31 matches
-
lui Ion și Ludmila (fiica lui Ion n. la 10.06.1938 în localitatea Prodăneștii Vechi, Florești și Maria), născut la data de 21 iulie 1983 în localitatea Prodănești, județul Florești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Căprești, Florești. 99. MOROȘAN TATIANA, fiica lui Gusanu Nicolae (n. la 06.05.1923 în localitatea Mileștii Mici, Chișinău) și Aculina, născută la data de 3 ianuarie 1960 în localitatea Mileștii Mici, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]
-
de 11.01.1993; Grama Virginia, născută la data de 13.11.1997. 30. Guboglo Alexandra, fiica lui Ivan (născut la data de 1.05.1938 în localitatea Ceadîr-Lunga) și Nina, născută la data de 26 ianuarie 1958 în localitatea Căprești, raionul Florești, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, bd. Moscova nr. 20, bl. 2, ap. 85. (3.272/2003) 31. Guboglo Anatolie, fiul lui Ivan (născut la data de 1.05.1938 în localitatea Ceadîr-Lunga
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203211_a_204540]
-
Republica Moldova, Chișinău, bd. Moscova nr. 20, bl. 2, ap. 85. (3.272/2003) 31. Guboglo Anatolie, fiul lui Ivan (născut la data de 1.05.1938 în localitatea Ceadîr-Lunga) și Nina, născut la data de 31 martie 1960 în localitatea Căprești, raionul Florești, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Nicolae Iorga nr. 9, ap. 10. (3.268/2003) 32. Luchian Adrian, fiul lui Ion și Stepanida (fiica lui Costin Ion și Nadejda, născută la 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203211_a_204540]
-
1 și 2 fac parte integrantă din prezenta schemă. Anexa 2 la schemă Listele speciilor forestiere de arbori și arbuști utilizate în lucrările de împăduriri *Font 9* - Stejar pedunculat (Quercus robur) │ - Salcie albă (Salix alba) - Stejar pufos (Quercus pubescens) │ - Salcie căprească (Salix caprea) - Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora)│ - Salcie plesnitoare (Salix fragilis) │ │- Cer (Quercus cerris) │ - Salcâm (Robinia pseudoacacia) │ │- Gârniță (Quercus frainetto) │ - Glădiță (Gleditsia triacanthos) - Păducel (Crataegus monogyna) │- Sălcioară (Eleagnus angustifolia) │ │- Corn (Cornus mas) │- Sânger (Cornus sanguinea) - Coacăz negru (Ribes nigrum) │- Cătina roșie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273832_a_275161]
-
frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). În arealul rezervației vegetează mai multe rarități floristice; dintre care unele protejate
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
zona fiind apoi reîmădurită cu esențe de fag și molid care în zilele noastre au ajuns la un diametru de aproximativ 20-25 cm, departe de a mai fi exploatabile. În luminișuri crește zmeurul, murul, afinul, socul de munte și salcia căprească. De-o parte și de alta a râului și a afluenților săi crește arinul comun și arinul de munte, smeurul și murul, feriga, feriguța, urzica, mătrăguna, măcrișul iepurelui, fragul, floarea paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se întâlnesc
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
celelalte valori turistice ce se găsesc de-a lungul ei (stâncării, lacuri și cascade), această vale a fost declarată de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii rezervație naturală. În luminișurile pădurilor de fag ca și pe malurile apelor se întâlnește salcia căprească, mesteacănul, plopul tremurător, aninul, zmeură, mure. În partea superioară a pădurii, fagul se amestecă cu bradul, ce apare destul de rar. În schimb, locul său este luat de molid, care ocupă toată regiunea păduroasă, de la 1.100 până la aproape 1.700
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (unele foarte rare și protejate prin lege, altele endemice pentru această zonă) cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotshyi"), floarea de colț ("Leontopodium alpinum"), angelica ("Angelica archangelica
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
