158 matches
-
țiganii aduși de respectivul sătean să fabrice cărămida. Dar eu lucrasem ceva timp și la fabrica de cărămidă de la Bucov de lângă Ploiești atât la verde dar și la roșu. Dar acolo totul era mecanizat la fabricarea cărămizilor. Ce înseamnă în cărămidărie verde și roșu? Verde e lutul nears, iar roșul este cărămida finală bună de zidărie. Dar să revenim la Murgu. Avea o vârstă destul de matură peste 40 ani, așa că noi îi spuneam nea Ilie sau pur și simplu nea Murgu
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1434747767.html [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
ars. Murgu ne explica în pauzele de o țigară, cum se montează cuptorul de cărămidă, cum se pregătesc lemnele pentru arderea cărămidei din cuptor, încât noi începusem să glumim cu Murgu și introdusesem în ciclul nostru minier diverși termeni ai cărămidăriei. Astfel burghiele erau cărămizi, iar explozivul devenise lutul pantru cărămizi. Dezastrul era după pușcarea frontului pe care o consideram stricarea cuptorului, iar evacuarea materialului de la pușcătura era cărămida roșie care trebuia vândută urgent la cei de la transport. Astfel că din
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1434747767.html [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAȚĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului În momentele ei inefabile, generația de artiști a Margaretei Pâslaru a fost, este și va fi cărămidăria din care s-au ridicat din iarbă, la văzduh, terasele grădinii unde au crescut și rodit florile cântecului. Astăzi sosesc una după alta, în toată mass-media noastră, știri mai noi și mai vechi despre drumul circular al valului de artiști
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Margareta_paslaru_muzica_bu_aurel_v_zgheran_1391013434.html [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
a resturilor menajere, străzile mărginașe aveau fiecare propria lor „groapă de gunoi”, de regulă o fundătură sau un tăpșan năpădit de buruieni, unde se aruncau toate deșeurile și lucrurile nefolositoare. În mahalaua Hărbăriei un astfel de loc era așa numita „Cărămidărie”, un teren plin de scobituri și tranșee, pentru că de acolo se săpa argilă pentru sobe sau pentru unsul caselor. În râpile care mărgineau terenul creșteau tufișuri dese și înțepătoare de cacadâr și de turț, pruni piperniciți și peri pădureți cu
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prin_mahalalele_sucevei_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
Acasă > Versuri > Ipostaze > CĂRĂMIDĂRIA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cărămidăria Lângă deal pe malul apei,undeva-n dreapta o vie, Din câte mi-amintesc astăzi,era cărămidărie. Pământul negru că smoala și lutos cum
CARAMIDARIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1422343324.html [Corola-blog/BlogPost/359087_a_360416]
-
Acasă > Versuri > Ipostaze > CĂRĂMIDĂRIA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cărămidăria Lângă deal pe malul apei,undeva-n dreapta o vie, Din câte mi-amintesc astăzi,era cărămidărie. Pământul negru că smoala și lutos cum este huma, Îl frământau în picioare și-i dădeau formă cu mâna. Erau doar câțiva țărani
CARAMIDARIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1422343324.html [Corola-blog/BlogPost/359087_a_360416]
-
Acasă > Versuri > Ipostaze > CĂRĂMIDĂRIA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cărămidăria Lângă deal pe malul apei,undeva-n dreapta o vie, Din câte mi-amintesc astăzi,era cărămidărie. Pământul negru că smoala și lutos cum este huma, Îl frământau în picioare și-i dădeau formă cu mâna. Erau doar câțiva țărani,care prelucrau în lut. Munca-n cărămidărie,nu era ceva plăcut. Parcă văd bărăci din lemn,ponosite
CARAMIDARIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1422343324.html [Corola-blog/BlogPost/359087_a_360416]
-
-n dreapta o vie, Din câte mi-amintesc astăzi,era cărămidărie. Pământul negru că smoala și lutos cum este huma, Îl frământau în picioare și-i dădeau formă cu mâna. Erau doar câțiva țărani,care prelucrau în lut. Munca-n cărămidărie,nu era ceva plăcut. Parcă văd bărăci din lemn,ponosite și murdare, În care țineau galeți,unelte,scule,tipare. De cum se zvânta pământul primăvară după ploi, Începeau țăranii lucrul,transformându-l în noroi. Adăugau apă, huma,proporția n-o mai
CARAMIDARIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1422343324.html [Corola-blog/BlogPost/359087_a_360416]
-
munca-n soare,chip ridat și chinuit, Adus bine din spinare,de carat și lutuit, Toată viața a muncit,bunul Dumnezeu să-l ierte, Să crească s-a străduit ,trei băieți și două fețe. Nu știu dacă mai există astăzi ,cărămidăria, Insă știu că nu mai este de ani mulți pe dealuri, via. Pârâul mai dă pe -afară ,rupe poduri când sunt ploi, Pe unde nu e asfalt,inca frământam noroi. Referință Bibliografica: Cărămidăria / Adriana Papuc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CARAMIDARIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1422343324.html [Corola-blog/BlogPost/359087_a_360416]
-
fețe. Nu știu dacă mai există astăzi ,cărămidăria, Insă știu că nu mai este de ani mulți pe dealuri, via. Pârâul mai dă pe -afară ,rupe poduri când sunt ploi, Pe unde nu e asfalt,inca frământam noroi. Referință Bibliografica: Cărămidăria / Adriana Papuc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1488, Anul V, 27 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Adriana Papuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CARAMIDARIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1422343324.html [Corola-blog/BlogPost/359087_a_360416]
-
țiganii aduși de respectivul sătean să fabrice cărămida. Dar eu lucrasem ceva timp și la fabrica de cărămidă de la Bucov de lângă Ploiești atât la verde dar și la roșu. Dar acolo totul era mecanizat la fabricarea cărămizilor. Ce înseamnă în cărămidărie verde și roșu? Verde e lutul nears, iar roșul este cărămida finală bună de zidărie. Dar să revenim la Murgu. Avea o vârstă destul de matură peste 40 ani, așa că noi îi spuneam nea Ilie sau pur și simplu nea Murgu
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
ars. Murgu ne explica în pauzele de o țigară, cum se montează cuptorul de cărămidă, cum se pregătesc lemnele pentru arderea cărămidei din cuptor, încât noi începusem să glumim cu Murgu și introdusesem în ciclul nostru minier diverși termeni ai cărămidăriei. Astfel burghiele erau cărămizi, iar explozivul devenise lutul pantru cărămizi. Dezastrul era după pușcarea frontului pe care o consideram stricarea cuptorului, iar evacuarea materialului de la pușcătura era cărămida roșie care trebuia vândută urgent la cei de la transport. Astfel că din
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
în hohote și nici măcar nu se mai șterge de maieul, odinioară colorat în roșu. Toată povestea îi aduce aminte de viața lui zbuciumată... Copil fiind, avea un mare drag de a învăța, prin urmare a absolvit, în paralel, facultatea de cărămidărie cu aceea de hoț de buzunare, așa că, a putut opta direct pentru calitatea de șomer, cea mai profitabilă, deoarece statul, extrem de bogat, dădea ajutoare de șomaj tinerilor cu studii, mult mai mari decât orice salariu din orice altă companie, fie
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400508181.html [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
