464 matches
-
dă putere de-a ignora suferința -, privită în parametrii aritmeticii, deci cuantificată, modifică legile matematice. Căci, "calculând" cu valorile lui de dragoste, proprietățile scăderii, spre exemplu - remarcă, cu profunzimea-i proverbială, poetul-academician Nicolae Dabija - sunt altele, adică dragostea lui Ionel Căpiță e o "...avere din care cu cât mai mult dai, cu atât mai mult îți rămâne", ceea ce înseamnă că aici proba scăderii e alta, căci descăzutul nu mai este suma dintre scăzător și rest. Fără a căuta între aceste elemente
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
că aici proba scăderii e alta, căci descăzutul nu mai este suma dintre scăzător și rest. Fără a căuta între aceste elemente ale focului inimii poetului o ierarhie cantitativă, remarc însă în poeziile sale (în cele canonice, că poetul Ionel Căpiță scrie și..."disciplinat", cu prozodie "clasică") o pondere a arderii lăuntrice pentru Țară, pentru Limba Română, pentru Om (firește, preponderent Femeie), pentru Adevăr, Pământ, Lume, Viață, Dumnezeu... Și toate acestea, în poezia lui Ionel Căpiță, au valoare de substantive proprii
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
cele canonice, că poetul Ionel Căpiță scrie și..."disciplinat", cu prozodie "clasică") o pondere a arderii lăuntrice pentru Țară, pentru Limba Română, pentru Om (firește, preponderent Femeie), pentru Adevăr, Pământ, Lume, Viață, Dumnezeu... Și toate acestea, în poezia lui Ionel Căpiță, au valoare de substantive proprii. Când își cântă dorul pentru Țară, poetul basarabean ne demonstrează că el știe bine care îi este Patria: "Dorule, măi dor durut,/ Cât necaz tu-ai încăput?/ Dacă nu te-aș fi avut,/ La ce
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
mai mult decât atât, poetul are credința că limba în care își declară dragostea îl face nemuritor: "Cât limba are viață,/ cât floarea-i cu dulceață/ în Țara mea de Dor - / eu n-am mormânt să mor". În ce privește Femeia, Ionel Căpiță ne-o spune însă scurt pe doi, cum i-o vorbă pe la noi: "Doar cu tine/ e tot ce-a fost,/ e tot ce vine/ doar cu tine..."(în vol "Lăsați-mi dragostea"), sau: Doar tu, femeie,/ Porți a lumii
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
e tot ce vine/ doar cu tine..."(în vol "Lăsați-mi dragostea"), sau: Doar tu, femeie,/ Porți a lumii cheie./ Tu încui și tu descui.../ Toata viața omului" ("Cheia vieții", vol. "Dangăt de dor"). Un grupaj al poeziilor lui Ionel Căpiță poarta titlul "Osânda iubirii". Asta înseamnă că dragostea poetului e o dulce povară, e o "osândă" (pentru "delictul" de a avea inima mare, zic eu) pe care poetul o primește ca pe o binecuvântare și pentru care, concentrat pentru un
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
cu dragoste!) și fericirea, și suferința: Prin mine/ o lume învinge/ prin mine/ se bucura totul/ și plânge,/ prin mine/ un soare răsare,/ și moare.../ Prin mine." Dar pentru câte sensuri și câte "curele de transmisie" conțin poeziile lui Ionel Căpiță nu am eu minte și...peniță ca să îndrăznesc mai mult. Ba...încă un pic de zăbavă, ca să constat și faptul că scriitorul Ionel Căpiță nu are mofturi de poet "corect politic", adică nu se "rușinează" deloc să scrie chiar și
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
moare.../ Prin mine." Dar pentru câte sensuri și câte "curele de transmisie" conțin poeziile lui Ionel Căpiță nu am eu minte și...peniță ca să îndrăznesc mai mult. Ba...încă un pic de zăbavă, ca să constat și faptul că scriitorul Ionel Căpiță nu are mofturi de poet "corect politic", adică nu se "rușinează" deloc să scrie chiar și în prozodie populară. Căci Ionel Căpiță nu se consideră un "boier al minții", fudul cu "opincarii". El se revendică de la izvorul mamei poeziei, deci
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
peniță ca să îndrăznesc mai mult. Ba...încă un pic de zăbavă, ca să constat și faptul că scriitorul Ionel Căpiță nu are mofturi de poet "corect politic", adică nu se "rușinează" deloc să scrie chiar și în prozodie populară. Căci Ionel Căpiță nu se consideră un "boier al minții", fudul cu "opincarii". El se revendică de la izvorul mamei poeziei, deci nu pretinde că poezia începe cu el: "Foaie verde iasomie,/ Mi-a venit poftă și mie/ Să dau anii înapoi/ Și să
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