crustacee), vertebrate (reptile, amfibieni) și păsări. Rezervația naturală a fost creată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunei sălbatice. Flora este constituită din specii arboricole de răchită căprească ("Salix caprea"), zălog ("Salix cinerea") sau arin ("Alunus glutinosa"). Vegetația ierboasă are în componență mai multe specii de plante higrofite; dintre care unele protejate la nivel europeanastfel: ferigă de apă ("Nephrodiun thelypestris"), iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), buzdugan de apă ("Sparganium
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca ("Salix caprea"). Arbuști cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). Flori și
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti: brad ("Abies"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), larice ("Larix decidua"), frasin ("Fraxinus") fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească ("Salix capreea"), salcie de turbă ("Salix myrtilloides"), salcie pitică ("Salix retusa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), merișor ("Vaccinum vitis idaea"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), mur ("Rubus fruticosus"), salbă moale ("Euonymus europaeus"); Flori și ierburi cu specii
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
astacus"), melc de livadă ("Helix pomatia"); precum și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quqrcus patrea"), gârniță ("Quercus frainetto"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), salcie căprească ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), vornicer pitic ("Evonymus nanus"), soc negru ("Sambucus nigra"), soc roșu ("Sambucum racemosa") și păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: mărgică
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din nordul Munților Făgăraș (grupa montană aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră lemnoasa are în componență specii dominante (în partea inferioară) de fag ("Fagus sylvatica") în asociere cu mesteacăn ("Betula pendula"), salcie căpreasca ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus tremula") sau anin; urmând etajul coniferelor, cu specii de brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisa ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra") și zada ("Larix"); arbuști de jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis") sau afin
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă a țării. Specii floristice semnalate în arealul parcului: garofița Pietrei Craiului ("Dianthus callizonus
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
partea de sud se învecinează cu satul Zahorna înființat în anul 1817. Locuitorii satului din cele mai vechi timpuri aveau legături cu piața de desfacerea produselor agricole, materialelor dc construcție și a mărfurilor industriale, care se afla în colonia evreiască Căprești. La o distanță de 1,5 km de sat trece calea ferată construită în anii 1887 - 1895 de către ingineri francezi. În trecutul îndepărtat pe meleagurile unde acum se află satul Pohoarna se afla un mic cătun pe nume „Bodești”. În
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), nuc ("Juglans regia L."), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"); Arbusti: jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"); Specii ierboase: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Salamandra salamandra"). Flora ariei naturale este constituită din arbori cu specii de: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească ("Salix capreea") și arbusti cu specii de jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), afin ("Vaccinum myrtillus"), salcie pitică ("Salix retusa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea L."), mur ("Rubus fruticosus"), salbă moale ("Euonymus europaeus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii floristice
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
a fi plantate specii cât mai longevive, deoarece cele mai puțin longevive trebuie înlocuite la intervale de timp mai reduse în comparație cu primele. În funcție de durata de viață se poate realiza următoarea clasificare: specii cu longevitate foarte mică (sub 50 ani): salcia căprească, salcâmul roșu, cenușarul ș.a.. specii cu longevitate mică (între 50 100 ani): plopul tremurător, salcia albă, sorbul, mesteacănul ș.a. specii cu longevitate medie (între 100 300 ani): platanii, plopul negru, sâmbovina ș.a. specii cu longevitate mare (peste 300 ani): pinul