în hohote și nici măcar nu se mai șterge de maieul, odinioară colorat în roșu. Toată povestea îi aduce aminte de viața lui zbuciumată...Copil fiind, avea un mare drag de a învăța, prin urmare a absolvit, în paralel, facultatea de cărămidărie cu aceea de hoț de buzunare, așa că, a putut opta direct pentru calitatea de șomer, cea mai profitabilă, deoarece statul, extrem de bogat, dădea ajutoare de șomaj tinerilor cu studii, mult mai mari decât orice salariu din orice altă companie, fie
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400508181.html [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
Al Aqil Mohamed, de zece ani și pe Al Aqil Miruna, de opt ani. Deși cu filoane diferite, îndepărtate în culturi neasemănătoare, această familie de doctori e un zăcământ de entitate umană de valoare, așezat în slujba comunității buhușene, la cărămidăria ei din care, an cu an se ctitorește un viitor pentru orașul moldovean de la capătul județului Bacău și din inima spirituală a României, Buhuși. Mărindu-se numărul oamenilor de valoare care se așează definitiv în acest oraș, în contrapondere cu
DR. CĂTĂLINA LĂZĂROIU. INTERIORIZAREA APTITUDINII RAPORTABILE LA ADMIRAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_catalina_lazaroiu_int_aurel_v_zgheran_1386673839.html [Corola-blog/BlogPost/363295_a_364624]
-
timpul, sunt și veston de gală, cu fireturi și mătase, pe care le îmbracă la călătoria prin raiul istoriei, cavalerii de suflet ce cinstesc și apără cultura. Sunt cărți monumentale ce zidesc în ele temeiile biografiilor oamenilor de valoare, sunt cărămidăria însăși din care se ridică istoria culturii unui neam. „Zidarul” acesta, al culturii spectacolului, Octavian Ursulescu, de o viață de om a așezat cărămidă pe cărămidă în spectacole fără număr și cărora meșteșugul neegalabil și neasemănabil al prezentărilor sale le
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Titel_popovici_o_carte_de_oct_aurel_v_zgheran_1371027761.html [Corola-blog/BlogPost/346016_a_347345]
-
Roșca Pavel, Ion Sassu Ducșoara, Salciei, Spicului, Someșan Laurian, Stupinei, Teodoroiu Ecaterina, Trifoiului, Ureche Grigore Cronicar, Zlatna, Amurgului, Bazaltului, Bisericii Române de la nr. 1 și 2 la nr. 69 și nr. 88, Bobâlna, Bogdan Ioan, Carierei, Carierei Fundatură, Călugăreni, Căprioarei, Cărămidăriei, Câmpului, Cloșca, Cristianului, Crișan, Cucului, De Mijloc, Dumbrava Roșie, Enupărului, Fabricii, Făgărașului, Fânului, Fânarului, Horia, Islaz, Lungă de la nr. 66 și 67 la nr. 250 și 253, Lupu Vasile, 8 Martie, Mărășești, Memorandumului, Mihai Viteazul de la nr. 25 și 116
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246097_a_247426]
-
Roșca Pavel, Ion Sassu Ducșoara, Salciei, Spicului, Someșan Laurian, Stupinei, Teodoroiu Ecaterina, Trifoiului, Ureche Grigore Cronicar, Zlatna, Amurgului, Bazaltului, Bisericii Române de la nr. 1 și 2 la nr. 69 și nr. 88, Bobâlna, Bogdan Ioan, Carierei, Carierei Fundatură, Călugăreni, Căprioarei, Cărămidăriei, Câmpului, Cloșca, Cristianului, Crișan, Cucului, De Mijloc, Dumbrava Roșie, Enupărului, Fabricii, Făgărașului, Fânului, Fânarului, Horia, Islaz, Lungă de la nr. 66 și 67 la nr. 250 și 253, Lupu Vasile, 8 Martie, Mărășești, Memorandumului, Mihai Viteazul de la nr. 25 și 116
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246097_a_247426]
-
când copil fiind îl ignoram ca și când nu ar fi fost. Acum eram într-o alta situație. Am trecut puntea prăvălită de viitura ultimelor ploi, stăvilită de trei răchiți, îndoită cumva de furia naturii, dar rămasă pe poziție. Cărarea pe lângă vechea cărămidărie pe care o știam era acum la marginea unui teren de fotbal ce se voia. O poartă scâlciată, din stâlpi mi se pare de răchită, era încă în picioare. Izvorul de la troaca Ciofului din partea nordică, își cânta veșnica lui simfonie
