27 matches
-
din cupru, apoi greutăți de aramă gradate și o greutate de o oca din fier de folosință pentru oraș” s-au plătit 7 florini și 37 de creițari, iar pentru „transportarea unui om nebun până la Siret s-au plătit drept cărătură și îngrijire” 44 de creițari. Paznicul de noapte, negustorul armean, lăcătușul și toboșarul Tabloul urbei se completează cu „paznicul de noapte Bartholomeus Mik” care „plătește înapoi remunerația de 4 florini lunar aprobată lui de Înaltele Locuri”, cu negustorul armean Cârste
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tabloul_multicolor_al_sucevei_la_sfarsitul_sec_al_xviii_lea_intr_un_document_contabil.html [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
însă. Îndată după constituirea cetății Brăilei a urmat și înființarea raialei sale. Se înțelegea, la noi, prin acest termen teritoriul înconjurător, cuprinzând mai multe sate din care urma sa fie aprovizionată cetatea și ai căror locuitori trebuiau să presteze muncile; cărături de tot soiul, reparații, etc. Anul înființării raialei este considerat 1542. Într-adevăr, atunci când după redobândirea raialelor de către Țara Românească, prin tratatul de la Adrianopol, s-a constituit o comisie spre a cerceta drepturile foștilor proprietari de misii din cuprinsul acestor
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
ohaba, sătul Bela și Preslop. Au dat domniei mele un cal și o cupă. De aceea să le fie de ocina și de ohaba începând de la vamă oilor, de la vamă porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de gloabe, de cărături, de podvoade, adică de la slujbele mici până la cele mari, de acestea toate să le fie de ohaba lor și copiilor lor, nepoților și strănepoților cât va trăi domnia mea și cât va trăi fiul domniei mele, Mihail voievod... Iată aceștia
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
simte că autoritatea statului și încrederea ce cetățenii cată s-o aibă în ea e lovită în față, e zdruncinată prin o asemenea suspiciune, aruncată de-un om care era în stare a cunoaște afacerea de-aproape, de vreme ce dirija însuși cărăturile armatei rusești? Nu, majoritatea se face ne - aude ne-a vede și trece la ordinea zilei. Oare un asemenea fapt e de natură a inspira iubire pentru partidul liberal? Nu mai vorbim de răscumpărare. Cea mai populară cestiune din România
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
într-o zi poate cineva desface într-o sută de ani? Un nebun aruncă o piatră, zice proverbul, și o sută de 'nțelepți nu pot s-o scoată. Regele Stroussberg le votează într-o zi dar ține nouăzeci de ani; cărăturile Warszawsky au ținut câteva luni, dar urmările epizootiei se resimt și acum; o babă nebună au adus ciuma în Vetlianca, dar a pus Europa întreagă în mișcare. Și daca ați lucra numai după instinctele d-voastră, dacă n-ar mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Doamnă prin pasquiluri pretinse satirice și e decorat cu medalia Bene-merenti; altul ia pensie reversibilă de la monarhia ereditară, iar fiu său ce trăiește din această pensie bea la Paris în sănătatea Republicei Române; contra altuia se face cercetare criminală pentru cărăturile Warszawsky și el continuă a fi director de ministeriu în timpul întregei cercetări, împreună cu tovărășia de Chirițopoli cu cari populase prefecturile în predmetul lucrativelor afaceri! Țara vede, se zbate; însă colegiile electorale sunt falsificate deja prin introducerea în liste de alegători
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
guvernului imperial, a avut de efect ruinarea totală a populațiunilor noastre rurale. Odată rușii erau aspri în procederile lor nepuse la cale prin o convenție, de astă dată s-au aflat destui pretinși români care să facă toate prestațiunile de cărătură și altele mai grele și mai ruinătoare decum au fost vreodinioară. Să vorbim - precum face însuși d. C. A. Rosetti - de acuzarea ce chiar astăzi opozițiunea cutează a face. D. Ioan Brătianu a cedat Rusiei la Livadia reîncorporarea Basarabiei. D.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
votul Senatului și fără să fi devenit lege; nu noi am format bande bulgare, nici am călătorit la Livadia, nici am intrat în război fără zapis și chezășie; nu noi am lăsat să cadă colțul vălului pe scabroasele afaceri a cărăturilor făcute până dincolo de Balcani; nu noi am răscumpărat drumurile de fier plătind 60 procente pe hârtii ce făceau numai 20 procente, nu noi ne-am îmbogățit din afacerea aceasta ca cinstitele Caradale de toată mâna, nici ne-am creat noi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în serviciul Episcopiei și care să fie „lăsați în pace de toate angaralele". Uriadnicul, aproape identic în funcție cu dregătorul, era un slujbaș domnesc, nu municipal, îl interpretează Ghibănescu pe Melchisedec, care „aducea la îndeplinire isprăvia, ordinile domnești, ca podvoade (cărături), cai de olac, cai de jold, și toate celelalte angării; apoi tot el aduna și încasa gloabele, camăna, feriia, și altele. Deși fiecare taxă își avea încasatorii săi: podvodari, jăldunari, olăcari, bezmănari, dabilari, deseatnici, gorștinari, cămănari, globnici, deșugubinari, vinarici, pogonari
