158 matches
-
puțin cunoscută, oricum una „oficială" și „mare". Dar alături de aceasta apar, ridicate la rangul de eveniment, întîmplări și date ce țin de banalul istoriei. Deschiderea unei farmacii, a unei fabrici „producătoare de ceară roșie, pomadă și ciocolată", precizarea numărului de cărămidării care funcționau în oraș, mutarea bolnavilor de nervi de la schitul Malamuc la mânăstirea Mărcuța, o procesiune religioasă pentru combaterea ciumei cu purtarea moaștelor Sfîntului Grigore, o paradă militară, vernisajul unei expoziții, vînzarea unor case din mahalaua Sf. Apostoli... Relatarea capătă
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
ne adunam și umblam să găsim șerpi, broaște țestoase și arici pentru prizonierii de la fermă, iar pentru noi, tot ce zbura, afară de ciori. Buzunarele ne erau pline de pietre și fiecare avea praștia lui. După ce terminam cu vânatul, mergeam la cărămidărie unde curățam și spălam păsările. Făceam un foc într-o sobă improvizată, unde le frigeam și le mâncam fără pâine. Le găseam gustoase. Cele patruzeci de hectare erau semănate cu mazăre și porumb, de care tata se ocupa ajutat de
Viața mea Amintiri din închisoare si din libertate. In: Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/85_a_468]
-
plăcute cu barca, în sus pe Bega, care se puteau organiza. (Stabilimentele Economice ale Municipiului Timișoara - S.E.T. era un organism creat la sfârșitul anului 1939 și care grupa mai multe întreprinderi proprietate a municipalității - abatorul și fabrică de gheață, cinematografele, cărămidăria etc.) Urmărind „Monitorul Municipiului Timișoara” (1931) putem observa preocupările consilierilor locali pentru îmbunătățirea condițiilor de la Ștrandul Comunal și cel din Iosefin. Astfel „publicațiuni de licitație”, cu oferte în plic închis, existau încă de la începutul anului „în scopul închirierii restaurantului dela
Agenda2006-22-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/285012_a_286341]
-
moșie care include satul cu același nume, cuprinsă între digul lacului antropic de pe Siret, la est, și baza Coastei Bursucului, la vest, de o parte și de alta a căii ferate. Partea de nord a moșiei se numește „La Nemțeni”; - Cărămidărie - locul cel mai apropiat de albia Siretului de DJ 208, între Lespezi și Buda, unde înainte de 1940 și un timp după această dată au existat șase cuptoare de cărămidă, din care au fost construite majoritatea caselor din Lespezi; - Ceair - loc
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care șesul este mlăștinos; - Spini - Între Pâraie; - Stoica - tarla în Dumbrava, situată între locuința familiei Stoica și Hârtoape; - Sub Peter - pe teritoriul Dumbravei; - Țărnuica - teren arabil din stânga D.C. Heci - Tătăruși, începând de la Ion Simina, spre vest, până la Cireș; - Topitorie - lângă Cărămidărie, unde era un bazin, în care lipovenii lespezeni topeau cânepa; - Trestioara - pădure în nord-vestul satului Heci, la hotarul cu comuna Tătăruși și orașul Dolhasca. Localnicii spun că numele pădurii vine de la faptul că arborii, majoritatea de fag, sunt drepți ca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la un concurs al ceramiștilor (olarilor) la Paris. Înrudite cu olăritul mai sunt și producerea cărămizilor, a teracotelor și a țiglelor pentru acoperișuri, necesare construcțiilor, care se produceau la Lespezi. Locul care ne amintește de aceste produse se numește „La cărămidărie”. Astăzi se mai fac sporadic chirpici, cărămizi sau bolțari din pietriș și ciment. Cojocăritul se practica într-o măsură mai mică în toate satele, mai mult în târgul Lespezi, unde se lucrau căciuli, cojoace, sumane și bundițe frumos ornamentate. Astăzi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lungul corpului 108. De asemenea, s-au descoperit cazuri în care defunctul avea mâinile împreunate pe piept. În necropola de la Pojejena, identifi cată în anul 1970, în punctul Nuceți, situat între ruinele fortifi cației feudale de la Zidina, de pe malul Dunării, cărămidăria din locul numit Jagodara și pârâul Pojejena, apare un alt tip de rit în mormântul M8, cu brațelel puternic îndoite din cot și cu palmele ridicate spre omoplați. Lipsa inventarului și semnalarea acestui tip de rit în proporție mai mare
