2,539 matches
-
care ar avea justificarea "cacofoniei" (ca precedînd cuvinte care încep cu c- /ca-, co-) și celelalte. Iată cîteva exemple din prima categorie: "directorul unui liceu din Ocna Sibiului a considerat că este mai bine să lucreze ca și culegător de căpșuni în Spania" (Cotidianul, arhiva 15-21.04.2002); "am o prietenă care lucrează ca și chelneriță în SUA" (restaurante.online.ro); "l-aș vrea pe Rubens ca și coleg de echipă pentru sezonul viitor" (f1galaxy.com). Fraze banal comerciale devin nefirești
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
au parvenit până la noi câteva jucării din care cea mai importantă este fără îndoiala ursul Ursei”. Pot fi totuși incluse în această clasă formațiile cu sufixe diminutivale și în genere cu sufixe specific onomastice: „o păpușă micuță care mirosea a căpșuni și de fapt așa am și numit-o: Căpșunica”; „Bobica (o fetiță clown)”; un urs care „era emblema Berlinului și îl botezasem Berlinel”; „Pufulete (un urs mare, galben)”. Între exotism și autohtonism, o zonă onomastică bogată este cea a hipocoristicelor
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
întâmplă nimic. Sau nu se prea mai întâmplă nimic la vedere. La vedere, doar butaforie: evenimente naționale se fac din câțiva bieți palmieri extravaganți care se ofilesc sau nu, evenimente naționale se fac din plecarea în masă la cules de căpșuni, evenimente naționale se fac din deschiderea unui parc/bâlci acvatic pe un litoral kitsch, scump și îmbătrânit. Autostrăzi sau cartiere de locuințe nu se inaugurează decât, repetat, la timpul viitor, decât pe planșe: ne sunt arătate ca la copiii tâmpiți
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
Vadim Tudor. După ce se conving că porțile fabricii rămân închise, mai trag o raită pe la bodegă și se interesează cum ar putea, totuși, să câștige un ban. În construcții nu prea e loc, și în plus e al naibii de greu, la căpșunile din Spania merg mai ales femeile, în administrație ai nevoie de pile mari (și nici cu studiile nu stai prea grozav). Până la urmă, un cumnat, un verișor, un cunoscut, un consătean sau chiar chelnerul le va arăta calea cea dreaptă
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
istorie ostrogoți, huni, avari - tot fiare cu chip de om al căror viitor părea a nici nu se pune în discuție. Astfel procedând, poate că vom șterge de pe harta lumii nume de mari popoare care, folosindu-ne la cules de căpșuni, habar n-au ce le așteaptă. Cum nu știm nici ce pe noi înșine într-un viitor nu prea îndepărtat ne paște, când luăm de bun -, iar de făcut altfel nu ne stă în putință - cele ce ni se profețesc
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
tunele / tuneluri). Oricum, se pare că sensibilitatea vorbitorilor (determinată poate de modul de abordare a greșelilor în școală) e mai puternică în cazul substantivelor (formele considerate neliterare atrag atenția și nasc polemici, ca în recentele discuții despre pluralele cireși și căpșuni), în vreme ce variațiile verbale trec neobservate sau cel puțin sînt tolerate mai ușor. În asemenea cazuri norma e în orice caz greu de stabilit și evoluția greu de anticipat: se poate să dispară una dintre forme, să se păstreze ambele în
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
nebun poetic plasat unde doar cuvintele înghi culoarea unde doar cuvintele iubesc culoarea unde doar cuvintele sunt culoare numai acolo are parfum culoarea spune davidd și fâlfâie vesel drapelul său mândru de culoarea albastră care numai pentru el miroase a căpșuni pomii dau drumului de bucurie frunzelor să cadă la începutul primăverii când își adună strălucire tânără verde frunze pline de speranță trăiesc prima lor și ultima lor cădere prea timpurie total nebună se-nghesuie poezia îngropată în fața ferestrei îngropată în
Huuullulund Hullunud lui Juhan Liiv by Peter Sragher () [Corola-journal/Imaginative/3635_a_4960]
-
Și-apoi să ne sorbim tăcuți din linguri Mîncarea din castroane vechi și-albastre Pe care Dumnezeu ni le-a dat nouă De cînd ne învăța, în rai, gustul de rouă. Idilă Aromele sălbatice și bune Din uriașe miezuri de căpșune Ne gîdilă și-or să ne-mproaște-un sînge Răcoritor cînd măduva le-om frînge. Și dacă vrem să le luăm în mînă Ciupercile ne umplu de smîntînă... Îngerii sînt atît de mîhniți. Îngerii sînt atît de mîhniți Cînd ne
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]
-
buzele, dar nu se aude nimic, praf iese și arhipelaguri trăsnite de crivăț. o fatî bîtrânî, timpul Poemul fulgeră, aerul electrizat, umed, poemul se descompune în elemente, atinge suflarea atomului cu gură de iască, îmi sărută buzele cu iz de căpșună fragedă, se gudură pe lângă mine, se face praf pe oglinzile venețiene, îmi gustă beregata, îmi mănâncă merișorul, îmi bea neființa, mireasă, poemul zornăie bănuți de argint dintr-o salbă veche, strigă la pereți, face sluji, despletește feșnicele și bea din
