251 matches
-
fidele până la sfârșit. Dar în țara mea cea mult păguboasă, unde din evenimente nimeni nu învață nimic și nu se gătește pentru a nu fi luat de fiecare dată prin surprindere, unde cei cinci dușmani neîmpăcați ai "neamului nevoii" (vorba căminarului Eminovici) sunt Primăvara, Vara, Toamna, Iarna și noi înșine, a te ocupa de cultură este cea mai prostesc-aventuroasă dintre acțiuni, fiindcă o vei face nu sprijinit de toți, ci în pofida tuturor. La noi, artistului i se iartă că a fost
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
lui Eminescu, unde i s-a înfiripat prima dragoste, scrie primele poezii și își vede publicată prima creație poetică. Nr. 1 Vedere generală, Văzuta Cernăuțiului, 1860, Knap Așa a vrut soarta (sau, cum afirmă cercetătorii, - însuși Gheorghe Eminovici) ca fii căminarului de la Ipotești să-și facă studiile la școlile din Cernăuți. Astfel într-o zi de început de toamnă a anului 1858 apare aici și Mihai. Deși la început nu se împăca prea bine cu școala (într-un rând chiar ar
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
Și nu doar în fața bustului din ciment alb (sculptor, Marcel Mănăstireanu), plasat în fața Primăriei din localitate, ci și vizualizând muzeul „Mihai Eminescu” sau străbătând ulițele satului și ale împrejurimilor, acolo unde - în secolul al XIX-lea - a locuit și familia căminarului Gheorghe Eminovici și acolo unde Mihai Eminescu și-a petrecut frumoase clipe ale copilăriei (tradiția șoptind, că acolo, chiar s-ar fi născut; afirmație pecetluită și pe soclul statuii de la 1902). Un moment elevat îl constituie însăși lucrările Festivalului literar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93150_a_94442]
-
s-a aprobat o nouă structură organizatorică a CNPR prin înființarea a 10 direcții regionale de poștă și 6 sucursale specializate. GLOSAR și ABREVIERI aba adiafor anaforă ban begăbei) beilic(beylik) beșliu bicigaș caftan cal de olac capuchehaie cariolă castor căminar cărucer centiron ciuhe civit cneaz contraci cotun cumpănă stofă groasă de lână, prelucrată la piuă. nepăsător. raport scris adresat domnitorului de către un mare dregător. mare dregător al Olteniei. căpetenie, rang militar. clădire pentru găzduirea trimișilor otomani în țările române. soldat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se cunoaște data exactă a nașterii") rodesc, nu o dată, spectaculos. Citim, într-o viață rezumată în patru pagini, căreia scurtimea, în luștri și în fraze, îi dă ritm, că subiectul acestei novele rescrise academic a fost, pe rînd, diac, apoi căminar, postelnic, director al Teatrului Național, cu Alecsandri și Kogălniceanu, ministru de finanțe, deputat, membru fondator al Academiei Române. Repede urcare, în timpuri tot așa de repezi. Demnitățile, părăsite la abia 60 de ani, nu-i răpesc, însă, mîngîierile zăbavei. Cînd, ce
Locul celor vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8062_a_9387]
-
1850,la Botoșani fiind al șaptelea din cei unsprezece copii ai familiei Gheorghe și Raluca Eminovici. Botezat la Biserică Uspenia, aflată aproape de casă natală, din centrul urbei. Azi dispărută, casa făcea parte din zestrea mamei. Tatăl Gheorghies avea rangul de căminar și muncise că vechil pe moșia din Dumbrăveni (spre Suceava). 1850-1856 Mihai își petrece copilăria la Botoșani și, desigur, călătorește în trăsura părinților la moșia Durnesti, spre Prut, luată în arendă, la Agafton, Bucecea, Catamaresti, Cucorani etc. 1856-1858 Copilărie de
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
era prietenul de năzdravanii). Surorile Ruxandra și Maria au murit de copile. Dar, “dulcea mama” mai naște patru prunci, după Mihai: Aglae, Harieta, Matei și Vasile, ultimul încetând din viață la vârstă fragedă. 1858-1860 După ce învățase două clase acasă, severul căminar Gheorghies îl duce peste hotar, în Bucovina stăpânita atunci de Imperiul austro-ungar, la Cernăuți. În pașaport, tatăl declară că Mihai de 8 ani are “părul negru, ochii negri, nașul potrivit, fata smolita”. Clasele a III-a și a IV-a
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
Locuiește la Aron Pumnul (profesor și revoluționar pașoptist ardelean), prieten cu tatăl său. Ceilalți frați sunt la gimnaziu. Mihai învăța binișor, dar programul milităresc și dorul de casă îl determină să fugă singur, pe jos, până la Ipotești. Biciul usturător al căminarului îl obligă să revină în capitala Bucovinei. 1860, în septembrie Tatăl își duce iarăși băieții, prin vama Mihaileni, la Cernăuți. Mihai e înscris la “K.K. ober-Gymnasium” . 1860-1863 Frecventează gimnaziul. Rezultate bune în primă clasa (”excelent” la română, “foarte bine” la
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
