29 matches
-
poalele Tresovățului îți poți alina setea din apele izvorului Cozariște (numele lui vine de la cuvântul sârbesc coza, care înseamnă capră), bine cunoscut de localnici. Muntele Trescovăț este impresionant datorită rocilor vulcanice, pâlcurilor de pin negru de Banat, enclavelor de liliac, cărpiniță, mojdrean, scumpie). Odată ajuns pe platou, ai totul la picioare. De aici, priveliștea se deschide spre vest până la Ravensca, un sat de cehi iar în aval pe malul drept al Dunării, se vede Grebenul sârbesc. În aval de Trescovăț, se
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
De ce mai este unic acest loc binecuvântat? - Platoul Cazanelor Mari îți taie, cu adevărat, răsuflarea. Este locul în care stai pe calcare de 140 milioane ani, pe lapiezuri („sculpturi” naturale în calcar), unde terțiare asociații vegetale alcătuite preponderent din liliac, cărpiniță, mojdrean, scumpie provin din perioadele mai calde interglaciare Este locul de unde laleaua de Cazane „îți spune” că aici, în Cazanele Mari ale Dunării este singurul loc din lume în care trăiește. Da, este zona despre care îmi place sa spun
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
Asociațiile secundare sunt alcătuite din Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Euphorbia stepposa etc. Ele au și elemente din țelină primară (Festuca valesiaca, Koeleria gracili ș.a.). În unele situații, prin renunțarea la pășunat, s-au instalat arbuști (păducel, măceș, dracila) și chiar cărpiniță, stejar pufos sau fals oțetar. Din punct de vedere al originii, speciile lemnoase din pădurile nord-dobrogene (Pascovschi S. și Donița N. - 1960) se grupează astfel: a) elemente sudice (termofile): ... - elemente pontico-balcanice: Fagus taurica, Quercus pedunculiflora, Quercus polycarpa, Celtis glabrata, Pirus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
Str. Brizei până la intersecția cu Str. Panait Cerna, adică de la nr. 33 la nr. 85 partea dreaptă și de la nr. 14 la nr. 94 B partea stângă Str. Brîndușii Str. Brumărel Str. Bujorului Str. Carierei Str. Cavalului Str. Călugăreni Int. Cărpiniței Str. Căruțașilor Str. Celic Str. Cernica Str. Chindiei Str. Cicerone Ale. Cimbrișorului Str. Cimbrului Str. Ciurel Str. Cocoș Str. Colinei Str. Coloniștilor Str. Concordiei bloc B.I., nr. 1 Str. Concordiei nr. 15 bloc ANL, Str. Constantin Brâncoveanu Str. Constantin Brătescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti cu specii de conifere: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"); precum și foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), frasin ("Fraxinus"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), gârniță ("Quercus frainetto"), cer ("Quercus cerris"), mojdrean ("Fraxinus ornus"); bârcoace ("Cotoneaster integerrimus"), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"), scumpie ("Cotinus coggigria"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), tulichină ("Daphne mezereum"), soc roșu ("Sambucum
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
150m și 250m delimitează pădurile exofile și altul cuprins între 250-400m formează etajul pădurilor mezofile. În pădurile mezofile predomina gorunul, în asociație cu teiul, frasinul, gladișul, iar în pădurile xerofile e frecvent întâlnit stejarul, brumăriu în asociație cu garnița, cerul, cărpinița, mojdreanul. În Podișul Dobrogei de Nord vegetația se caracterizează printr-o mare complexitate, deoarece configurația reliefului și variațiile altidinale deți de amplitudine relativ redusă, au puternice efecte asupra condițiilor topoclimatice și edafice, ceea ce se reflectă pregnant în stuructura covorului vegetal
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
în Dealurile Niclitelului, Podișul Slavelor și părțile marginale ale Podișului Babadagului. Sunt alcătuite din stejar brumăriu uneori în asociate cu garnița iar pe falancul sudic al Podișului Babadagului apare stejarul pufos. Adesea, în aceste păduri se întâlnește și teiul argintiu, cărpinița mojdranul, jugastrul, cornul și scumpia. Acesta constuie fragmente ale unui etaj de vegetație mai extins în trecut, etajul pădurii sub mediteraniene. La altitudini de 250m de întâlnesc asociații forestiere foarte complexe în care speciile mezofile cresc alături de numeroase specii xerotermofile
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
rezervații forestiere sunt: Pădurea Niculițel (11 ha), Pădurea Dealul Bujorului de la Babadag (50,8 ha) și Pădurea Vârful Secarul de la Atmagea (43,5 ha), toate reprezentând păduri termofile cu specii de stejar brumăriu, carpen, tei, alături de care apar stejarul pufos, cărpinița, mojdreanul. În rezervațiile botanice se numără parcurile de liliac de pe Valea Oilor de la Babadag (0,35 ha) pe langă localitatea Fântână Mare (0,30 ha). Dealul Pietrosul de la Agighiol (167 m, 9,70 ha). E situat la nord de lacul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
