25 matches
-
-i ia locul, ne-au copleșit, nu cărturarii sfioși cari din bun-simț ecologic nu compilează cărți noi, nici măcar diplomectualii de carton cu instinct conservator de să nu se afișeze, ci mai energici, mai răi, mai demagogi, mai zgomotoși și decât cărturăresele, tocmai nechezolii! Or, Nechezolii nu trebuie confundați cu intelectualii al căror surogat sunt, nici cu diplomectualii de carton subțire sau cu invizibilii microintelectuali, nici cu sfioșii cărturari care doar citesc (și, dacă scriu, o fac sub semnul voios al diletantismului
CAMELIAN PROPINAŢIU by http://confluente.ro/articole/camelian_propina%C5%A3iu/canal [Corola-blog/BlogPost/355332_a_356661]
-
-i ia locul, ne-au copleșit, nu cărturarii sfioși cari din bun-simț ecologic nu compilează cărți noi, nici măcar diplomectualii de carton cu instinct conservator de să nu se afișeze, ci mai energici, mai răi, mai demagogi, mai zgomotoși și decât cărturăresele, tocmai nechezolii!Or, Nechezolii nu trebuie confundați cu intelectualii al căror surogat sunt, nici cu diplomectualii de carton subțire sau cu invizibilii microintelectuali, nici cu sfioșii cărturari care doar citesc (și, dacă scriu, o fac sub semnul voios al diletantismului
CAMELIAN PROPINAŢIU by http://confluente.ro/articole/camelian_propina%C5%A3iu/canal [Corola-blog/BlogPost/355332_a_356661]
-
-i ia locul, ne-au copleșit, nu cărturarii sfioși cari din bun-simț ecologic nu compilează cărți noi, nici măcar diplomectualii de carton cu instinct conservator de să nu se afișeze, ci mai energici, mai răi, mai demagogi, mai zgomotoși și decât cărturăresele, tocmai nechezolii! Or, Nechezolii nu trebuie confundați cu intelectualii al căror surogat sunt, nici cu diplomectualii de carton subțire sau cu invizibilii microintelectuali, nici cu sfioșii cărturari care doar citesc (și, dacă scriu, o fac sub semnul voios al diletantismului
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
pentru activitate în UASCR sau voluntariat, decisive la repartizări, slujesc orice Stăpân, toarnă sau ling aici și acolo, inclusiv la ambasade, pamfletează, sunt același tip uman de gestionar, manager sovietic, securist sau ideolog, dispun de portavoce, au greutate precum pântecoasele cărturărese și sunt mai vizibili decât adevărații cărturari din biblioteci, ajungând să se erijeze în tribuni, fără a ști nimic despre gloată, se agită, urlă în numele ei și parvin a funcționa drept adevărații și singurii noștri intelectuali activi, chiar împotriva interesului
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
nu era mărțișor și poate că nici nu se chema așa, dar fetele și nevestele, care țineau la nevinovăția obrazului încă înainte de acest început, au băgat de seamă că vântul de primăvară le pătează pielea și nu era nici un leac. Cărturăresele de pe vremuri, după care au venit cărturarii, făcând «farmece» și făcând și de dragoste, au învățat fetele cu pistrui să-și încingă grumazul cu un fir de mătase răsucit. Firul a fost atât de bun încât toate cucoanele din mahala
Simbolul primăverii: Mărțișorul, credințe vechi, obceiuri vechi, nostalgii romantice by Magalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105755_a_107047]
-
Apcar Baltazar, Gheorghe Petrașcu, Jean Alexandru Steriadi, Arthur Verona, Constantin Artachino și sculptorii Frederic Storck, Dimitrie Mirea, Oscar Spaethe, Dimitrie Paciurea și mulți alții. Băncilă a venit la București cu compozițiile din ciclul 1907, respectiv "1907" și "Recunoașterea", precum și tablourile "Cărturăreasa, Bunica, Atacul gâștelor" și probabil "" și "Flămândul". În plus a venit cu Autoportretul în stil clasic, care a fost reprodus ulterior de către multe ziare ale vremii. Această expoziție a fost pentru Băncilă primul contact serios cu Bucureștiul. Lucrările sale au