cu viața. Fiu de țărani, după spusa lui Matei, fiul lui, cu puțină învățătură și cu un car de minte, își face ucenicia ca scriitoraș pe la diferiți moșieri, stabilindu-se la boierul Balș, urcând repede gradele sociale de la sulger la căminar, sărind peste gradele de clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic și paharnic, costându-l o căruță de bani. Toată viața lui a fost un idealist, înglotat în datorii, cumpărând pământ și judecându-se pentru te miri ce. Iată ce scria poetul despre
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
cu Eminescu, vom rămâne în cultură mai departe înfometați.” Mihai Eminescu (Mihail Eminovici) s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani și a decedat la 15 iunie 1889 la București. A fost al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de țărani români din nordul Moldovei, coborând (pe linie paternă) din Transilvania, de unde familia a emigrat în Bucovina, din cauza exploatării iobăgești și a persecuțiilor religioase. A urmat școala primară la Cernăuți, primele două clase
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
poate fi un cătun locuit de răzeșii din Fruntești; sălașe, după cum menționează documentele medievale, se referă la adăposturi ale robilor țigani. Un document din 11 februarie 1812 „o împărțeală Î în chip de izvod între frații Ilie Roset, Dracachi Roset căminarul, Vasile Roset spătarul, cu iscălitura Ecaterinei Roset vorniceasa, de moșii, țigani, case părinteștiî” ne determină s credem că și pe moșia Filipeni erau robi țigani. Până la eliberarea din robie (în 1844 Grigore Alexandru Ghica Vv., în baza legii votată de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
venit dreaptă parte de chironomie părintească la doi frați această moșie Filipeni, cum pe larg arată în această împărțeală: adică jumătăți de moșie din trupul Filipenilor s-au venit dreapt parte de chironomie părintească a răposatului fratelui nostru Ștefan Roset căminar și cealaltă jumătate de moșie din trupul Filipenilor s-au venit iarăși dreaptă parte de chironomii părintească a fratelui nostru Grigore Roset căminar cu așezare părintească casa ce au fost pe dânsa făcută de mâna comis Iordache Roset date așezări
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din trupul Filipenilor s-au venit dreapt parte de chironomie părintească a răposatului fratelui nostru Ștefan Roset căminar și cealaltă jumătate de moșie din trupul Filipenilor s-au venit iarăși dreaptă parte de chironomii părintească a fratelui nostru Grigore Roset căminar cu așezare părintească casa ce au fost pe dânsa făcută de mâna comis Iordache Roset date așezări pentru așezare părintească de pe moșia Orașa din ținutul Bacăului și fiindcă de pe săvârșirea din viață a fratelui nostru Ștefan Roset căminar, nerămânându-i
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Grigore Roset căminar cu așezare părintească casa ce au fost pe dânsa făcută de mâna comis Iordache Roset date așezări pentru așezare părintească de pe moșia Orașa din ținutul Bacăului și fiindcă de pe săvârșirea din viață a fratelui nostru Ștefan Roset căminar, nerămânându-i mai de aproape chironomi ai săi din trup, fiind neînsurat, afară de noi frați, parte răposatului, în cinci părți pe cinci frați ni s-au venit de frate o a cincea parte, din care două din aceste cinci părți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de chironimie răposatului, din această jumătate din moșie Filipenilor ni s-au și nouă mai jos iscăliților dreaptă parte de chiromani din partea răposatului. Pentru care cu buna primirea noastră ne-am alcătuit și neam învoit cu Domnul fratele Grigore Roset căminar ca să ne deie domnul cinci mii lei pentru aceste părți drepte a noastre de chironimie de la răposatul fratele nostru din jumătate din moșia sa Filipeni, care bani ni i-au și răspuns domnul fratele Grigore Roset toți deplin acum în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
veci, neclintit, aceste două părți a noastre de chironomie ce nu s-au venit dreaptă chironimie din partea răposatului ca pe un drept lucru dumisale, iar pentru celelalte două părți a celorlalți frați iarăși se va învoi domnul fratele Grigore Roset căminar cu domnii ceilalți frați, precum se va putea alcătui și învoi cu dumnealor pentru că noi cu această alcătuire am făcut cu domnul această învoială, atât despre ceilalți frați cât și pentru datoria de dezgroparea răposatului să fie domnul fratele Grigore
