36 matches
-
MATUȘA-în grai-Cum treci parau” la Sasu, tai la dreapta cărărușa:Sus în dâmb* îi o căsuță, inge o trăit matușa.Pareți s-or scorojât, varu” s-o gesprins pa colțuri;N-are cini să mai lipească vatra spartă pa alocuri.Scârțâie c-un geamăt lung țâțâna ge țâne ușa,Înlontru
CORNELIA NEAGA by http://confluente.ro/articole/cornelia_neaga/canal [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
SE ÎNGÎNĂ Ileana Cornelia Neaga Sus pe Poduri la fețîie* cîntă cucii, se îngînă Printre crengile golașe că încă-i pădurea spînă. N-a pleznit muguru-n spin, timpul îi întîrzîiat Numai floarea-ngălbenit în cornul de pe sub hat. Și-a nverzit și cărărușa, neumblată de-astă-toamnă Fir de iarbă și-o urzică, marginile le înseamnă. Printre rădăcini spălate de neaua ce se topește Crudă și catifelată Cizma Cucului-nroșește. Sprijinit în bîta groasă dintr-o cloambă de acaț* Sui drumeagu” lunecos pîn” la Zapoze-n
CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1488902479.html [Corola-blog/BlogPost/375845_a_377174]
-
Acasă > Cultural > Tradiții > MĂTUȘA - ÎN GRÂI- Autor: Cornelia Neagă Publicat în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului MĂTUȘA -în grâi- Cum treci parau” la Sasu, tai la dreapta cărărușa: Sus în dâmb* îi o căsuță, inge o trăit mătușa. Pareți s-or scorojât, varu” s-o gesprins pa colțuri; N-are cini să mai lipească vatra spartă pa alocuri. Scârțâie c-un geamăt lung țâțâna ge țâne ușa, Înlontru
ÎN GRAI- de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1496138442.html [Corola-blog/BlogPost/368879_a_370208]
-
Spune unul în suspine, „Și greu i-o mai fi și sacul!” „Și-am pus pe prichici afară Papuceii, sper să-i vadă; Bezna asta te-nfioară, Uite, bre, câtă zăpadă”, Zice altul crăpând ușa, „Fulgii, Doamne, cum sclipesc! E călcată cărărușa! Urme proaspete zăresc!” Sar la ușă, da, sunt pași! Fug la geam, și-n papucei: Ursuleți, și iepurași, Și bomboane câte vrei! Referință Bibliografică: Emoții / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1793, Anul V, 28 noiembrie 2015. Drepturi
EMOŢII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1448710640.html [Corola-blog/BlogPost/383094_a_384423]
-
frigul din gene și undele negative. Mâinile mele le atingeau coastele , sunetul schițat părea ca al unei violine ce îmbrățișează terasamentul hibernal. Le zâmbeam călduros. Optimismul canin se prelingea de pe limbuțele lor ca niște acadele în stare efervescentă. Zăpada de pe cărărușele înguste păstra ca o martiră ironicele urme de porumbel. Continuam a înfiripa un dialog nonverbal cu rottweilerul din fața mea. Se gudura, surâzând. Îi simțeam privirea dulce, atingându-mi sufletul. Lumea rurală îmi părea acum ca un vagon robust de tren
PUNEȚI PE SHUT DOWN NEGATIVISMUL, SĂRUTAȚI UN ROTTWEILER ! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1487234460.html [Corola-blog/BlogPost/372386_a_373715]
-
ai familiei artistului Radu Ille și că există, în consecință, o fântâniță familială cu izvor dulce, pur, rece de cântec! „Ș-am să cânt”;, „Răducu meu”, „Cântecul meu”, „Așa beu oamenii buni”, „Pușcă și cureaua lată”, „Ș-am avut o cărărușă”, „Unde e Târgoviștea?”, „Nici bogații, nici săracii”, „Nu-i român ca ardeleanu”, „La birtuțu din pădure”, „Cine-o pus cârciuma-n drum...” „Valsul miresei”, „Am pus o floare”..., iată câteva titluri ce numai citite încep să cânte de la sine în