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
numea „Vornicu Globnâi": „Nicolai Tiron Vornicu Globnâi”; „Ioniță Similian Vameșu” - într-o condică din anul 1744. Podvodarii ca și Olăcarii, pomeniți în Cartea lui Ștefan Vodă din 1661, pentru scutirea polușnicilor Episcopiei, sunt des pomeniți. Primii erau însărcinați a executa cărăturile domnești: de fân, de paie, de gheață, de lemnesocotite angarale și beilicuri, făcute de populație fără nici o plată; ceilalți - olăcarii - făceau serviciul poștal, luau cai de la cei care îi aveau și executau transportul coletelor „căci nici poștele din vechime nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că în anumite împrejurări locuitorii puteau să ajungă în situația de joldă, adică să nu mai poată dispune de sine sau de lucrul lor - alții putând să facă din ei și bunurile lor tot ceea ce voiau. În ce privește podvoadele, acestea erau cărăturile sau transporturile făcute pentru aprovizionarea curții domnești, unde ajungeau fânul, vinul, sarea, gheața, untul. Adică căratul lor. Radu Vodă, în aprilie 16, 1619, ordona, la cererea episcopului Mitrofan, uriadnicului, șoltuzului și pârgarilor din Huși să lase în pace satele și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1 leu 30 parale, și ziua de cărat cu 4 boi se plătea 18 lei. Acuma să facem răfuiala, admițând că s-a făcut căratul numai cu 2 boi, și prin urmare să socotim numai cu 9 lei ziua de cărătură. 27 zile prașilă câte 1 leu 30 parale, fac - 47 lei 10 parale. 3 zile tăiatul câte 1 leu 30 parale, fac - 5 lei 10 parale 14 zile desfăcutul și urcatul în coșer fac - 72 lei Total 149 lei 00
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și totodată a se ușura pe unele din clasele de locuitori. XI. Locuitorii vor fi feriți de orice havalele, afară de lucrarea pavelelor și a șoselelor care este cerșită de Regulament, iar când vreo nevoie extraordinară în țară ar prilejui ceva cărături, vor fi acei locuitori scutiti de lucru drumurilor..." i Chiar dacă nu l-am redat în întregime, din economie de spațiu, acest document ne lămurește asupra sistemului de ocârmuire conform Regulamentului Organic. El ne face să înțelegem că hatârul și bunul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lucrători este de 106 inși, sarea scoasă o depun pe movili nalte până la 60 palme, ducând șalgăul, numit glodașul, în spate, câte un drob de 70-80 ocă. <A>ceste movili, rămăind îndelung expuse la ploaie, droburile scad până la 50 ocă. Cărătura sării se face în două direcții: una peste dealul Pietricica, înfățoșează mari greutăți la suirea acestei stânci poncie, unde, mai ales în timp umedos și iarna, este suirea foarte grea, pe când, prin un încungiur, s-ar pute înturna această greutate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
satul Roș, nr. casei 70, de lângă Cernăuți), pentru că scumpa chirie a bolovanilor de Bistrița costisește de la Bistrița pân la Iași mai mult decât ar costisi aratata producere a acestor pietre naturale de pave, în oricare privire mult mai bune, și cărătura lor de la Movila lui Purcel pân la Iași, care lesne se poate dovedi, fiind că un bolovan rătund de o mărime mijlocie are o greutate cel puțin de 10 oca și chiria lui, câte 3 parale și 2/5 bani
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fi nimerit a să ordona ca, și din aceste dărmături să se clădească stânjeni cubici, spre a se vede la sfârșitul fiecărei luni câți stânjeni cubici de aceste pietre de șose s-au făcut, fiincă cu aceasta și prin contenirea cărăturii de piatră moale de la Fundul Pocrecii au a să despăgubi lucrătorii întrebuințați la descoperirea stâncilor din Movila lui Purcel. Mihalic de Hodocin Nr. 35 montanist Iași, 2 septembrie 1857 [Rezoluția Departamentului:] Pietrele câte s-au făcut până acum la Movila
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sunt aici mai mult ca cuceritori decât ca ocrotitori. Vă aduceți aminte, Domnule Ministru, de împrumutul acordat de împăratul Neculai Principatelor, spre a subveni cheltuielilor ocupației rusești ? Prin mijlocul acestui împrumut, toate urmau să fie plătite în bani peșin: furnituri, cărături etc. Poarta reclamând în privința acestui împrumut, rușii au făcut rechiziții și n-au plătit; de unde urmează că ocupația, prin trupele lor, este cu desăvârșire în sarcina populațiilor care suferă și nu îndrăznesc să se plângă... Guvernul rusesc se purtase, mult