cu specii de: (fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus excelsior"), brad ("Abies"), tisa ("Taxus baccata"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sp."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), alun turcesc ("Corylus colurna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus L."), cornișor ("Ruscus hypoglossum"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (de pajiște și stâncărie); printre care: garofița pitica ("Dianthus nardiformis"), tămâioara ("Violă joói"), lăcrămioara ("Convallaria majalis"), brândușa
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
din zona silvostepei pînă în etajul fagului (uneori este specie dominantă, dar rar formează arborete pure). Înflorește concomitent cu înfrunzirea. Pe un ax lung, pendul, se află achene numeroase, care au la bază o bractee trilobată (spre deosebire de C. orientalis Mill. - cărpiniță, la care bractea este întreagă). Lemnul de carpen este considerat printre cele mai valoroase esența ca lemn de foc. Au flori unisexuate, dispuse monoic. Frunzele sunt compuse și conțin substanțe aromatice. Florile mascule sunt grupate în inflorescențe amentiforme, pendule, au
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
păun mare). Flora ariei naturale este una diversificată, alcătuită arbori, arbusti, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbusti: mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Rosa canina"); Ierburii și flori cu specii de: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), clopței ("Campanula sibirica"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), stânjenel de munte ("Iris graminea"), gălbinele ("Ranunculus polyanthemos
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbusti cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), fag ("Fagus sylvatica"), fag de Crimeea ("Fagus taurica"), cer ("Quercus ceris"), carpen ("Carpinus betulus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), frasin ("Fraxinus excelsior, Fraxinus coriariaefolia"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), sâmbovină ("Celtis glabrata"); La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice rare
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
și arbusti cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), fag ("Fagus sylvatica"), fag de Crimeea ("Fagus taurica"), cer ("Quercus ceris"), carpen ("Carpinus betulus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), frasin ("Fraxinus excelsior, Fraxinus coriariaefolia"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), sâmbovină ("Celtis glabrata"); La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice rare sau endemice; printre care: clopoțel dobrogean ("Campanula
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
ridicată, atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Flora este constituită din vegetație forestieră, tufărișuri și specii ierboase ponto-sarmatice. Specii de arbori și arbusti întâlnite în rezervație: stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), prunus (din specia "Prunus tenella"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite o mare varietate de plante, printre care: rogoz (din specia "Carex halleriana"), centaurea (din speciile "Centaurea trhracica" și "Centaurea rutifolia"), sipică
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturzul viilor ("Turdus iliacus") și sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: cer ("Quercus ceris"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (unele ocrotite prin Directiva Consiliului Europei 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
ierburi (inclusiv 15 specii de plante rare, dintre care 4 specii de plante vasculare incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova). Arboretul este reprezentat de: gorun ("Quercus petraea"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei ("Tilia tomentosa", "Ț. cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior") ș.a.; cărpinița ("Carpinus orientalis") este inclusă în Cartea Roșie, iar "Sorbus torminalis" și "Sorbus aucuparia" sunt catalogate că plante rare pentru floră Modovei. Etajul arbuștilor este redat de specii ce cresc solitar și doar unele fomează desișuri: scumpie ("Cotinus coggygria"), porumbar ("Prunus
Rezervația naturală Molești-Răzeni () [Corola-website/Science/329964_a_331293]
-
inversiuni ale etajelor de vegetație. Pe versanții umbriți din apropierea văii, fagul coboară până la cca. 400 m, în timp ce pe versanții însoriți, în compoziția floristica a pădurlor sunt frecvente speciile mai termofile, printre care se întâlnesc și specii caracteristice stâncăriilor:liliac, mojdrean, cărpinița, scumpina, cer, garnița, tei. Pe stânci și pe suprafețe cu porțiuni măcinate sau pe soluri mai pietroase apar frecvent și specii ierboase caracteristice: sesleria filifolia, pao nemoralis, moehringia pendula, festuca valesiaca, festuca rupicola, sedum acre, sedum hispanicum, alium flavium, genista
