89 matches
-
ele în casă bucurii de nedescris? Probabil că d-ta, Telefob, te uiți la talk-show-urile de azi ale lui Stelian Tănase, Ion Cristoiu, Marius Tucă și nu mai ții minte ce era pe vremuri o emisiune de acest tip în căpută pe mîinile unui Vornicu. Dacă nu mai știi, îți spun eu: talk-show-ul este ce făcea Vornicu, nu ce face Ion Cristoiu! Așa că nu mai judeca t.v. prin prisma plictiselii din emisiunile de care ai parte; încearcă să-i refaci
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]
-
Anton Shamass alege în romanul său "Arabesques", apărut în 1988 și consacrat evenimentelor din Palestina anilor 1947-48, motivul "încălțărilor" ca simbol pregnant al exilului: Pentru ca un om să poată merge mult, îi trebuiesc tălpi pe măsură, rezistente și cusute la căpută. Tatăl meu (cizmar de meserie, n.m.) care nu cunoscuse pînă atunci soarta refugiaților, hotărî totuși din acel moment ca fiecare pereche de încălțări ieșită din atelierul lui să-și poată sluji proprietarul ani mulți, sub ploaie sau arșiță, prin pietre
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > POEZII (LUI MIHAI EMINESCU) Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului POETUL Ăstei lumi nesăbuite Când pricepe-i adevăr, În zdrențuite căpute Liniștit poți să și mori; Te-ai târât pe brânci, pe coate, Să ajungi până aici, Lasă-i pe-alții mai departe-n Mușuroiul de furnici... Și rămâi lumii de strajă Închipuit în eres, Lasă-te pătruns de vrajă, Cate
POEZII (LUI MIHAI EMINESCU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382417_a_383746]
-
nr. 1, la articolul 36, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: (3) Bocancii sunt din piei de bovine cu față naturală sau din material microfibră cu grosimea de 1,8-2,0 mm, cu ansamblul superior format din căpută, carâmbi, căptușiți la căpută cu nețesut împâslit și la carâmbi cu tricot pichet cașerat cu spumă poliuretanică. La marginea superioară are element de confort amortizant. Căptușeala este matlasată prin două rânduri de cusătură. Burduful din înlocuitor piele sau material microfibră
ORDIN nr. 1.617 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281652]
-
36, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: (3) Bocancii sunt din piei de bovine cu față naturală sau din material microfibră cu grosimea de 1,8-2,0 mm, cu ansamblul superior format din căpută, carâmbi, căptușiți la căpută cu nețesut împâslit și la carâmbi cu tricot pichet cașerat cu spumă poliuretanică. La marginea superioară are element de confort amortizant. Căptușeala este matlasată prin două rânduri de cusătură. Burduful din înlocuitor piele sau material microfibră este asamblat peste căpută
ORDIN nr. 1.617 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281652]
-
căpută cu nețesut împâslit și la carâmbi cu tricot pichet cașerat cu spumă poliuretanică. La marginea superioară are element de confort amortizant. Căptușeala este matlasată prin două rânduri de cusătură. Burduful din înlocuitor piele sau material microfibră este asamblat peste căpută și carâmbi. Îmbinarea este căpută peste carâmbi, cu sistem de închidere peste burduf prin înșiretare prin capse metalice. Talpa exterioară din PU dublă densitate este injectată direct pe ansamblul superior și prezintă suprafață antiderapantă sub formă de figuri geometrice neregulate
ORDIN nr. 1.617 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281652]
-
anexa nr. 1, la articolul 38 alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: a) material din TPU; ... ... 39. În anexa nr. 1, la articolul 38, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: (3) Căptușeala, căputa și carâmbul vor prezenta următoarele caracteristici tehnice: a) culoare căpută și carâmb - neagră; ... b) material - tricot piquet pentru carâmbi și nețesut împâslit pentru căpută; ... c) rezistență la sfâșiere >15 N; ... d) rezistența la abraziune - suprafața de uzură nu va dezvolta
ORDIN nr. 1.617 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281652]
-
nr. 1, la articolul 38, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: (3) Căptușeala, căputa și carâmbul vor prezenta următoarele caracteristici tehnice: a) culoare căpută și carâmb - neagră; ... b) material - tricot piquet pentru carâmbi și nețesut împâslit pentru căpută; ... c) rezistență la sfâșiere >15 N; ... d) rezistența la abraziune - suprafața de uzură nu va dezvolta nicio gaură înainte de 25.600 de cicluri uscate și 12.800 de cicluri umede; ... e) permeabilitatea la vapori de apă > 2,0 mg/(cmph). ... ... 40. În
ORDIN nr. 1.617 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281652]
-