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
Emil Brumaru O, e de-ajuns un gest de-abia schițat, O rază de lumină, numai una, Răsfrîntă în oglindă, lîngă pat, Trezind roua din preș, crăpînd căpșuna Îmbrobonată, printre struguri, pe o tavă Uitată din greșeală pe podele, Un vechi dulap suind lin clipa-n slavă, Un ciucur atîrnînd de la perdele, Parcă-nmuiat, bun zahăr candel tare, De gura mea voioasă de copil, Ca să pricep că ai sosit
îngerul Mare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8027_a_9352]
-
Cristian Teodorescu Văd aproape zilnic sutele de candidați la cules de căpșuni și altele, în Spania. Oameni tineri sau foarte tineri, cei mai mulți. Din cîte am stat de vorbă cu unul și cu altul, toți vor să strîngă un ban, „la căpșuni”, fiindcă în România nu numai că nu pot pune ban pe
Căpșuni și sinucigași by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13150_a_14475]
-
Cristian Teodorescu Văd aproape zilnic sutele de candidați la cules de căpșuni și altele, în Spania. Oameni tineri sau foarte tineri, cei mai mulți. Din cîte am stat de vorbă cu unul și cu altul, toți vor să strîngă un ban, „la căpșuni”, fiindcă în România nu numai că nu pot pune ban pe ban, dar au și datorii pe care nu le pot stinge. Mulțimea asta, aparent informă, și-a stabilit niște reguli pe care le respectă. Nu știu cît de strict
Căpșuni și sinucigași by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13150_a_14475]
-
etnie, au făcut prăpăd pe unde au trecut. În general, mai nimeni nu are vorbe bune despre români. Sînt apreciați programatorii și, oarecum, asistenții medicali, angajați pentru a îngriji muribunzi, măcelarii dispuși să muncească în camere frigorifice... Necalificații, pentru culesul căpșunelor, măslinelor, gunoaielor. Ce poate să scrie interesant un autor care vine dintr-o astfel de țară? se întreabă, firesc, editorul. Ce editor român este interesat să publice, acum, un scriitor din nu știu ce stat african din care mai toată lumea vrea să
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
feluriți, de ani și ani, "l' împiedică să meargă"... Mulți dintre acei copii scriau. Mi-au arătat creațiile lor. încercări de a-și pipăi sufletele, ale unor posibili viitori medici, ingineri, oameni de afaceri, cadre didactice, politicieni sau...culegători de căpșuni aiurea. Dorind să le răspund, scormoneam în mine dezlegări la întrebări care, abia atunci astfel formulate de acei copii, repet, născuți după 1989, deveneau și ale mele. Ce mai înseamnă să fii scriitor român? Unde se oprește acum drumul cărților
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
ci reprezintă o extindere accidentală. Sensul de bază al unui derivat cu sufixul -ar suferă de o anume ambiguitate, pentru că asociază calitatea de agent cu un obiect, fără a indica exact tipul acțiunii: căpșunarul este, în principiu, cel care cultivă căpșuni, dar poate fi și cel care le culege, sau (cazul insectei, probabil) cel care le mănîncă. În utilizarea actuală, sensul dominant, impus de limbajul jurnalistic, a fost de la început legat de un fenomen specific, de amploare și spectaculos: numărul mare
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
actuală, sensul dominant, impus de limbajul jurnalistic, a fost de la început legat de un fenomen specific, de amploare și spectaculos: numărul mare de români plecați să cîștige bani prin munci sezoniere în agricultură, mai ales în Spania, la cules de căpșuni. Desigur că termenul a fost simțit ca un derivat ușor ironic - mai ales că sufixul de agent -ar se folosește mult în limbajul familiar. Am mai amintit acum cîțiva ani de numeroasele derivate familiar-argotice pe care le-a produs: miștocar
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
cămeșar, fructar, ghetar, hăinar, parfumar, macaronar, pașaportar, șperțar etc.: unele ieșite din uz, altele neimpuse în circulație, altele devenite între timp curente și banale. Revenind la căpșunar, confirmăm că termenul are în utilizările actuale mai ales sensul de "culegător de căpșuni": "toate persoanele de sex feminin interesate de o carieră de căpșunar în Spania sunt rugate să se prezinte la preselecția organizată de AJOFM" (Timpolis 914, 2003); "printre cei afectați sînt, de pildă, Ťcăpșunariiť plecați la muncă în Spania" (EZ 26
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