RADU ILLE. SPECTACOLUL ÎNTRE LABIRINTURI, ARANJAMENTE ŞI VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476537216.html [Corola-blog/BlogPost/364757_a_366086]
-
Ai să vezi - fără de milă - Cum ea singură-o să-ți ceară Târâindu-se umilă Să o iei de soțioară! Tace. Și apoi se-apleacă Și îi face vânt pe ușă: - Du-te, căpățână seacă, Ia-o-n jos, pe cărărușă Și să nu te-ntorci acasă, Că îți scot dinții din gură, Fără mândra cea frumoasă! De nu vrea, ia și o fură. Într-o zi, când ciocârlia Se înalță-n cânt spre soare, Străbate zmeul câmpia Pe un cal
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417334596.html [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
Philippe Renault, site-ul Antiquité grecque et latine) NEHOTĂRÂRE Când vrei ca pasărea să nu mai zboare, dă-i plusul de aripi care o-ncurcă, așa și eu, am gânduri rămuriș, cum drumul ca Adam dormind pe-o coastă cu cărărușa Evei se bifurcă. Referință Bibliografică: DESPRE CEASUL OPRIT / Elisabeta Isanos : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2243, Anul VII, 20 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elisabeta Isanos : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DESPRE CEASUL OPRIT de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_isanos_1487582669.html [Corola-blog/BlogPost/375460_a_376789]
-
leciu”*, p-inge-o rămas negrăpat. O ieruga* nu afunda* împărce-n postata-n două, Apa să nu îmbălțască, ge-n vară mult o să plouă. Implantă s-o ciuhă-n cale cu o mână ge păiușă Și să vadă ge geparte, pa-ci nu-i mai cărărușa! Cucu” cântă la fețâie pa crenguța ge alun Faină-i viața pa la sace, n-am cuvince să vă spun! Fețâie - în fața soarelui; doșcină - loc la miazănoapte; greșuri - brazda neîntoarsa; tășcuța - coș mic împletit din pănușe de porumb; adălmașu” în
CÂNTĂ CUCU” LA FEȚÂIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1490819584.html [Corola-blog/BlogPost/368787_a_370116]
-
tren - Racovita.jpg|Stația de tren a Racoviței|thumb|right|250px]] Apărute din necesități vitale social-economice, căile de comunicație care împânzesc hotarul satului într-o rețea cu o bogata configurație, au cunoscut în decursul vremurilor o permanentă evoluție, de la simple ""cărărușe"" până la drumul asfaltat care trece prin mijlocul satului. Până în [[1945]] legătura cu [[Bradu, Sibiu|Bradu]] era asigurată de un drum vicinal, devenit ""fără obiect"" după desființarea ""corabiei""(bacului) prin intermediul căreia locuitorii celor două comunități puteau să treacă [[Râul Olt|Oltul
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
ramificîndu-se prin pădure se varsă în rîul Ciorna. Acolo unde se varsă, rîulețul formează un ungi cu malurile abrupte și stîncoase ale rîului Ciorna. Tot în pădure se află un podiș înalt, ce coboară abrupt spre rîu, iar pe o cărărușă îngustă poți ajunge la o mică cascadă. În zilele de sărbători mari, oamenii din sat se adună la odihnă la locul numit “La scăunele”. Oamenii din trecut, probabil au observat, că podișul acesta este foarte convinabil pentru o așezare omenească
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
În cele din urmă, În noroc. După ce află de la moșul Întâlnit În drum că E peste fire să-și afle cineva ursita. Ia și te Însoară, că În doi mai degrabă veți afla norocul, este Îndrumat să meargă pe o cărărușă, Într-un codru verde, spre un lac cu lapte, unde vin trei păsări la scăldat Cele trei păsări sunt, de fapt, trei zâne. Moșneagul Îl sfătuiește să fure aripile de la zâna cea mai mică, să se ascundă În nisipul din