18 SEPTEMBRIE 2014 O ZI DE MUNCĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1412489669.html [Corola-blog/BlogPost/362752_a_364081]
-
și îi trimite felicitări în fiecare an, pe 7 august, la ziua ei, Vladimir Putin. Are reședințe, la Moscova, la Ialta, la Baden-Baden, în Ucraina. Dar locuiește în inimi, acesta-i templul pe care și l-a construit, dintr-o cărămidărie rară a harului! Mulți români nu au descoperit-o, dar istoria plasează oamenii de valoare, fără ezitare și omisiuni, în contextul cultural-artistic-istoric rezervat pe potriva strălucirii contribuției fiecăruia. Carența inestimabilă, derizoriul, excelența care decurge din generozitatea la schimb, în muzică face
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/_sofia_rotaru_cantecul_ram_aurel_v_zgheran_1375683295.html [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
2, județul Arad. 442. Neag Timotei, născut la 24 august 1971 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiul lui Nicolae și Minerva, cu domiciliul actual în Austria, 8720 Knittelfeld, Lindenalle 12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Pancota, Str. Cărămidăriei nr. 13, județul Arad. 443. Neag Georgeta, născută la 31 decembrie 1972 în localitatea Câmpeni, județul Albă, România, fiica lui Tomus Aurel și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 8720 Knittelfeld, Lindenalle 12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
Trifan Debora, fiica lui Neag Nicolae și Minerva, născută la 3 aprilie 1967 în localitatea Arad, județul Arad, România, cu domiciliul actual în Austria, 8720 Knittelfeld, Joseph Haydn Gasse 2/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Pâncota, Str. Cărămidăriei nr. 13, județul Arad. 72. Tudora Melania, fiica lui Coleașe Mitruș și Marioara, născută la 26 septembrie 1977 în localitatea Călărași, județul Călărași, România, cu domiciliul actual în Germania, 45899 Gelsenkirchen, Braukιmperstr. 73, cu ultimul domiciliu din România în localitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159415_a_160744]
-
119. Perianu Ana, fiica lui Neamțu Vistian și Rozalia, născută la 19 martie 1971 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 73733 Esslingen am Neckar, Palmenwaldstr. 30, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Cărămidăriei nr. 45, ap.1, județul Sibiu. 120. Pintilie Rodica, fiica lui Șelaru Florea și Cornelia, născută la 5 martie 1949 în localitatea Iași, județul Iași, România, cu domiciliul actual în Germania, 96135 Stegaurach, Brunnenstr. 10, cu ultimul domiciliu din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151942_a_153271]
-
Sibiu, str. Ștefan cel Mare țel: 231031; 0722603289 1448 SC ACTUAL CONSULTING SRL 8795 DURDUN MIRELA MIOARA (n. 1967) Sibiu, Sos. Albă Iulia nr. 100 țel: 202108; 0740095062 1198 SC ADVANCE CONSULT SRL 16121 ERINCZ ALICIA (n. 1963) Sibiu, str. Cărămidăriei nr. 27 țel: 234077; 0742225154 2646 SC ROL CONT EXPERT SRL 8800 FRANDES MARIA LUCIA (n. 1946) Sibiu, str. Tilișca nr. 44 bl. 7, ap. 6 țel: 233491; 0722808488 0320 SC L C CONSULTING SRL 17978 FRĂTEAN MIHAELA (n. 1955
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
județul Timiș. 260. Isăilă Ioan, născut la 1 octombrie 1969 în localitatea Săliște, județul Sibiu, România, fiul lui Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4651 Stadl Paura, Schwanenstedterstr. 50, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Cărămidăriei nr. 51, județul Sibiu. 261. Isăilă Rodica, născută la 18 noiembrie 1961 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Mihăilă Iosif și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4651 Stadl Paura, Schwanenstedterstr. 50, cu ultimul domiciliu din România în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]