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
roșuri închise și movuri care-și susură aleanul. Această pribegie care se dezvăluie privitorului, face să se înțeleagă simpatia pictorului pentru oamenii care sunt nevoiți să-și câștige traiul din îndeletnicirile mărunte. Octav Băncilă a pictat numeroase vrăjitoare, ghicitoare și cărturărese după cum erau ocupațiile femeilor sau spoitori după cele ale bărbaților. Încă din vremea studenției sale la Iași, artistul a pictat o țigancă bătrână care ghicea în palma unei tinere. De la München a trimis un tablou cu o țigăncușă care a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
țigăncușă care a fost expus într-o vitrină din București. Alexandru Toma a văzut acel tablou și a scris un eseu plin de considerații sociale cu privire la etnia țiganilor din România. La Muzeul Național de Artă din București există mai multe "Cărturărese": una realizată în anul 1914 în tonalități verzi cu reflexe albe, violete și cărămizii; una realizată în 1916 cu o cromatică dominată de roșu și alb și alta pe fond liliachiu cu verde, brun și roșu. Caracteristica generală a tematicii
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
St. P., IV, nr. 1138, 5 mai 1898. "Războiu în negligé", semnat Sapho, IV, nr. 1138, 5 mai 1898. "Sulimanul," semnat Sapho, IV, nr. 1139, 6 mai 1898. "Voie dela Comănduire," semnat St. P., IV, nr. 1140, 7 mai 1898. "Cărturăresele," semnat Sapho, IV, nr. 1141, 8 mai 1898. "În zorii zilei", semnat St. P., IV, nr. 1142, 9 mai 1898. "Pentru românii din România", semnat Senez, IV, nr. 1143, 10 mai 1898. "Popor artistic", semnat St. P., IV, nr. 1143
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
printre uluci și printre casele pocite și estropiate ale mahalalei, care se îndesiseră, înconjurându-i și împingându-i în derâdere, pe intrușii-exploratori, până la limita suportabilă a claustrofobiei; stăruind apoi să-i ațintească pe aceștia, năsâlnice, hapsâne și distante, ca babele cărturărese, prin orbitele chioare ale ferestrelor. Doar de pe prispa dughenei lui Mariusache Patru-Dește (singura coșmelie iluminată acceptabil, de o reclamă șuie, de neon) străbăteau, către cei patru peregrini, niște inconfundabile acorduri muzicale sacadate, de manea neaoșă, dâmbovițeană. Descărcată și ea gratuit
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
detalii pitorești și la vorbirea personajelor, selectate din lumea mahalalei ori a micii burghezii bucureștene. Sunt creionate, uneori superficial, cu neglijențe stilistice, alteori cu o pregnanță de autor exersat, figuri de oameni politici, funcționari, gazetari, actori de provincie, poeți famelici, „cărturărese” de mahala, chiriași și proprietari. În mare măsură e lumea momentelor lui I. L. Caragiale (eroii au chiar aceleași nume: Mitică, Mache, Lache), dar în afara replicii vioaie, sugerând efecte comice sau contribuind la obținerea unui instantaneu hazliu, T. nu urmărește, decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
Călinescu) și titlul operei (Viața și opiniile lui Zacharias Lichter) în litere stilizate după modelul scrierii gotice. Astfel a început povestea (ne)cunoașterii lui Luca Pițu de către subsemnatul. Al doilea ciob Portretul anarh(ist)ului în tinerețe Feriți-vă de cărturăresele modeste "d'un certain âge" și de bărbații cu zâmbet blajin. Pentru cea de-a doua categorie, este suficient să priviți fotografia lui Bin Laden, față de care expresia facială a politicienilor occidentali. De-aș fi avut la vreme asemenea lecții
