292 matches
-
corn înflorată, cum purtau toți ciobanii. A lui era de alun, o „metreacă” decojită cu brișca doar unde îi venea îndemână. Plutea cu un zâmbet neșters, cu ochii ireal de adânci, cu clopul ros, cu pieptar înfundat și mânecile de la cămeșă mereu suflecate. - Oile să țân cu dragoste șî cu post. Nu era un sfat, nu era o părere. Zâmbetul Unchiului se schimbase o clipă în ceva ce nu pot defini. Doar ochii-i continuau să exprime un soi de acceptare
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
bârneață, bundița cu flori de culoare: grena, negru, verde, cu bordură brumărie la sărbătoare și neagră în zi de lucru, fustă albă, opinci cu ciorapi de lână sau șosete albe cu pantofi. Costumele de băieți: căciulă sau pălărie, cămeșoi sau cămeșă, fustă, bundiță, brâu roșu cu franjuri, ițari cu 101 creț (un singur picior desfăcut are 7 metri lungime). Bărbații când joacă singuri nu au bundițe, când joacă cu femei poartă și bundițe. Ansamblul „Stejărelul” din Cajvana, județul Suceava, are repertoriul
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
să nu câștig vreo boală, că mă belește mama, nu alta!...Ele și el își pun câte un sac de iută, făcut glugă, pe cap!... Nici gând și nici vorbă de întors acasă!...simt ploaia cum trece prin țolic, prin cămeșa mea de cânepă, prin piele, prin oase, prin loitrele și prin coșul căruței, prin boi și prin sufletul boilor! simt și văd cum se înmoaie jugul, proțapul și resteiele, aud cum trece apa prin tot și prin toate...și cum
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
ceva permanent”. Istoricul Nicolae Iorga (1871-1940) și-a sintetizat gândirea cu privire la creația românească medievală: „E vorba de un lucru spontan. Aș spune chiar: un produs de artă populară, un capitol de folklore, ca munca țesăturilor, care a dat aceste frumoase cămeși și șorțuri românești, aceste sculpturi în lemn care se zăresc pe ciomegele păstorilor, ca și, de asemenea, o întreagă literatură, aceste legende alcătuind o altă religie, pe lângă religia oficială”. („Les origines et l’originalite du droit populaire roumain”, p. 119
IIA ROMÂNEASCĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1439156856.html [Corola-blog/BlogPost/340244_a_341573]
-
i-o plesnit pielea obrazului stâng. O scăpat corfa din mână și-o măi apucat să vadă căstrăveții împrăștiindu-să. Câte-o măi căpătat, n-o măi numărat. O căzut în țărâna din ocol. Când s-o trezit, și-o văzut cămeșa ruptă de biciu' din piele împletită și cu vârf de sârmă. Și sângele înflurit pă cămeșe, așe, ca domnișorii roșii din uliță. Și pă cumnată-sa, Sâlviuca, șezân' lângă ie cu mânile-n poală și plângân' . O podidit-o și pă
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
vadă căstrăveții împrăștiindu-să. Câte-o măi căpătat, n-o măi numărat. O căzut în țărâna din ocol. Când s-o trezit, și-o văzut cămeșa ruptă de biciu' din piele împletită și cu vârf de sârmă. Și sângele înflurit pă cămeșe, așe, ca domnișorii roșii din uliță. Și pă cumnată-sa, Sâlviuca, șezân' lângă ie cu mânile-n poală și plângân' . O podidit-o și pă ie plânsu', maică!. Mult o măi cusut la cămeșa aia în vara dinainte de-a o
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
vârf de sârmă. Și sângele înflurit pă cămeșe, așe, ca domnișorii roșii din uliță. Și pă cumnată-sa, Sâlviuca, șezân' lângă ie cu mânile-n poală și plângân' . O podidit-o și pă ie plânsu', maică!. Mult o măi cusut la cămeșa aia în vara dinainte de-a o mărita mumă-sa! - Plângi și rabdă, maică, rabdă, ăsta-i datul muierii pe pământ, i-o zâs soacră-sa. Și tată-so, Dumnezeu să-l ierte, m-o bătut. Asta-i soarta nόstă, a
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
l-o plâns ca o bună nevastă și i-o făcut o pomană ca on uspăț. N-o știut nime' că-n dimineața îngropăciunii, devreme de tăt, pă când începeu a cânta cocoșii, Ana o scos din lada de zestre cămeșa ruptă de bici- și-ave' și-acu' sângele ei uscat pă mânecă- și-o așezat-o adânc în sicriu, lângă Niculae...Lângă cămeșe, biciul ... De-atunci, tăt măi rar am mai auzit-o cântând , maică, și numa' pin grădina lor
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
îngropăciunii, devreme de tăt, pă când începeu a cânta cocoșii, Ana o scos din lada de zestre cămeșa ruptă de bici- și-ave' și-acu' sângele ei uscat pă mânecă- și-o așezat-o adânc în sicriu, lângă Niculae...Lângă cămeșe, biciul ... De-atunci, tăt măi rar am mai auzit-o cântând , maică, și numa' pin grădina lor. Drăguț caaar cu paaatru boi, Drag mi-ooo fost mie de vooooi,măăăi, Dar măi draaag de cini' vă mânăăă, Că țâââne biciuuu-ntr-o mââână
