu la cotitură? Atunci să te văd pe unde ai să-ți scoți cămeșa... Dacă-i vorba numai de cămeșă, m-oi descurca eu. Abia au sfârșit ei vorba, că au intrat și ceilalți cărăuși. Acum să ne pregătim de masă, oameni buni - i-a întâmpinat moș Dumitru. A urmat ritualul obișnuit...Până să fie gata mămăliga, Costache a adus
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mai făcut de când tot ești primar. Nici nu mai stai de vorbă cu oamenii. Ei lasă că ți-o chica ție scaunul de sub fund când vor veni ai noștri la putere. Atunci să te văd eu pe unde îi scoate cămeșa. Când te-or lua la bani mărunți, te-or ciomăgi zdravăn și la zdup cu tine!” „Ce vrei să spui cu asta, măi Catârcă?” am întrebat eu. „Lasă că ai să vezi tu atunci. Ca mâine-poimâine ajunge funia la par
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să evadeze. Unde să evadeze? Noi zbieram întrebându-ne ce să facem cu Nandor. Bărbații se chinuiau zadarnic să răstoarne creanga de brad de pe trupul lui turtit și muribund, iară noi ne văicăream. Doi bărbați, cu tot gerul, își rupseră cămeșile ca să-l penseze pe muribund. Nu mai aveau însă, pe cine pansa. Hilde leșinase urlând. Cu un ultim tremurat din tot trupul, Alexandru, cu gura plină de sânge negru, vrând să mai spună ceva, își dădu duhul. Ce era de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
tu la omul ista și învață să vorbești frumos - l-a făcut Pâcu atent, spre deliciul celor din jur. Tu nu știi că pe calul bătrân nu-l mai poți învăța la ham? Și... dacă te ai supărat, apoi în cămeșa în care te-ai supărat tot într-aceea ai să te dessuperi... Te știu eu bine! La tine supărarea ține oleacă mai mult decât stă cioara în par - l-a tachinat moș Dumitru. Cred că ați băgat de seamă, copii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
zice el - uite ce zic: dacă tot am rămas de proști, hai să ne facem frați de cruce! Frați de cruce ne facem! Am zis!!!” Când a terminat de vorbit, a smuls custura din lemnul mesei, și-a suflecat mâneca cămeșii până la cot și cât ai clipi, și-a făcut pe braț o crestătură în formă de cruce! În minuta următoare, mi-a apucat mâna ca într-un clește și până să-mi dau seama mi-a suflecat mâneca cămășii și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
am făcut-o, ca să începem săptămâna cu voie bună. Priceput-ai, Alecule? Am băgat la cap, Pavele. Dacă l-am găsit și pe cel de al optulea mă... cărăuș, atunci la drum, flăcăi, că ne prinde ziua dormind pe poala cămeșii fimeii! - a comandat Mitruță râzând. Au intrat în plină pădure și după cum se așteptau, grosimea omătului s-a dovedit o piedică mare. Cred că trebuie să mergem cu rândul în față, ca să nu obosească numai unul - și-a dat cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
că ai în sertar, ieri te-am văzut ieșind din cimitir! Badea Ion, închis pe dinăuntru în ghereta de la intrare. Șubă de armată, pâslari mărimea 46, pulovăr de lână ros în coate, nădragi din postav unguresc cu pachești, căciulă rusească, cămeșă kaki, tip gărzi patriotice, mănuși cu un singur deget, decupate pentru trăgaci. Radioul dat la maxim. No, tot mi-i bun comunismul, e lumina la 9 și să culcî curvele mai divremi. Mi-s om bătrân, am făcut 30 di
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
printre răsărituri, când soarele ajunge în dreptul casei mele își pune în fiecare zi la clop o bentiță tricoloră, îngenunchează în ușa bisericii, își face rugăciunea apoi își face o cruce mare în care ne cuprinde pe toți, își suflecă mânecile cămeșii și e gata de muncă. Acoperă câmpul cu privirea, pornește tractorul și toată ziua muncește fără oprire. Din când în când întinde câte o rază să dea noroc cu țăranii cu pluguri de fier și să le laude caii, schimbă
POEM CU CIOCÂRLII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360256_a_361585]
-