la articolul 42, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: (3) Pantofii tip S3 SRC sunt din piei de bovine cu fața naturală sau din material microfibră cu grosimea 1,8-2,0 mm, cu ansamblul superior format din căpută, carâmbi, căptușiți la căpută cu nețesut împâslit și la carâmbi cu tricot pichet cașerat cu spumă poliuretanică. La marginea superioară are element de confort amortizant. Căptușeala este matlasată prin două rânduri de cusătură. Burduful din înlocuitor piele este asamblat peste
ORDIN nr. 1.617 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281652]
-
3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: (3) Pantofii tip S3 SRC sunt din piei de bovine cu fața naturală sau din material microfibră cu grosimea 1,8-2,0 mm, cu ansamblul superior format din căpută, carâmbi, căptușiți la căpută cu nețesut împâslit și la carâmbi cu tricot pichet cașerat cu spumă poliuretanică. La marginea superioară are element de confort amortizant. Căptușeala este matlasată prin două rânduri de cusătură. Burduful din înlocuitor piele este asamblat peste căpută și carâmbi. Îmbinarea
ORDIN nr. 1.617 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281652]
-
carâmbi, căptușiți la căpută cu nețesut împâslit și la carâmbi cu tricot pichet cașerat cu spumă poliuretanică. La marginea superioară are element de confort amortizant. Căptușeala este matlasată prin două rânduri de cusătură. Burduful din înlocuitor piele este asamblat peste căpută și carâmbi. Îmbinarea este căpută peste carâmbi, cu sistem de închidere peste burduf prin înșiretare prin capse metalice. Talpa exterioară din PU dublă densitate este injectată direct pe ansamblul superior și prezintă suprafața antiderapantă sub formă de figuri geometrice neregulate
ORDIN nr. 1.617 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281652]
-
anexa nr. 1, la articolul 44 alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: a) material din TPU; ... ... 47. În anexa nr. 1, la articolul 44, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: (3) Căptușeala, căputa și carâmbul au următoarele caracteristici tehnice: a) culoare căpută și carâmb - neagră; ... b) material - tricot piquet pentru carâmbi și nețesut împâslit pentru căpută; ... c) rezistența la sfâșiere >15 N; ... d) rezistența la abraziune - suprafața de uzură nu va dezvolta nicio
ORDIN nr. 1.617 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281652]
-
anexa nr. 1, la articolul 44, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: (3) Căptușeala, căputa și carâmbul au următoarele caracteristici tehnice: a) culoare căpută și carâmb - neagră; ... b) material - tricot piquet pentru carâmbi și nețesut împâslit pentru căpută; ... c) rezistența la sfâșiere >15 N; ... d) rezistența la abraziune - suprafața de uzură nu va dezvolta nicio gaură înainte de 25.600 de cicluri uscate și 12.800 de cicluri umede; ... e) permeabilitatea la vapori de apă > 2,0 mg/(cmph). ... ... 48. În
ORDIN nr. 1.617 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281652]
-
care fără îndoială că au trebuit să fie și Geți. Un vers al lui Ovidiu vorbește între altele despre «Creții purtători de pantaloni», și tocmai pantalonii erau partea caracteristică a vestmântului Dacilor. Acești pantaloni erau largi și lungi pană la căpută, unde par legați cu o sfoară. În picioare purtau un soi de opinci prinse cu nojițe; capul la cei nobili era acoperit cu un soi de căciulă frigiană, care nu se vede însă a fi fost făcută din piele de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ață, Avea postav de cinci groșiți Iară ață de cinci florinți- Cât era țara ungurească Nu se afla ață s'o cârpească. Avea nădragi de Anglie, Petece o mie, Ață o cocie; În picioare cisme-ncăputate Tot cu ață înnodate, Pe la căpute Erau toate rupte: Când fugea În potloage se oprea, Când alerga În ațe se-mpiedeca. Și citiră carte cu mare jale 309 {EminescuOpVI 310} Și se amărâră țiganii foarte tare, Și scriitorilor îndată porunciră, Și veniră Cum auziră, Cu ciocanele, Cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de gazetari ai acelei mici comunități; era rândul lor acum, de vreme ce nu mai puteau munci și nu mai aveau grija datoriilor de zi cu zi, să ducă veștile dintr-un sat în altul. Geronimo asculta fără să ridice capul de pe căputa de gheață sau de la sfoara unsă cu smoală. Oferea cele două scaune desfundate ce le ținea sprijinite de zid, saluta printr-un muget și continua să vadă de pantofii tociți aduși la reparat. Discuția cel mai adesea se referea la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se îmbrace cât mai curat, doar că hainele se molipsiseră de oboseala trupului pe care trebuiau să-l acopere. Pantofii, vechi și