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pe drum trece Cu ochii-l petrece. Păduricea-i deasă, Mândra nu-i acasă Și s-a dus devale Să m-aștepte-n cale.” Alte cântece se referă la momente apăsătoare din viață: „Foaie verde și-o păpușă Mi-am făcut o cărărușă Pân-la măicuța la ușă Și dușmanii m-au pândit Cărărușa mi-o-ngrădit Nici cu pari, nici cu nuiele Numai de cuvinte grele... Dare-ar Dumnezeu un vânt Să dea gardul la pământ, Să rămână numai parii Să se spargă toți dușmanii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mândra nu-i acasă Și s-a dus devale Să m-aștepte-n cale.” Alte cântece se referă la momente apăsătoare din viață: „Foaie verde și-o păpușă Mi-am făcut o cărărușă Pân-la măicuța la ușă Și dușmanii m-au pândit Cărărușa mi-o-ngrădit Nici cu pari, nici cu nuiele Numai de cuvinte grele... Dare-ar Dumnezeu un vânt Să dea gardul la pământ, Să rămână numai parii Să se spargă toți dușmanii.” „Bulgăraș de gheață rece Iarna-mi vine, vara trece Și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o casă acoperită cu paie, era și școală, preotul era și învățător, și dacă nu preotul, cantorul. Învățau și ei ce știau, cum puteau și pe cine puteau - luminiță de opaiț spiritual în codru întunecos, licurici în bezna nopții, dar cărărușă îndrumătoare pentru păstrarea limbii, a firii, a obiceiurilor bune și a tot ce alcătuiește fondul sufletesc al țăranului român. Ardeleanul a putut răbda de foame, a putut suferi împilarea, a putut dormi pe zăpadă, dar n-a putut trăi fără
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
samă, că le șterg cu o năframă, Dar mi-e milă de obraz, că rămâne fript și ars ! Cântec De-am avut de n-am avut, Am trăit cum am putut, la nimenea n-am cerut. C-am avut o cărărușă, până la mândra la ușă, Dușmanii m-au oblicit, cărărușa-or îngrădit. Tot cu pari și cu nuiele Și cu multe vorbe rele. Dar Dumnezeu mare Sfânt, O trimis ploaie și vânt. Cărărușa-o dezgrădit, Eu cu mândra m-am iubit
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
e milă de obraz, că rămâne fript și ars ! Cântec De-am avut de n-am avut, Am trăit cum am putut, la nimenea n-am cerut. C-am avut o cărărușă, până la mândra la ușă, Dușmanii m-au oblicit, cărărușa-or îngrădit. Tot cu pari și cu nuiele Și cu multe vorbe rele. Dar Dumnezeu mare Sfânt, O trimis ploaie și vânt. Cărărușa-o dezgrădit, Eu cu mândra m-am iubit. Bocet după mamă Dragă măiculița mea, dragă dacă aș
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nimenea n-am cerut. C-am avut o cărărușă, până la mândra la ușă, Dușmanii m-au oblicit, cărărușa-or îngrădit. Tot cu pari și cu nuiele Și cu multe vorbe rele. Dar Dumnezeu mare Sfânt, O trimis ploaie și vânt. Cărărușa-o dezgrădit, Eu cu mândra m-am iubit. Bocet după mamă Dragă măiculița mea, dragă dacă aș putea în chimniță te-aș băga. Și te aș ține la răcoare,și te-aș sădi ca pe-o floare. Te-aș sădi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