cămașă cu ciupag, adică guler îngust cu o bentiță aplicat peste încrețiturile de la gât. Cămașa este confecționată dintr-o singură bucată de pânză de bumbac țesut în casă. Ea este mai simplă, pentru zilele obișnuite, la lucru, purtând denumirea de cămeșă ori cămașă bătrânească, lucrată din pânză de in sau de cânepă. Uneori poate fi împodobită discret cu motive străvechi de o mare simplitate, numite pui bătrânești, la extremitatea inferioară a mânecilor și la gât. Cămășile femeilor sunt dominate de culoarea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
bisericii, colii și drăgăneștilor, ne spune că bărbații purtau părul rătezat până după urechi și purtau ițari, sumane, brâie, cojoace, mintene de pănură, căciuli din piele de miel. Femeile purtau pe cap basmale cu horbotă, tulpane, casânci cu franjuri, barize; cămeșa (era formată) din stani și poale, uneori se coseau tot pui, pe stani erau cusute flori (pui); la poale, uneori, se coseau tot pui sau se punea horbotă croșetat de femei sau cumpărată; pe deasupra purtau mintene din pănură, cojoace, cataveici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca și acum. Timpul liber (duminicile și sărbătorile): se mergea la biserică și după-masă la horă. Horele (trebuie înțelesă toate jocurile naționale) se făceau în bătătura crâșmelor. Tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă - bluze, ii, cămeși cu pui, ițari, opinci, basmale, etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi, casânci, barize, scurteici (unele îmblănite cu piei de vulpe sau garnisite pe margini) etc. Nu era cizmar în sat, ci tocmai la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satură potrivită, plin, fără a fi gras. Purta plete, avea părul negru, ochii căprui, pielea feții albă. Era om vesel, de viață. Îmbrăcăminte: femeile purtau ii, catrințe, casînci, bluze și fuste cu material de târg, opinci, ciuboțele, etc.; bărbații purtau cămeși de cânepă, bumbac, ițari, pantaloni de târg, cojoace, cojocele, mintene, căciuli, pălării (asemănătoare cu cele de azi). Marioara Boca - era potrivită de statură, plină fără a fi grasă, avea părul și ochii negri. Purta fustă creață, lungă, casîncă și bariz
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
te-ascunzi Subt păreții grei și scunzi; Printre vreascuri cerne soare, Colți de iarbă pe răzoare Au zvâcnit iar muguri noi, Pun pe ramură altoi. Melc, melc, Cotobelc. Iarna leapădă cojoace, Și tu singur în găoace! Hai, ieși, Din cornoasele cămeși! Scoate patru firișoare Străvezii, tremurătoare. Scoate umede și mici Patru fire de arnici; Și agață la feștile Ciufulite de zambile Sau la fir de mărgărint Înzăuatul tău argint... Peste gardurile vii Dinspre vii, Ori de vrei și mai la vale
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
prins” într-un simplu număr de inventar ce trebuia să fie demult dat la „casare” - un adevărat ceremonial al atingerii clapelor, al cercetării „ciocănelelor” și „barelor și cutiei de rezonanță”, eram precum Coșereață, sanitarul satului, ce ne lua la puricat cămeșile odată la două-trei săptămâni, ne „pudra” cu prafuri DDT și ne aplica apostila „despăducheat pentru școală !”... Lecția unei zbateri de aripă frântă a fost o vrajă de neuitat, pe care doar pământul o va tremura într-o reconstituire târzie și
PIANUL ŞCOLII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361363_a_362692]
-
șatră și căruța cu coviltir și pentru Școala Ardeleană și Școala de la Păltiniș, pentru Curtea de Argeș, Tismana și Râmeți, pentru cântecele de stea și Hora Unirii, pentru susurul cristalin al izvoarelor carpatine și cântecele de leagăn, pentru Coșbuc și Minulescu, cioareci, cămeșă și chimir, Alecsandri și Nichita, Iza, Mara și Vișeu, pentru Bălcescu și întreg exilul românesc și pentru proverbiala ospitalitate a românului și pentru Cimitirul vesel de la Săpânța și Unirea din 1859, pentru Coandă și Antipa și pentru mielul ce se
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]