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
zugrăvesc în ochii ei mari. Boerul o mângâie are 8-9 ani și mai târziu, caracter fire aleasă nenorocită în viață își va aminti aici cu drag de copilăria senină. Consultă (fată) în zbuciumele dezamăgirii ei, după părinți și preot, o cărturăreasă... Fântânarii... Duduca Lizuca e copila lui cuconu Panaite. Mama ei a murit. C.c.P. s-a însurat a doua oară. Năcazul maștihăi pentru partea de avere a fetei cuvenită după mamă...5 Stuche-l tu, că mie mi-e greață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
i-am rămas dator: "EȘTI DOAR O BABĂ SFERTODOCTĂ, APUCĂTOARE ȘI PROASTĂ", veni imediat răspunsul, afișat prompt pe zid. "Sunt profesor universitar, șef de catedră, membru corespondent al Academiei Române, tâmpiților!", răcni tipa, pătrunsă până-n adâncul inimii de onoarea ei de cărturăreasă română, făcută la apelul de seară. "LASĂ CĂ ȘTIM NOI CUM AI AJUNS ÎN FUNCȚIILE ASTEA. ORICUM, TOT O DOBITOACĂ ȘI O ȚOAPĂ PARVENITĂ AI RĂMAS." "Mă faceți pe mine dobitoacă și țoapă parvenită, mă? Ei, fir-ar mămicuța voastră
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
O să te ție legat, Nebăut și nemâncat Ca un mare vinovat. Mor, murgule, de necaz Că mă mir cui să te las! Te-aș lăsa la maică-mea Ca să te-ngrijească ea, Dar mai are d-o belea: Maica e cărturăreasă, Când o cheamă de p-acasă, Ia bobii și pleacă-n țară, Rămâi cu fierea amară. Mor, murgule, de necaz Că mă mir cui să te las! Te-aș lăsa la soră-mea, Dar nu-i bine nici cu ea
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
din colțul ei, bine-ai făcut ! Era potca de noapte. - Da’ crezi că nu știu ? Cum ai răspuns, cum te-a hoțit. Cam la un an, umblând feciorul meu Gavril să se însoare, și-a dat în cărți la o cărturăreasă. Și ce credeți c-a zis țiganca ? „Să știi că pe cineva din casa dumitale l-a strigat noaptea afară. Ș-acela na fost lucru curat.” Ascultând, un om mânca liniștit, îndesând în gură bucăți de pâine. Când termină de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
o fată "un noroc". Se informa despre toate nunțile cunoscuților, mergea la toate, măcar în tinda bisericii, cerceta pe eroină înainte și după eveniment și arăta în fața bărbatului respectivei recente mirese o stimă pierdută. Colecționa beteală de la nunți și consulta cărturăresele cu frenezie. - Închipuie-ți, maman, ce noroc, a luat-o fără nici o zestre,spunea câteodată ea despre vreo prietenă. - Lasă, că-ți ajută Dumnezeu și ție, o consola Aglae, că tuai tot ce-ți trebuie, numai fii și tu mai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
artă întreagă! Cultivarea sistematică a "atenției", îngrijirea "bunei dispoziții", exercitarea "voinței", supravegherea și dezvoltarea "aspirațiunilor" și reînvierea "cochetăriei". Somnul, apetitul, gimnastica corporală - cela va sans dive. Când a văzut întîi bolnava, a luat Linei un interogatoriu de inchizitor. Ca la cărturăreasă, unde te duci decis să nu dai nici un indiciu și de la prima întrebare spui tot, așa și Lina s-a mărturisit pe contul Lenorei. Doctorul a reținut, îndeosebi, că doamna Hallipa fusese foarte cochetă. Tot aci s-a cam încruntat
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
n-ar fi rău să-l supunem pe autor studiului unui psihiatru”. Și exemplele pot continua. Există totuși și alte căi de acces: „Pentru descifrarea versurilor-enigme ale acestor scribi s-ar putea apela fie la tălmăcitorii de vise, fie la cărturăresele de cartier. La un moment dat, am fi tentați să credem că le-ar putea lumina vreun matematician, punîndu-le în ecuații. Dar prea ar avea multe necunoscute”. Prin comparație, „Manifestul revistei Punct cuprinde în esență aceeaș declarație revoluționară împotriva artei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