crăpați, fuseseră dați cu cremă de ghete din gros, dar căldura subțiase vopseaua și o spărsese urmând crăpăturile căputei. Mâna, care îi tremura ușor, și-o ridică spre bărbie ca să-i astâmpere tremurul. Buza de sus era suptă, subțiată după gingia lipsită de dinți, iar buza de jos, umedă, ca a unuia care își caută cuvintele. Și asta fu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nici nu mai face marmeladă la cazan. Până și cămășile le dă la spălat. Se lăsă în șezut și tuși, de cât strigase, apoi își sumese nădragii : Uite, ciorapii sunt împletiți din lână adevărată. Bocancii eu i-am cusut, din căpută ostășească. Și cămașa e din in, are și fir de borangic. Îi făcu semn să se apropie, ca pentru a-i dezvălui, în șoaptă, o mare taină. Așteptă ca Maca să se aplece cât să-și poată lipi buzele de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ele. Cînd ia mama copilul în brațe, nu e bine să-l puie la picioare, căci toată viața lui va rămînea tot la picioarele altuia. Femeia care are un copil mic, spălîndu-și picioarele, să și le spele nu numai de la căpută*, ci de la genunchi în jos, și apoi copilul ei va umbla curînd. Cînd cineva, ieșind sau intrînd undeva, își tîrîie picioarele, este urmat și de alții. Femeia să se păzească să nu-i vadă bărbatul picioarele pînă la genunchi, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cahlă - partea coșului prin care iese fumul calici (a) - a schilodi canaf - cănaf, ciucure cange - prăjină cu cîrlig capiște - loc în care se păstrează osemintele căciulie - căpățînă călugărior-breben - plantă călușar - călăreț căpchiat - nebun căpistere - covată de cernut făină căpușnic - plantă căpută - partea de deasupra a labei piciorului cătușnică - plantă cățuie - vas în care se ard mirodenii cernușcă - sămînță de negrușcă chelbe - chelie chidie - chiciură, brumă chilă - măsură pentru cereale (680 l în Muntenia, 430 l în Moldova) chin - pin chinovar - colorant
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
corp, cea de deasupra este amplă și mai scurtă. Apare și rochia-sac, lungă pînă la pămînt și cu decolteuri mari. La taior (deux-piecès) jacheta este croită strîns pe corp (pentru a pune în evidență silueta), iar fusta coboară pînă la căputa pantofilor. Silueta iese și mai mult în evidență dacă stofa are dungi subțiri verticale (iluzie optică). Costumul bărbătesc de zi are haina încheiată la un singur rînd sau la două rînduri (la un nasture sau la doi nasturi), iar pantalonii
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
piciorul lui, făcut ferfeniță de explozia de artilerie sovietică. Printre mese foarte sărace, cu mâncăruri lipsite de gust, dar la ore precise, asigurate de subzistența nemțească, printre vizite medicale îndelungate, în care doctori cu ochelari reci, de sticlă, îi pipăiau căputa lipsă a piciorului ferfeniță și îi băgau în anus degetul unei mănuși de cauciuc, printre bombardamente anglo-americane și alte apocaliptice năpaste ale războiului, care zdrobeau metodic tărâmurile nemțești, dărâmând orașe întocmite din palate și gări uriașe, construite de împărați gospodari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
scos de sub tensiune agheul, care era amenințat de apă Iar eu am zis: Bade Enea, până te duci dumneata să anunți pe electricianul din șantier, cale de 1 km, eu mai sap cu sonda vreun metru Și a plecat Enea Căpută și peste câteva minute vine înapoi, zicând să dăm bătăi, mai departe, fiindcă s-au ameliorat treburile, deoarece apa vine limpede Iar eu am continuat a-mi face datoria, punând pe sondorul Cornel Braiu, cel tinerel, să curețe canalul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
acum, pe loc, să faci la fiecare porția dreaptă, că dacă nu, îți mănânc eu carnea și sângele Și nemairăbdând numai zvâcnetul mâniei și iuțimea cuvintelor, s-a repezit în patru labe mergând pe puntea geamblacului sondei, unde era Enea Căpută și apucând de baiera traistei, unde numai nu începură amândoi a se lupta, ca niște urieși, unul încercând să o țină, altul să o smulgă, de se cutremura sonda, încât mare lucru că nu ne-a aruncat pe toți, jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mai mare de pâine, iar cine cedează din porția lui prin bună învoială, să capete slănina refuzată de ascultătorul legii lui Mahomet Și stând noi toți la gânduri și nimenea hotărându-se la negustoria aceasta, atunci s-a propus Enea Căpută, el singur, să-și scadă din porția lui de pâine, ca să-și însușească cinstit slănina lui Străilaș Deci: Enea Căpută știa el ce știa, fiindcă de la porcul lui era slănina și el o afumase și o meremetisise, la fum de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]