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
toate direcțiile, cu atât se fac mai bine observate un ritm al narațiunii și o coerență a ei. Furturi și cafturi, partide de box în ring și în afara lui, episoade din armată și din alte colonii penitenciare (unitatea din Moșneni, cărămidăria Viezuroaia, Policolorul, 23 August), amoruri pour toujours și acuplări grăbite, gâfâite, înfometări progresive și câtuși de puțin voite, îndestulări porcine, cu specularea unor momente favorabile, o curvă, Bica șchioapa, cu un picior de lemn pe care mai bine de patruzeci
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
primit ca dotă trei sferturi din moșia pe care se află comuna noastră. În 1811, Ioniță Bașotă, tatăl lui Anastasie, a zidit conacul și biserica, care există și astăzi. Cărămida necesară zidirilor au făcut-o acolo, pe vârful dealului. Urmele cărămidăriei se văd și astăzi. De atunci dealul se cheamă „La Cărămizi” Strașnică și frumoasă poveste. Când vom avea timp mai mult la îndemână, am să ți povestesc și altele despre acești boieri. În special despre Anastasie, cel care a întregit
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
o pus oameni de-o făcut cărămidă acolo în dealul care se cheamă La Cărămizi și o zidit mândrețe de biserică... Îi drept că au făcut cărămida în dealul La Cărămizi, pentru că și acum se cunoaște locul unde o fost cărămidăria. Numai să sapi acolo și dai de resturi de cărămidă - a precizat Cotman. Dacă lucrurile s-ar fi oprit aici, familia asta a lui Bașotă n-ar fi fost atât de pomenită. Dar ultimul urmaș pe linie bărbătească a lui
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de la postura de beligerant nici în ruptul capului, cu toate insistențele și abilitățile de mediator pe care le arăta mama. Nu-l impresiona nici că tata-mare îmi culegea vișine cu hoțoaica, nici că m-a luat odată la pescuit (la Cărămidărie, o baltă de prin Pantelimon), nici că se plângea de dureri cumplite de genunchi (de la o artrită nesuferită, care până la urmă s-a moștenit ca o descărcare electrică cu efect întârziat). Războiul dintre ei se relua necontenit, iar arma devastatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
istorie sinoptică a Rumei, diagrama climatică a orașului, descrierea nodului de cale ferată, numele tipografiei și tot ce se tipărea pe vremea aceea, cărți și reviste, spectacolele teatrelor ambulante și numerele de mare atracție ale circului care poposise atunci; descrierea cărămidăriei... unde un tânăr, rezemat de un salcâm, Îi șoptea unei fete la ureche vorbe de amor un pic deocheate (textul e reprodus În Întregime). Absolut toate - gara, tipografia, Parvenita 1, elefantul circului, șoseaua care o cotește spre Šabac - sunt raportate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