jumătate glas. - Aici stau hoții... Li se ridica părul măciucă la copii. Ce făcea al Măritei, ce dregea, că le știa pe toate. Unii ziceau că-i al lui Florea, unul de hoțea pe unde apuca, de-l făcuse cu cărturăreasa, la tinerețe. Oprică n-avea Dumnezeu, știa să umble cu șișul. Când fl bătea vreunul mai mare, îi spunea cu dinții strînși: - Vine el nenea de la pârnaie, o să-ți facă mațele coadă de zmeu! Era legat cu hoții Cuțaridei. Le
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
publicat în Jurnalul literar 178 de Constantin Amăriuței și face un comentariu interesant asupra acestuia. Textul de la care pornește editorialistul este următorul: "Franța, patria lui Descartes, a "îndoielii" metodice, are cel mai mare număr de vrăjitori, magi, chiromanți, astrologi și cărturărese pe cap de locuitor. Unde ne-am fi așteptat la exces de raționalism, descoperim ampla conlucrare cu dracul. Lucrurile stau la fel și în Italia: acolo numai Vanna Marchi, o matroană cu tupeu, a rulat sute de milioane de dolari
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
însîngerarea "vinișoarelor" ochilor, din scurta furtună a perilor de pe obraz, din deplasarea mută a mușchilor faciali. În acest fel realismul se adâncește, sub proporția normală a verosimilului, până la fantastic și suprarealist. Saraha este expunerea unei lupte între două forțe: prudența cărturăresei Saraha și răutatea multiformă a vecinilor. Chiriașa unguroaică din curte și-a pus copilul în geam să spună clienților cărturăresei că Saraha nu e acasă. Cărturăreasa reacționează verbal (invective, insulte). Chiriașa strică soneria de la poartă. Saraha pune în geam un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se adâncește, sub proporția normală a verosimilului, până la fantastic și suprarealist. Saraha este expunerea unei lupte între două forțe: prudența cărturăresei Saraha și răutatea multiformă a vecinilor. Chiriașa unguroaică din curte și-a pus copilul în geam să spună clienților cărturăresei că Saraha nu e acasă. Cărturăreasa reacționează verbal (invective, insulte). Chiriașa strică soneria de la poartă. Saraha pune în geam un bilet: "Sunați, sunt acasă". Unguroaica strică haznaua spre a împiedica pe clienți prin inundarea curții și amenință că va da
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
verosimilului, până la fantastic și suprarealist. Saraha este expunerea unei lupte între două forțe: prudența cărturăresei Saraha și răutatea multiformă a vecinilor. Chiriașa unguroaică din curte și-a pus copilul în geam să spună clienților cărturăresei că Saraha nu e acasă. Cărturăreasa reacționează verbal (invective, insulte). Chiriașa strică soneria de la poartă. Saraha pune în geam un bilet: "Sunați, sunt acasă". Unguroaica strică haznaua spre a împiedica pe clienți prin inundarea curții și amenință că va da foc casei. Saraha desparte curtea în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
face o ferestruică înspre curte spre a spiona. Vecina scrie pe gard: "Nu sunt acasă". Saraha vopsește gardul cu păcură. Unguroaica scrie atunci cu cretă. Saraha trece în sfârșit la ostilități și ia de păr pe vecină. Amenințată cu toporul, cărturăreasa înnebunește și e internată la un ospiciu. Întuneric este o admirabilă analiză a "aurei" epileptice. TEODOR SCORȚESCU O singură grațioasă nuvelă cu subiect de comedie, Popi, face din Teodor Scorțescu un autor vrednic de reținut. Aci se zugrăvește, fără caricatură
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]