prin o nemărginire de lanuri verzi cari se pierdeau în depărtarea orizontului, în dreptul ei marea, a cărei suprafață era ruptă pe ici pe colea de câte - un colț de stâncă ce ieșea de sub apă. De-a lungul zidurilor împrejmuitoare mergeau cărărușe pe coasta dealului, curmate în cursul lor de mușunoaie de cârtițe. Pe una din cărări vedem un călugăr bătrân mergând spre poarta monăstirei, cu mînile unite după spate. Rasa i-e de șiac, e-ncins cu găitan alb, metaniile de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
prin o nemărginire de lanuri verzi cari se pierdeau în depărtarea orizontului, în dreptul ci marea, a cărei suprafață era ruptă pe ici pe colea de câte - un colț de stâncă ce ieșea de sub apă. De-a lungul zidurilor împrejmuitoare mergeau cărărușe pe coasta dealului, curmate în cursul lor de mușunoaie de cârtițe. Pe una din cărări vedem un călugăr bătrân mergând spre poarta monăstirei, cu mînile unite după spate. Rasa i-e din șiac, e-ncins cu găitan alb, metaniile de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nu-mi poate fi, Că așa-s vădănili, Cu chinuri și grelele își amărăsc zilele. Eu de-amu unde m-oi duce Numai vădană mi-or zice. Că cine-o avut și amu n-are, I se pare noaptea mare, Cărărușa stâncă tare: Eu am avut și-amu n-am, Mi se pare noaptea an, Cărărușa bolovan”445 putând fi remediată de o nouă înfățișare în fața altarului (aprobarea Bisericii fiind în chip expres evocată, ca în balada Soacra rea): Voica, măre
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Eu de-amu unde m-oi duce Numai vădană mi-or zice. Că cine-o avut și amu n-are, I se pare noaptea mare, Cărărușa stâncă tare: Eu am avut și-amu n-am, Mi se pare noaptea an, Cărărușa bolovan”445 putând fi remediată de o nouă înfățișare în fața altarului (aprobarea Bisericii fiind în chip expres evocată, ca în balada Soacra rea): Voica, măre, De vedea Că rămânea Singurea, Soțior că-și alegea P-un cioban mai tinerel, Tinerel
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
am cunoscut această familie, și sunt fericită că am luptat umăr la umăr cu Ilie. Am cunoscut pe acești bravi părinți, ștefan și Natalia Ilașcu. Dumnezeu să-i ierte, sunt plecați dintre noi, rămânând această casă pustie. Să nu uitați cărărușa aici, la casa părintească! Nu mai are cine să vă întâlnească, să vă deschidă poarta, din păcate... Oamenii pe toate le înțeleg nu la început, abia mai pe urmă își dau seama de multe și de toate. Sau poate, de
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
De ce gândurile mele În zadar le turburați? Liră jalnică, duioasă, Ce suspini tu în zădar? Poate plângi că-a mea viață 40 Se sfârșește cu amar? {EminescuOpXV 1034} AJUNGĂ-ȚI PUIULE, AJUNGĂ (p. 667) [De aș ști că ai] veni Cărărușa ți-aș plivi Și de iarbă și de nalbă Să vii, dragă, mai degrabă, 5 Dar cărărușa nu ți-i îngrădită Nici cu pari, nici cu nuiele Numai cu cuvinte rele. {EminescuOpXV 1035} {EminescuOpXV 1036} {EminescuOpXV 1037} Astfel curentul general
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
că-a mea viață 40 Se sfârșește cu amar? {EminescuOpXV 1034} AJUNGĂ-ȚI PUIULE, AJUNGĂ (p. 667) [De aș ști că ai] veni Cărărușa ți-aș plivi Și de iarbă și de nalbă Să vii, dragă, mai degrabă, 5 Dar cărărușa nu ți-i îngrădită Nici cu pari, nici cu nuiele Numai cu cuvinte rele. {EminescuOpXV 1035} {EminescuOpXV 1036} {EminescuOpXV 1037} Astfel curentul general dă ocaziune la dezvoltarea tuturor caracterelor, deși presează *, conform mișcării, numai într-o lature, în cea politică
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]