mai spre nord‑est, chiar la Budapesta), era În acea perioadă a anului ușor de străbătut, Încă nu Începuse timpul ploios, apele Mureșului Încă nu se umflaseră. Drumul pornea imediat din mahalaua Aradului - În macadam, care se curma brusc la cărămidărie, de unde Începea un drum de țară, vara prăfos, iar toamna băltit și noroios, dacă nu era total desfundat. Dar și ploaia preface praful Într‑o noroială aurie vârtoasă, care se lipea de roți și de spițe, iar caii se Înglodau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de căldura vreunui sentiment, pentru că gândirea severă preia în studiu banale fragmente ale unor realități de acum și dintotdeauna. Cărămizile sale le putem găsi în zidurile ruinate ale vestigiilor antice, ori decupate în șanțurile arheologilor sau pur și simplu în cărămidăriile zilei. Saltul de la măreția evocatoare a ruinelor, ce amintesc de un trecut glorios, din peisajele romanticilor nu evocă la Dacian Andoni decât materie perspectivată de griuri produse în tușe dense, pe care, uneori, se așază, dând straneitate lucrărilor, un albastru
Niște succesori by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5172_a_6497]
-
de-al lor. Am acceptat, mai ales că îmi vorbea de o sumă de trei ori mai mare decât ce câștigăm eu la librărie. Mama nu s-a împotrivit, așa că mi-am luat niște haine și m-am dus la cărămidărie. Dimineață ne sculam foarte devreme și fiind odihniți, puteam lucra mai bine. La ora prânzului, în schimb, stăteam mai mult pentru că era mai cald. Tot acolo și dormeam, numai sâmbătă seara mergeam acasă. Îi povesteam mamei, surorilor Chrisanti, Ema și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
și au încărcat în camioane cărămidă pe care o vindeau cu mare ușurință localnicilor. Războiul se terminase și materialele de construcție aveau mare căutare, așa că rușii furau, vindeau și cu banii câștigați își cumpărau băutură. Am lucrat toată toamnă la cărămidărie La început mi-a fost puțin greu, însă cu timpul am inceput sa ma obișnuiesc. Lucrăm cu acesti frați pe care îi cunoșteam și îmi erau prieteni. Făceam glume, rădeam, vorbeam, timpul trecea repede și nici oboseală nu simțeam. Numai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
p), Gr. Antipa (p), Ion Simu (p), C. Buziașului (p), Spătarul Milescu (p), Olarilor (p), „Widman”), Știuca, Zgribești, Sălbăgel, Dumbrăvița - străzile Iosif Attila (p), Vladimirescu (p), Doja (p), Petöfi Sandor (p), Bobâlna; Clopodia, Ferendia, Fermă „Partizan” Jamu Mare, Biled (p) + Cărămidărie, S.M.A.; Variaș (p). VINERI: Timișoara (Aleea Umbroasa (p), străzile Libelulei (p), Circumvalațiunii (p), Zborului (p), Teiului (p), Amforei (p)), Clopodia, Ferendia, Fermă „Partizan” Jamu Mare, Știuca, Zgribești, Sălbăgel, Cliciova, Nevrincea, Dumbrăvița - străzile Iosif Attila (p), Vladimirescu (p), Doja (p), Petöfi
Agenda2005-31-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284030_a_285359]
-
Periam (p). JOI: Timișoara (străzile București nr. 2, 4, 6, 8, 10, C. Aradului - „Agrotim”, Biobaza, Fermă I.A.S.; C. Aradului (p), Aviația Utilitara), Dumbrăvița - zona D, Dragomirești, Remetea Lunca, Ivanda, SP Timsat, Biled + C.A.P. + Topitoriile 1, 2, S.M.A. , Cărămidărie; Becicherecu Mic + Pompe Irigații + Stații pompare; Checea, Variaș (p). VINERI: Timișoara (Aleea Săgeții, străzile Mureș (p), Iris (p), Luceafărul (p), Bd. Rebreanu (p)), Bethausen, Ivanda, SP Timsat, Carani + CED + F.N.C. + Moară; Clari Vii - Siloz Agricolă „Sangiorgio”, Stația epurare Sânnicolau Mare
Agenda2005-33-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284088_a_285417]
-
Șagului, Izlaz (p), Steaua (p), Secerei (p), Bârsei (p), Ciocanului (p), Zola (p), Ceferiștilor, Steaua - Șantier Drumuri, Gară de Sud, Gară Fratelia, Eternității (p)), Chevereș - cabană + tabăra, Tomești Sat (p), Giarmata Vii, Biled + C.A.P. , Rampă, Topitorie I, ÎI, S.M.A. , Cărămidărie; Becicherecu Mic + Pompe irigații, Stație pompare 3; Ivanda, SP Timsat, Vama Jimbolia, Cărpiniș (p) - străzile III, VI, Primăria; Tomnatic. VINERI: Timișoara (fără întreruperi programate), Topolovățu Mare (p), Topolovățu Mic, Iosifalău, Budinț, Ivanda, SP Timsat, Clari Vii + Siloz și Fermă agricolă