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
să epateze, pleacă cu delegația prin frumoasa zonă de vis a Mehedințului. Și taman bine, era vară și vede un veritabil detașament de cosași destul de vârstnici, dar foarte îndemânatici și încă verzi... Le face semn să se apropie. Cosașii în cămeși de in, își lasă coasele pe polog și vin către mașini, grăbind, gândind că-s niscaiva ajutoare... Până s-au apropiat, demnitarul pregătește numeroasa sa delegație spunându-le: - O să vedeți cât de bine s-au integrat țăranii români în regimul
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
pe al treilea. - Opt, răspunde cel întrebat. Și întrebînd în continuare cosașii răspund: - Șapte, nouă, șase, cinci, nouă, șapte, opt, nouă, șapte, opt, opt, nouă, șase, cinci, șapte, opt..., răspund toți cei 30 și ceva de țărani. - Dar acum câte cămeși aveți oameni buni? - Câte una și asta cârpită, răspund toți în cor, arătându-le cămeșile. - Cum așa? Cum se poate? întreabă politicianul întorcându-se râzând către asistență. - Fiindcă celelalte ni le-a sechestrat securitatea când ne-au arestat. - De ce? - Fiindcă
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
șase, cinci, nouă, șapte, opt, nouă, șapte, opt, opt, nouă, șase, cinci, șapte, opt..., răspund toți cei 30 și ceva de țărani. - Dar acum câte cămeși aveți oameni buni? - Câte una și asta cârpită, răspund toți în cor, arătându-le cămeșile. - Cum așa? Cum se poate? întreabă politicianul întorcându-se râzând către asistență. - Fiindcă celelalte ni le-a sechestrat securitatea când ne-au arestat. - De ce? - Fiindcă erau verzi! au răspuns toți la unison. - Hai să mergem! a mârâit demnitarul posomorât din
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
calpa, Chintesența de mizerii de la creștet până-n talpă. Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Dintr-aceștia țara noastră își alege astăzi solii! Oameni vrednici ca să șază în zidirea sfintei Golii, În cămeși cu mâneci lunge și pe capete scufie, Ne fac legi și ne pun biruri, ne vorbesc filosofie. Patrioții! Virtuoșii, ctitori de așezăminte, Unde spumega desfrâul în mișcări și în cuvinte, Cu evlavie de vulpe, ca în strane, șed pe locuri
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
de bine (se umpluse scena politică de astfel de benevole oferte și generozități/ intenții la/de sacrificiu etc). După ce iscălise în acest fel denunțul, eliberat de angoasa culpei la grămadă , care apreta (și încă o putea/poate face !) cu sârg cămeșile și gulerele pătate de complicități anterevoluționare, aștepta nerăbdător recunoașterea delațiunii ca pe un merit care nu s-ar fi putut stinge așa dintr-o dată, că vor fi dați în gât în sfârșit și ultimii mohicani aflați pe meterezele cauzei pierdute
UN ALT FEL DE... SCHINDLER ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_un_alt_fel_de_schindler_.html [Corola-blog/BlogPost/372734_a_374063]
-
din două-trei foi cu ochi, iar în spate cătrințele roșii, iile cu pumnașii întorși, apoi chieptarul cu flori mari, tot roșii și cu ciucurei; buboul negru, care era purtat în trecut atât de bărbați cât și de femei. La bărbați, cămeșa cu mâneca largă, pantaloni țesuți din cânepă în trei sau patru ițe, pe cap - pălării mici, rotunde iar în picioare călțunide din pănură sau de piele; în general portul popular era dominat de culori puternice, cu precădere roșul. Sebeșul de
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
iar celălalt la vioară. Erau plătiți în momentul în care ceata le dădea voie să plece. Până în acel moment aproape tot timpul trebuiau să cânte. R: Dar băieții din ceata de urători cum erau îmbrăcați în ziua colindului? M.V.: Aveau cămeși albe cu multe motive florale și geometrice. Îmbrăcămintea oamenilor, pentru astfel de sărbători era deosebită, țesături albe cu cusături migăloase; a făcut o scurtă pauză, după care a continuat cu un oftat: aveam talent și pictam, desenam, potriveam bine culorile
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
a făcut o scurtă pauză, după care a continuat cu un oftat: aveam talent și pictam, desenam, potriveam bine culorile, că cei mari mă dibuiseră și mă foloseau pentru așa ceva, la ocazii. Am să vă desenez, din aduceri aminte, o cămeșă bărbătească, ce se purta pe dedesubt, pe sub cojoacele de oaie sau paltoanele groase din postav negru sau maro închis, la petreceri cu vreme friguroasă. Așa arăta o cămeșă (fig.nr.4) și-mi întinse desenul să mă dumiresc. Am rămas