are și el crucea lui, coborâtă din cer: În a scrisului povară/ E tristețea mea amară,/ E chemarea cea divină,/ Ce nu poartă nicio vină" (din vol. "Dangăt de dor"). Și tot din Cer i se trage poetului basarabean Ionel Căpiță și faptul că e "veșnicul îndrăgostit", că așa se numește una din poeziile sale, semnificativă pentru ceea ce este Omul-Poet Ionel Căpiță (ca să termin în nota în care am început clinchetul meu de clopoțel, ca răspuns firav la un pătrunzător..."Dangăt
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
nu poartă nicio vină" (din vol. "Dangăt de dor"). Și tot din Cer i se trage poetului basarabean Ionel Căpiță și faptul că e "veșnicul îndrăgostit", că așa se numește una din poeziile sale, semnificativă pentru ceea ce este Omul-Poet Ionel Căpiță (ca să termin în nota în care am început clinchetul meu de clopoțel, ca răspuns firav la un pătrunzător..."Dangăt de dor" basarabean): "N-am ce face, că-așa-s eu - / Un îndrăgostit mereu.../ Daru-i de la Dumnezeu!". * Răspunsul meu modest - de
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
povară -, și semnificația durută a răspunsului spiritual și politic de pe malul drept al Prutului, la răscolitorul "dangăt de dor" de pe malul stâng. Referință Bibliografică: UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIȚĂ / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 943, Anul III, 31 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
bunicul, durerea mi-a trecut mai tarziu dar spaimă nu. Nu-mi plăcea la bunici pentru că erau la țară și nu aveam cu cine să mă joc iar apoi pentru că mă puneau să lucru la fan, să strângem, să facem căpițe, să le ducem și să le aruncăm în șopru cu furca, fiind o ... Citește mai mult PRAGUL PREA ÎNALT AL ȘATREI -PRISPEI-Crescut pe la bunici îmi plăcea să stau în grajd când mulgea vacă, să beau o cană de lapte cu
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
bunicul, durerea mi-a trecut mai tarziu dar spaimă nu. Nu-mi plăcea la bunici pentru că erau la țară și nu aveam cu cine să mă joc iar apoi pentru că mă puneau să lucru la fan, să strângem, să facem căpițe, să le ducem și să le aruncăm în șopru cu furca, fiind o ... X. PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8., de Sorin Andreica, publicat în Ediția nr. 516 din 30 mai 2012. XII COLAC PESTE PUPĂZA Dragostea dintre mine și viitoarea
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
bunicul, durerea mi-a trecut mai tarziu dar spaimă nu. Nu-mi plăcea la bunici pentru că erau la țară și nu aveam cu cine să mă joc iar apoi pentru că mă puneau să lucru la fan, să strângem, să facem căpițe, să le ducem și să le aruncăm în șopru cu ... Citește mai mult FragmentPRAGUL PREA ÎNALT AL ȘATREI -PRISPEI-Crescut pe la bunici îmi plăcea să stau în grajd când mulgea vacă, să beau o cană de lapte cu spumă iar ce
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
bunicul, durerea mi-a trecut mai tarziu dar spaimă nu.Nu-mi plăcea la bunici pentru că erau la țară și nu aveam cu cine să mă joc iar apoi pentru că mă puneau să lucru la fan, să strângem, să facem căpițe, să le ducem și să le aruncăm în șopru cu ... XVI. PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE IV, de Sorin Andreica, publicat în Ediția nr. 215 din 03 august 2011. Fragmet 21.12.1988 Azi primit-am acea scrisoare de luni pusă
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
Orzan ne lua la dânsul acasă; casă ce se află și acum în apropierea bisericii. Aici, în curtea casei părintelui pe lângă animale crescute într-o curte de om gospodar, întâlneam cei doi măgăruși care stăteau mai tot timpul lângă o căpiță de fân. Trebuia să te uiți atent spre a-i desluși. De încercai să te apropii de ei, necunoscându-te, se zbăteau așa de tare ca și când erau enervați de muște. Ei erau autovehicolul numărul unu în curtea părintelui. Cu ei
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Hai să fugim peste răstoacă! Să te ferești ... să mă îmbii ... Hârjoană între doi copii Ce se sărută doar în joacă. Și, dac'o fi, pe vreo căpiță Să-mi cazi în brațe, nu te zbate! Doar leagă'mi mâinile la spate Cu coronița din cosiță. Altfel, s'or lăcomi la ie Să cerceteze cele ape Țesute mai îndeaproape Și sânii care le îmbie. De i'or atinge
HAI SĂ FUGIM ! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1446793588.html [Corola-blog/BlogPost/373158_a_374487]