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al lui Ștefan și al Mariei Krupenski. A fost căsătorit din 1825 cu Savestița Luca cu care a avut 14 copii, dintre care au trăit următorii: Elena, Dumitru, Catinca, Ștefan, Elisa și Grigore. Grigore Rosetti a îndeplinit mai multe dregătorii: căminar în 1823, comis, agă, postelnică (1846), vornic, ispravnică de Bacău între 1850-1859. A încetat din viață în 1859, când întocmește un act cu nevasta sa. Ca avere a avut: jumătate din moșia Filipeni (Bacău) care era zestrea acesteia, vie, locă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au amestecat cu robii tătari (8% din total), documente vorbind numai de robii țigani. 18 Theodor Codrescu, Uricarul, Vol. IX, Iași, 1889, p.273 „..O împărțeală pe dou coale cusute în chip de izvod între frații Ilie Ruset, Dracachi Roset, căminarul, Vasile Roset, spătarul, cu iscălitura Ecaterinei Roset, vorniceasa, de moșii, țigani, case părintești din anul 1812, 11 februarie. 19 Alexandru I. Gonța, op. cit., p.133-146. 20 Radu Rosetti, op.cit., p.395. 21 I.C. Filitti, Opere alese, Editura „Eminescu”, București, 1985
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vorbește nemțește, rutenește, românește și idiș. Stă mai mult ca vechil în slujba boierului Balș, ale cărui moșii erau întinse în Dumbrăveni. Socotindu-se un bun administrator, îi cere boierului să-și cumpere toate titlurile de boierie de la sulger la căminar.El reușește să fie în rând cu lumea prin anul 1840, la 28 de ani, căsătorindu-se cu Raluca (Rareșa, Ralu) Iurașcu din Joldești, fiica stolnicului Vasile Iurașcu și dau naștere, după tradiția timpului, la unsprezece copii. Filiația Ralucăi, mama
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
33 de ani și a murit la 39 de ani de alienație mintală. Al optulea copil a fost Aglaia care s-a născut în 1852 la Ipotești, la doi ani după Eminescu. Și-a petrecut copilăria la țară în casa căminarului. A învățat germana și franceza în casă cu o guvernantă bătrână care venea o dată pe săptămână de la Botoșani la Ipotești. Mamă-sa o trimite la Agafton pentru deprinderi austere, unde erau și cele trei surori ale ei, maica Olimpiada, maica
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
și maica Sofia. În anul 1870, aflându-se la Agafton, o întâlnește Ioan Drogli din Cernăuți, profesor de pedagogie, care o cere în căsătorie. La 7 ianuarie 1871 s-au căsătorit în primăria Cucorănilor. Ioan Drogli, materialist, i-a pretins căminarului ca zestre 2000 de galbeni, sumă ce l-a ruinat. Aglaia era o femeie distinsă, cu ovalul feței prelung, șatenă, înaltă, zveltă, foarte elegantă. Avea talente de artistă, recita frumos, implicându-se în activități culturale. A avut ca și Eminescu
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
torță de Țebea din Gorunul lui Iancu ultimul drum al lui Badea Cârțan în opinci și costum popular pornește spre Ipotești să aprindă drumul nemuririi unui popor multimilenar și se oprește la poarta Veronicăi Miclea să întrebe de copilul unui căminar cu năframa neagră pe cap și o sticlă cu aghiazmă îi înmânează o poezie ostoit de atâta drum Badea Cârțan se spală pe față într-o Ozana de cristal și întreabă de un prieten din copilărie ce a furat toate
ULTIMUL DRUM AL LUI BADEA CÂRŢAN de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363458_a_364787]
-
de cristal și întreabă de un prieten din copilărie ce a furat toate cireșele din pom, Creangă Ion și află din păcate că hoțul de cireșe ajuns învățător culcând fânul Moldovei a plecat și el să-l caute pe copilul căminarului codrii de aramă răsună de strigăte de răzeși ulcele milenare cucuteni adună brume de lacrimi ai unor Flămânzi lucrători Ștefan cel Mare oricâte fiice ar da țarului tot în închisoare ar zăcea cu întreg neamul de moldavi sub flori de
ULTIMUL DRUM AL LUI BADEA CÂRŢAN de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363458_a_364787]
-
gândise și la o slujbă, poate la Iași, lângă Veronica, sau la București. La Iași era aproape de junimiști, poate îl vor ajuta să câștige o slujbă și să publice în continuare în Convorbiri... Știa că va avea de înfruntat pe căminar care ar fi tunat și fulgerat la știrea întreruperii studiilor, apoi pe Maiorescu care-și pusese atâtea speranțe în el... Dar hotărârea era definitivă! Începu să-și strângă hârtiile și cărțile să și le aranjeze în cele două cufere, apoi
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
pe câmp. -Și dumneta zici că ești al lui conu’ Gheorghieș? -Da, moșule! -Și care din ei? -Mihai! -Aaa, conu’ Mihai, poiatul? Păi spune bre așe că și conu’ Gheorghieș v-a răspândit ca pe făina orbului prin lume! Dumnealui, căminarul, mi se pare că-i în Dealul Budăului cu lingurarii la sapă... Dar o găsești pe coana Ralu acasă... Și privi pe deal spre casa Eminovicilor, semn că ajunseseră. Mihai coborî din căruță și găsi poarta zăvorâtă. Se aplecă peste
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]