un derivat similar, măslinar, care nu a avut însă mare succes: "chiar dacă, din când în când, mai trag la măsea, căpșunarii și măslinarii români sunt iubiți de spanioli" (gardianul.ro). Cuvîntul căpșunar apare uneori și cu sensul de "cultivator de căpșuni": un articol îi prezintă pe cei în cauză: "Căpșunarii milionari din Radovan. În comuna Radovan, județul Dolj, aproape toți localnicii cultivă căpșuni" (EZ 26.06.2004). Sensul de "culegător" absoarbe însă adesea și informația contextuală, astfel încît cuvîntul este folosit
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
măslinarii români sunt iubiți de spanioli" (gardianul.ro). Cuvîntul căpșunar apare uneori și cu sensul de "cultivator de căpșuni": un articol îi prezintă pe cei în cauză: "Căpșunarii milionari din Radovan. În comuna Radovan, județul Dolj, aproape toți localnicii cultivă căpșuni" (EZ 26.06.2004). Sensul de "culegător" absoarbe însă adesea și informația contextuală, astfel încît cuvîntul este folosit și pentru a desemna, generic (și ușor persiflant), orice persoană care muncește în străinătate: "Căpșunarii, ademeniți cu pensii suplimentare" (Curierul național 4158
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
pentru filosofie există o tradiție culturală și destui utilizatori împătimiți, chiar dacă forma dăunează întrucîtva regularității sistemului; se admit unele forme de plural foarte folosite, dar care erau absente din normele anterioare: niveluri, alături de nivele, ambele ca plural al neutrului nivel; căpșuni, cireși, coperți (forme de plural feminin recomandate, alături de căpșune, cireșe, coperte, singurele admise pînă acum). La femininul adjectivelor analog, omolog se acceptă și formele analogă, omologă, alături de analoagă, omoloagă (unicele admise în vechiul DOOM). Se admit (ba chiar se recomandă
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
împătimiți, chiar dacă forma dăunează întrucîtva regularității sistemului; se admit unele forme de plural foarte folosite, dar care erau absente din normele anterioare: niveluri, alături de nivele, ambele ca plural al neutrului nivel; căpșuni, cireși, coperți (forme de plural feminin recomandate, alături de căpșune, cireșe, coperte, singurele admise pînă acum). La femininul adjectivelor analog, omolog se acceptă și formele analogă, omologă, alături de analoagă, omoloagă (unicele admise în vechiul DOOM). Se admit (ba chiar se recomandă) accentele trŕfic, ŕntic, nu doar trafěc, antěc. Se recomandă
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
Canoane dincolo de prietenii... Bucureștiul cultural, suplimentul revistei 22, ia, și în numărul 10, cotele literaturii "la zi". Discuția despre canon, un fel de cover-story în care cuvintele "ș-am încălecat pe-o șa" (sau, ca să rimeze mai bine, pe-o căpșună...) nu-și găsesc niciodată locul, este "formalizată" pe rînduri și coloane de tabel. Sînt scriitori (n-aș putea spune cîți, dar sînt) care cred că le-ar pica oarecum mai bine o critică "pe puncte" (pe stele). Altfel zicînd, în locul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
stil. Rezultatul? Un discurs muzicologic expus sistematic, subiectiv, voluntar, "doctrinei neglijente" capabilă să-l cristalizeze atunci cînd este pîndit de lichefiere și să-l fluidizeze atunci cînd riscă să se gripeze. 4) E ca și cum ai strivi în cerul gurii o căpșună lăsînd nectarul să îți cucerească limba, gîtul, inima. Grația și plasticitatea frazei, o stimulantă concentrare de caracterologie și psihologie forjată la temperatura înaltă a unor verbe pe cît de pătrunzătoare, pe atît de surprinzătoare, peisaje de structură intimă și de
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
se părea veșnică... Care text, unii l-ar putea reduce la un simplu fapt divers de gazetă: că tânărul cutare, pe o cărare la munte, ședea singur și trist că-l abandonase iubita... (eventual, în timp ce se afla la cules de căpșuni în Spania). El declară că umblă brambura nemaiavând chef de viață. Până când cineva îi atrage atenția că altă soluție mai bună nu există, decât să se mai îndrăgostească o dată de altă fată, ca să o uite pe prima. Cui pe cui
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
anglofile: folosirea literei k în loc de c: “nimik”, transcrierea “mey” = „mai”. Specifice mediului de comunicare sînt desigur abrevierile, folosite aleatoriu, cu sau fără punct: cele tradiționale - pt / ptr = „pentru” (“pt femeile ce au viza pt. plecare în spania la cules de căpșuni”; “respect ptr. Deea”), f = foarte (“fff multe”, “e f. interesantă”) - dar și inovații relativ recente, mai mult sau mai putin impuse: vb = „a vorbi” - la toate formele de conjugare: “vb prin sms”, “să vb cu”; sal = „salut”, „salutare”, verbul „a
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]