-
2011 1 Cînd eram cu mult mai tînăr Chiar imberb, aproape mic, Îți iubeam floarea de nufăr Și trupul de borangic. Nu credeam că vreodată Voi fi și eu mai bătrîn, Prins în trupul tău de fată Ca-ntr-o căpiță de fîn. Dar deodat ă universul Mi-a deschis o altă cale Mai bătrîn, mai stors de visuri, Prăvălit din deal în vale... 2 Vers animat de o conștiință seacă Ce n-a lăsat consoanele să treacă De azi într-
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_in_iunie_2011_france.html [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va aduna snopii în căpițe, să-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va duce la batoză. Noaptea era senină și stelele străluceau pe bolta cerului. Carul mare și rarița se distingeau răsfirate ca niște mărgele la gâtul unei codane prinsă
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
agricol la întovărășirea din sat și el împărțea soluțiile pentru stârpirea gândacilor de Colorado. Beldie fusese dat în primire de către Colorado unui pădurar să lucreze la pepiniera din marginea orașului. La pepinieră nu avea unde dormi, și dormea la o căpiță de fân din pepinieră, de mâncat le aducea pădurarul mâncare de la o cantina a unei ferme agricole dacă se prezentau la lucru în acea zi. În noaptea când a fost găsit în gară, afară ploua, din acest motiv la găsit
BELDIE NEPOTUL LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_nepotul_lui_mos_lica_mihai_leonte_1327436754.html [Corola-blog/BlogPost/359658_a_360987]
-
la fel de desfătător și în poezie: „Cât de frumoși sunt astăzi pașii tăi/ și sprinteni în sandale,/ o, nobilă fiică!/ Ți-i rotunjimea coapselor asemeni/ unor lănțuguri meșterite'n aur;/ buricul tău e cupa arcuită/ din care nu lipsește vinul dres;/ căpiță-ți este pântecul de grâu,/ cu crinii prinși în horă-i împrejuru-i;/ și gemeni doi sunt sânii tăi,/ doi pui de căprioară;/ grumazul tău e ca un turn de fildeș/ și iezere ți-s ochii, din Heșbon,/ în preajma porții cu
ÎNTREGUL ŞI PARTEA de DAN CARAGEA în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_intregul_si_pa_dan_caragea_1377385831.html [Corola-blog/BlogPost/346868_a_348197]
-
urci către pisc, cu atât ești mai fascinat de panorama amețitoare ce se deschide deasupra văii și a culmilor mai joase. Ajuns pe culme te trezești pe un platou presărat cu brazi răzleți, apoi dominant devine golul alpin. Case răzlețe, căpițe cu fân, țarcuri, cai pășunând în voie întregesc tabloul din ținutul moților”. (capitolul ”Țara moților - Ținutul înălțimilor ”) Apoi ajungem în ținutul cel mai nordic al Țării, în Maramureș, unde vedem alte splendori...De aici reporterul ne poartă în Moldova, descriindu
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > FRÂNTURI DE VIAȚĂ -CAPITOLUL III - EPISODUL 6 Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1917 din 31 martie 2016 Toate Articolele Autorului * * * După miezul nopții, trei căpițe de fân din curtea lui Gheorghe Enea ardeau cu vâlvătaie mare, departe de vreo sursă de foc care ar fi putut provoca incendiul. Urletele de groază ale cizmarului Vasile Papuc (după cum era poreclit de săteni), aflat în curte numai în
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
foc! Fără a se mai îmbrăca, Gheorghe ieși buimac din casă, înjurând de mama focului printre dinții încleștați. - Nu se lasă nenorociții dracului, tu-le-n tămădăul mamii lor! Înșfăcă două găleți cu apă de pe ceardac și alergară împreună spre căpițele de fân, unde sătenii deja stingeau focul cu apă cărată din râul Desnățel și de prin fântânile din apropiere. Alții, cu furcile, îndepărtau din fânul neatins de foc. Ceilalți aruncau cu pământ peste jăratec pentru a-l stinge. Grajdul din
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
cam așa de dulce, Ce prin tonele de simpatie te aduce, În mirajele copilăriei de frăgezimi, În preajma simțirei fără de patimi. I se aprindeau obrajii tot amintind, Cum ei ‘pajii câmpurilor’ hoinărind, Zburdau și se jucau prin tot fânul, Adunat în căpițe cum e la românul. Alin și el se aprinse-n astă horă, Recunoscu că nu-i treaba minoră, Să se furișeze în orice zi la gară, Ziua când nu-i acolo îi e o povară. I se înroșiau obrajii când
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1413974865.html [Corola-blog/BlogPost/341132_a_342461]