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
pentru așa ceva, la ocazii. Am să vă desenez, din aduceri aminte, o cămeșă bărbătească, ce se purta pe dedesubt, pe sub cojoacele de oaie sau paltoanele groase din postav negru sau maro închis, la petreceri cu vreme friguroasă. Așa arăta o cămeșă (fig.nr.4) și-mi întinse desenul să mă dumiresc. Am rămas uimit de ușurința cu care creiona și felul în care țesea din creion florile de pe așa-zisa pânză de in, ce o puteai observa pe hârtia pe care
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
mâneci, și pe spate, pe sub pintileu, jupon alb brodat, laibăr negru din mătase, în picioare, jumătăți (pantofi cu baretă). Costumul de băiat este format din clop cu pene de fazan sau păun (o pălărie înaltă, împletită din paie de secară), cămeșe albă, din pânză lucrată manual, cu broderie la piept, la mâneci și la guler, spartă, cu motive florale, gaci (pantaloni) din pânză țesută bumbăcel în bumbăcel, din patru lați (un lat având cincizeci de centimetri). Ionuț Uivaroși, membru al Ansamblului
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
intră în casă și cântărea din ochi leguma de pe masa pusă... Din noapte cu-nceput de ziuă el se scula, nu știu dacă mânca, dar știu că-avea o doniță cu apă rece de izvor. Apoi în straie țărănești cu cioareci, cămeșă și opinci tulea pe vale-n luncă să se opintească la bușteni... Era un om întreg dar mutul vorbei îl ținea departe de prieteni și fetele erau doar pentru ochii lui și vise. De-acum povestea-și face alte căi
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
l-au binecuvântat cel ce crede în noi va birui moartea au venit politicienii și marii dregători și l-au înscris în partidul creștin-democrat omul s-a dezbrăcat și le-a dat hainele aceluia ce îmi vrea binele îi dau cămeșa de pe mine a tăiat vițelul cel mai gras a desfundat butoaiele cu vin a chemat lăutarii, maneliștii și s-au pus pe bairam mânzul din grajd s-a dat de 3 ori peste cap și s-a făcut un armăsar
ÎNTR-O NOAPTE DE AJUN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/george_safir_1419398226.html [Corola-blog/BlogPost/369007_a_370336]
-
printre răsărituri, când soarele ajunge în dreptul casei mele își pune în fiecare zi la clop o bentița tricolora, îngenunchează în ușă bisericii, își face rugăciunea apoi își face o cruce mare în care ne cuprinde pe toți, își sufleca mânecile cămeșii și e gata de muncă. Acoperă câmpul cu privirea, pornește tractorul și toată ziua muncește fără oprire. Din când în când întinde câte o rază să dea noroc cu țăranii cu pluguri de fier și să le laude caii, schimba
VALERIA IACOB TAMAŞ by http://confluente.ro/articole/valeria_iacob_tama%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
petrec viața printre răsărituri,când soarele ajunge în dreptul casei meleîși pune în fiecare zi la clop o bentița tricolora,îngenunchează în ușă bisericii, își face rugăciuneaapoi își face o cruce mare în care ne cuprinde pe toți,isi sufleca mânecile cămeșii și e gata de muncă.Acoperă câmpul cu privirea, pornește tractorulși toată ziua muncește fără oprire.Din când în când întinde câte o razăsă dea noroc cu țăranii cu pluguri de fier și să le laude caii,schimbă o vorbă
VALERIA IACOB TAMAŞ by http://confluente.ro/articole/valeria_iacob_tama%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
din toamnă. Mirosea a ceva nou, jilav, îmbietor și așteptat de oameni și animale deopotrivă. Mi se porneau atunci toți și toate spre o nouă viață, cu grabă, cu nerăbdare, cu bucurie, iar când plesneau mugurii pomilor, îmbrăcându-se în cămeși de floare, când ghioceii, viorelele și lăcrămioarele ne ademeneau cu frumusețea și parfumul lor, atunci știam că nimeni și nimic nu va mai putea opri natura și omul din mersul lor mereu repetat spre renașterea vieții. Și-atunci venea iară
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mircea_dorin_istrate_1443014680.html [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
Iată și un fragment din romanul „SURÂSUL UMBRELOR”, care sper că va va convinge că merită să-l aveți în biblioteca personală: Blestem de dragoste și moarte 1910 - Adus-ai? - Adus! Din tot ce mi-ai cerut! Am adus și cămeșe albă de-a lui, cum mi-ai poruncit! - Și fir? Și ștreangul? - Am adus și fir din urma lui și ștreangul măicuții mele, că s-a dus la Gazda noastră, de minunea satului o-am făcut! Mai bine mă duc
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_surasu_georgeta_resteman_1369247928.html [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]