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
din specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști: fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea") în asociere cu mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Craraegus monogyna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), sâmbovina ("Celtis australis"), ienupăr ("Juniperis communis" - L.), ghimpe ("Ruscus aculeatus") sau liliac ("Syringa vulgaris"). Flori și ierburi: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), ouăle popii ("Himantoglossum caprinum"), drob
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
Cozluk, respectiv la punctul de acces în Parcul National Munții Măcinului. Continuă pe drumul forestier într-o pădure de tei veche de 80 de ani, până la cantonul Cozluk, unde este și loc de campare. De aici, prin păduri de stejar, cărpinița, tei și mojdrean, traseul duce spre pe creasta, pe care o urmează o perioadă. Părăsind creasta, începe să traverseze vai cu poduri și poieni până la vechiul "Drum al Grecilor", care face legătura între localitățile Greci și Nifon prin pădure, fiind
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
traverseze vai cu poduri și poieni până la vechiul "Drum al Grecilor", care face legătura între localitățile Greci și Nifon prin pădure, fiind foarte greu de practicat cu mijloace de transport. Drumul traversează păduri formate în principal din tei, gorun și cărpinița de diferite vârste. La ieșirea din pădure traseul urmează drumul spre nord-vest, ocolind Dealul Secaru, până ajunge în Valea Cozluk, la punctul de acces în parc. Pe acest traseu se poate admira versantul vestic al Culmii Măcinului cu vârfurile Călcata
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
Măcinului cu vârfurile Călcata, Cetate, Moroianu și Secaru, având forme stâncoase ce reprezinta habitatul mai multor specii de păsări răpitoare. Se mai observa bine toată partea sudică a depresiunii Greci, masivele de pădure alcătuite preponderent din tei, stejar, gorun și cărpinița, unde își găsesc refugiul numeroase specii de mamifere (mistreț, căprior, șacal, cerb și vulpe).
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
a florei și faunei sălbatice aflate în Podișul Mehedințiului. Floră este constituită din arbori și arbuști, în cea mai mare parte cu specii de fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea") în asociere cu mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"), păducel ("Craraegus monogyna") sau vișin turcesc ("Prunus mahaleb"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: drob ("Chamaectysus albuș" și "Chamaectysus ratisboensis"), crăpușnic ("Cirisum furiens"), luminoasă ("Clamatis recta
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în Munții Banatului. Flora rezervației este constituită din arboret de fag ("Fagus sylvatica"), molid ("Picea abies"), carpen ("Carpinus betulus"), tei ("Tilia"), frasin ("Fraxinus"); arbusti de scumpie ("Cotinus coggygria"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), tulichină ("Daphne mezereum"), soc roșu ("Sambucum racemosa"), caprifoi ("Linocera xylosteum"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care:rubus ("Rubus hirtus"), mierea ursului cunoscută și sub denumirea de crucișor ("Pulmonaria rubra"), vinariță ("Asperula odorata"), brei
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
pădurilor de amestec cu elemente termofile este situat la altitudini cu valori mai mici de 300 m și este alcătuit mai ales din asociații în care domină specii termofile: cerul ("Quercus cerris"), gârnița ("Quercus frainetto"), stejar pufos ("Quercus pubescens") și cărpiniță ("Carpinus orientalis"). Ca element endemic pentru acest subetaj semnalăm pinul negru de Banat ("Pinus nigra subsp.banatica"), întâlnit mai ales pe stâncării cu sol subțire, arealul cel mai bine conturat în Parcul Natural Porțile de Fier se găsește la Cioaca
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
cele mai mari din țară. În această unitate geografică vegetația naturală se înscrie în zona pădurilor de foioase, existând o alternanță a gorunetelor cu făgetele. Sunt prezente și specii de influență submediteraneană, cu tufișuri alcătuite din elemente termofile: liliacul sălbatic, cărpinița, mojdreanul. În ceea ce privește fauna, predomină speciile caracteristice pădurii de foioase: mistrețul, viezurele și unele animale de pradă ca lupul, vulpea. Se remarcă prezența unor elemente termofile mediteraneene:broasca testoasa. În cuprinsul acestei unități geografice predomină solurile cenușii și solurile brun-roșcate ce
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]