Agenda2005-34-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284115_a_285444]
-
agricultori, printre care și cei din Timișoara și Jimbolia“. (Temesvarer Zeitung din 30 august 1905). 75 ani „Faliment. Uzina de cărămidă «Liebling» din Jebel a dat faliment. Ca curator falimentar a fost numit din partea Tribunalului dl Dr. Alexandru Iancu. Acționarii cărămidăriei sunt șvabi din comuna Liebling“. (Voința Banatului din 31 august 1930). „Asfaltarea trotuarelor pe banii proprietarilor. Banca Românească Filiala Timișoara a depus o plângere la Direcțiunea regională Banat, întrucât primăria orașului a decis că Banca trebuie să suporte cheltuielile de
Agenda2005-35-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284118_a_285447]
-
Lugoj a organizat primul concurs de tenis la începutul sezonului, care s-a bucurat de o largă participare“. (Temesvári Hírlap din 9 mai 1930). „Prețul cărămidei a fost redus. Comisia interimară a municipiului Timișoara a hotărât reducerea prețului cărămidei din cărămidăria Susanovița, proprietatea municipiului Timișoara“. (Voința Banatului din 11 mai 1930). 50 ani „Adunare festivă cu prilejul Zilei Victoriei. În sala Operei de Stat din Timișoara a avut loc ieri după amiază o adunare festivă închinată celei de a 10-a
Agenda2005-19-05-1-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283655_a_284984]
-
contopește cu viața oamenilor unui anumit loc, le domină destinul ca o trăsătură de caracter. În pătratul de oraș delimitat de marginile ferestrei mele Închise e betoniera. Din spatele blocurilor de patru etaje, acolo unde șina face un cot ocolind vechea cărămidărie, noaptea Îi aud scîrșnetul dinților mușcînd cu Înverșunare pietrișul. CÎnd se sting zgomotele zilei și Întunericul Înghite pe Îndelete contururile severe ale realității, mi se cuibărește o frică mică În măruntaie ca un copil care are nevoie de căldură; frica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
bisericile din oraș, mai tainică și mai ezoterică decît o paradigmă. Doar fuioare de praf se Înalță de o parte și de alta a turnului mut, biserica doarme, respiră, așteaptă. Dar poate acolo, În somnul ei, se refac rosturile vechilor cărămidării; mirese negre furate de miri aprigi care-și jucau șișul În mînă ca zarurile la barbut, copii botezați la gura cuptorului, semănînd cu niște Îngerași de boia, flăcăi Întinși pe un pat de pietriș, burta lor un mac sîngeriu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
istorie sinoptică a Rumei, diagrama climatică a orașului, descrierea nodului de cale ferată, numele tipografiei și tot ce se tipărea pe vremea aceea, cărți și reviste, spectacolele teatrelor ambulante și numerele de mare atracție ale circului care poposise atunci; descrierea cărămidăriei... unde un tînăr, rezemat de un salcîm, Îi șoptea unei fete la ureche vorbe de amor un pic deocheate (textul e reprodus În Întregime). Absolut toate - gara, tipografia, Parvenita 1, elefantul circului, șoseaua care o cotește spre Šabac - sînt raportate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pic mai spre nord-est, chiar la Budapesta), era În acea perioadă a anului ușor de străbătut, Încă nu Începuse timpul ploios, apele Mureșului Încă nu se umflaseră. Drumul pornea imediat din mahalaua Aradului - În macadam, care se curma brusc la cărămidărie, de unde Începea un drum de țară, vara prăfos, iar toamna băltit și noroios, dacă nu era total desfundat. Dar și ploaia preface praful Într-o noroială aurie vîrtoasă, care se lipea de roți și de spițe, iar caii se Înglodau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]