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
albine lăsând de cercătură, un știubei ici, unul colo, între fânețe și poeni. Dracul pune la cale totul. Lumea veche e plină de el Răpire de fată tânără dintr-un sat pe deapsa cu moartea posada strajă la cetăți podvadă cărături p. Domnie Cai de jold poșta Domnească Gonaci = urmăritori de hoți vamă perepis vamă de tranzit grivna vama carălor (r.t.) șoltuz pârgari ai orașelor țineau scaun de judecată staroste de ținut pârcălabi de cetate mănăstire imună, scutită se chema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Căliman a făcut năvod de oameni Iftodie Salomia Cueaghiuc podvezi p. domnie Albu Antimia găzduire de oșteni Drăgălina Condrea Măricuța jold-îndatorire de Negru Costânda a sluji în leafă Măgdălina reparare de cetăți Roșu Tudosia cositură de fân Nicula Fulger Anghelina cărătură de vin domnesc Gheorghiță Plotnu Toader Hârea Cujbă Cristina Zamfira Ilisafta Anisia Pelin Marghita Prohira Mălina Stan Păstrăv Grigorașcu Jora Pascalina Ionașcu Aramă Onofrei Anghelușa Ștefan Mertic Candachie Herța Iosip a Soficăi Isac Balica Tura Gavril Știrbăț Ilinca Grozavului Leca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sanda Cordoș Sarsanela (fragment) N-am așteptat prea mult să intru în rândul femeilor-cal de pe strada Ion Vasi din Timișoara, care, în ochii mei, erau cele mai însemnate și mai puternice făpturi de pe pământ. Prima cărătură oficială, ca să zic așa, în văzul lumii, nu prin curte și grădină, a fost o geantă mică de tablă gri-albăstruie cu floricele roz și mâner de sârmă groasă. În gentuța asta trambalam la grădiniță ceva de mâncare, gustarea de clefăit
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
spasmotic. Ce era în perspectivă? Războiul ruso-turcesc. Cui era să facă drum d. C. A. Rosetti venind la putere cu creaturile sale? Rușilor. Fecit cui prodest. Ce-a urmat din agitația al cărei purtător de steag era Pherekydes? Invazia și cărăturile peste Balcani. Acum, la 1882, d. C. A. Rosetti se mișcă. L-a apucat focul reformelor și dorul de țărani. El, care nici cunoaște pe țărani, nici gândește la soarta lor, el care numea maniac pe oricine se ocupa de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
îmbolnăvit-o moralicește și fizicește. Spitaluri pentru bolnavii morali, temnițe, spitaluri pentru bolnavii fizici! Spitaluri pentru jertfele politicii voastre economice și sociale, căci poporul întreg e bolnav de hatârul cu care milionarizați creaturile voastre, de hatârul cu care cercetați crimele cărăturilor peste Balcani, de hatârul cu care faceți din rebelul din Ploiești pe adiutantul Maiestății Regelui. Da, spitaluri, căci acest popor nu mai crede în merit... Uzanțele principiului " facem treburi" apucăturile viclene s-a substituit meritului. El nu mai crede în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
necum una șubrezită prin o lungă și sterilă epocă de tranziție? Iată întrebări cari se impun de la sine în situația grea ce se creează țării prin rămânerea la putere a partidului roșu, putrezit moralicește de variile afaceri impure începute cu cărăturile Warszawsky și încheiate cu Cernavodă - chiustenge. Numai un guvern onest și o administrație onestă sunt în stare a readuce poporul la ideile sale de drept, a-i reda creșterea și maniera de-a vedea pe care i-o dăduse în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sos de ceapă, făcut din încântare, ciudă și dispreț. N-am așteptat prea mult să intru în rândul femeilor-cal de pe strada Ion Vasi din Timișoara, care, în ochii mei, erau cele mai însemnate și mai puternice făpturi de pe pământ. Prima cărătură oficială, ca să zic așa, în văzul lumii, nu prin curte și grădină, a fost o geantă mică de tablă gri-albăstruie cu floricele roz și mâner de sârmă groasă. În gentuța asta trambalam la grădiniță ceva de mâncare, gustarea de clefăit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
dorință stăruință trebuință IV iscusință căință - căincios împac - împăcăciune - împăcăcios [bolnav] - bolnăviciune - bolnăvicios kraenklich [galben] - gălbenicios - gelbich* privință - privincios putință - putincios moeglich neputință - neputincios împăcăciune - împăcăcios (sich zu beruhingen) rugăciune - rugăcios întristăciune - întristăcios [2] 2257 - ură fermecatură căutătură băutură suitură cărătură murătură suduitură pornitură secătură stârpitură adunătură înjurătură bărbos - bărboșie Baertigkeit spân - spînie bărbat - bărbăție Maennlichkeit beat - beție Trunksucht mustăcios - mustăcioșie mândru - mândrie ghebos - gheboșie mănos - mănoșie sfătos - sfătoșie întunecat - întunecime finster-niss mare - mărime tare - tărie boier - boierime țăran - țărănime Bauernschaft
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]