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
făgeto- brădete și, mai rar, insule de brădete și făgete pure. Cu distribuție sporadică sunt de consemnat arbori și arbuști cum ar fi: pinul (Pinus silvestris), scorușul (Sorbus aucuparia), mesteacănul (Betula pubescens), plopul tremurător (Populus tremula), paltinul (Acer pseudoplatanus), salcia căprească (Salix caprea), alunul (Corylus avellana), caprifoiul de munte (Lonicera nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), smeurul (Rubus idaeus) etc. Pajiștile din subzona amestecului de conifere cu fag ocupă o suprafață de circa 22% din suprafața totală a pădurii, ceea ce explică dezvoltarea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și să învăț mai departe", tatăl având o altă atitudine față de învățătură: "dac-ar fi să iasă toți învățați... n-ar mai ave cine să ne tragă ciubotele"; prima ruptură de sat, în urma plecării copilului la școala din Broșteni, râia căprească, distrugerea casei Irinucăi, fuga înapoi acasă, cu pluta pe Bistrița. Partea a II-a începe pe un ton nostalgic, evocă amintirile din copilărie, chipul mamei care "știa a face multe și mari minunății", întâmplări celebre (la cireșe, pupăza din tei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un cer de pace, care îmi apare supremul bine, între marele și micile năcazuri ce ne bântuie. 28 iulie. Judecățile d-rului Georgescu la Cotigenii Mari Hindichi = șanț de despărțire Poiana mănăstirii... Cușalăuca. Povestiri de vânătoare în Slobozia 29 Iulie. Spre Căprești. Nistru. Neculai Platon moldovan! Aproape nu știe rusește. Spune că Mercuri în pădure la Dobrușa, hoții au prădat 5 oameni și 3 jidovi. Dela Căprești la Telenești trecem prin Prodăneștii Noi. La Prodăneștii Vechi răzeși e satul de naștere a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Hindichi = șanț de despărțire Poiana mănăstirii... Cușalăuca. Povestiri de vânătoare în Slobozia 29 Iulie. Spre Căprești. Nistru. Neculai Platon moldovan! Aproape nu știe rusește. Spune că Mercuri în pădure la Dobrușa, hoții au prădat 5 oameni și 3 jidovi. Dela Căprești la Telenești trecem prin Prodăneștii Noi. La Prodăneștii Vechi răzeși e satul de naștere a lui Alecu Donici. La Căprești Ovrei foastă colonie agricolă. Astăzi trăește obișnuit, din vechile [expediente.] Prodăneștii Noi, sat urât rusesc. La Telenești. Apus de soare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Aproape nu știe rusește. Spune că Mercuri în pădure la Dobrușa, hoții au prădat 5 oameni și 3 jidovi. Dela Căprești la Telenești trecem prin Prodăneștii Noi. La Prodăneștii Vechi răzeși e satul de naștere a lui Alecu Donici. La Căprești Ovrei foastă colonie agricolă. Astăzi trăește obișnuit, din vechile [expediente.] Prodăneștii Noi, sat urât rusesc. La Telenești. Apus de soare. 30 Iulie. Nume de pe-aici: Plămădeală, Lapte Dulce, Iapă-scurtă, Șapte Frați, Copii mulți, Bou Negru, Bou Roș. Minunate seri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să facem din “Ardealul” nostru o gazetă a tuturor românilor doritori de a se adăpa la izvorul culturii naționale. Iată cum ne scrie, de pildă, un învățător basarabean care a fost la cursurile de astă vară, domnul Grigore Bălan din Căprești: „D-le Ghibu ! Foarte m-am bucurat când am primit „Ardealul“ d-voastră și îndată am pus gând să fiu cititor acestei gazete. În vremurile de acuma, când Basarabia, ca o maică, naște o viață nouă, „Ardealul“ d-voastră ni-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mă plimb prin Basarabia (p. 73). Iar limba e moldovenească, graiul moldovenesc (p. 49). Spectatorii turneului unei trupe de operetă românești (trupă românească de operetă) vin ca să asculte vorbă românească (p. 21). Vânzătorii care umblă de colo-colo prin iarmarocul din Căprești se adresează celor veniți acolo într-o moldovenească curentă (p. 72). Apelativul român, românesc nu apare decât ca o excepție, ca în exemplul amintit mai sus. în locul lui, în limba localnicilor, a oamenilor de rând, apare etnonimul roman. Un capitol
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]