27 matches
-
cărora au beneficii, și nu se mai interesează care este viața reală în mănăstiri. Deci sunt multe probleme! Aceasta este situația în care ne găsim la ora actuală! - Vorbiți mult de școala de la Bistrița, cea din vechime. Este importantă școala, cărturăria pentru un monah? - Categoric! Categoric! Fără cultură eu cred că nici nu poți fi monah. Trebuie să fii cult. Pentru că marii Sfinți Părinți ai noștri, care au ridicat biserica pe cele mai înalte culmi ale strălucirii, cum a fost în
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
aplică proverbul: „C-o picătură ce cură, butia se umple până-n gură.” Într-o carte a inginerului Florea Dudiță, fost rector al Universității din Brașov, intitulată „Magister ex cathedra” - carte cu replici memorabile, unele de inspirație personală, altele culese din cărturăria universală, scrie: „De ce credeți că oamenii dau de pomană cerșetorilor, orbilor și ologilor, dar nu dau poeților și filozofilor?“ „Probabil, se gândesc că ar putea deveni și ei cerșetori, orbi, dar niciodată poeți sau filozofi.“ M-a amuzat! Am să
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
1856-1861, la Seminarul din Huși. Aici a fost trimis să predea ca profesor, iar ca director să pună temeliile așezământului de învățătură, ne informează biografii săi. Și pus să înființeze seminar nou, ”din nimic, școală bună a întemeiat, căci pe lângă cărturărie, avea el și darul - mai rar la noi - al gospodăriei”, scrie părintele Nicolae M. Popescu. Activitatea de pedagog de școală nouă o va îmbina, între 1861-1864, cu cea de locțiitor de Episcop la Huși, în această perioadă fiind hirotonit arhiereu
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
unitară care cuprinde mai multe componente: ținerea cuvântului dat, iubirea de oaspeți, facerea de bine, mărinimia, spiritul dreptății, modestia, onoarea, înfrânarea, dispoziția de jertfă, umilința, credința în Dumnezeu. Mircea Eliade a scris despre George Racoveanu că "a ostenit întru ale cărturăriei duhovnicești" apreciindu-i textele "somptuoase și totuși concise".
George Racoveanu () [Corola-website/Science/305053_a_306382]
-
în egală măsură plăcerile terestre ca și pe cele ale spiritului. E un produs caracteristic al perioadei care s-a numit la belle époque, format în duhul unor Anatole France, Pierre Louys, Gabriele d'Annunzio, ilustrînd, așadar, o mixtură de cărturărie și senzualitate. Omul era un mare amator de aventuri galante, avînd la activ, se zicea, sinuciderea cîtorva dintre iubitele sale. Propensiunea mondenă l-a dus probabil la o neglijare a creației literare, risipită și puțin semnificativă pînă la paginile memorialistice
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
de un plagiat, ci de folosirea unei tradiții străvechi. Ceea ce este însă limpede e că așa-zisa "Controversă a lui Rowley" a devenit "una dintre cele mai importante dezbateri culturale din secolul al XVIII-lea, stabilind standarde de critică și cărturărie, și de asemenea lansînd cariera postumă a lui Thomas Chatterton". Controversa în cele din urmă a luat mai mult sau mai puțin sfîrșit o dată cu publicarea eseului etimologic a lui Walter Skeat asupra poemelor lui Rowley (Essay on the Rowley poems
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
România Literară nr. 2, 1972; toate virgulele aparțin autorului.) Pentru a o lua de așa de sus cu „bietul Camus” (cum îl numește N. Balotă) trebuie negreșit să ai multă doxă, să fii bine școlit și tare de tot la cărturărie. Cine altul la noi putea fi mai în măsură să-și asume în asemenea caz rolul casației și să pronunțe „de pe scaun” un verdict fără trimitere, decât N. Balotă, pedagogul absolut, de a cărui universală bibliografie știe oricine parcurge orice
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
puțin, un dragoman, un portar cu lexicon". Prin procedeul acumulării, tensiunea intradiscursivă crește, iar tonalitatea capătă accente oratorice, amintind, din nou, de elocvența sobră a predecesorilor: "O sută de ani de școală ne-au dus la culturalism, forma politică a cărturăriei, a sentimentului și a experienței, și culturalitatea ne-a dus la presă, stăpânită în mare parte de hibrizi, nici cărturari, nici creatori. De la foaie la foaie se practică ecluziv tonul minor al convingerii și credințele reduse la oportunitate și acces
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
respectuos al tradițiilor religioase dominante în societatea vremii, iscusit în arta scrisului, erudit de la Biblie și Sfinții Părinți, până la clasicii greci și romani, sau înțelepții orientali. Cartea avea să-i răspândească odată cu titlul domnesc (Ioan Dimitrie Cantemir-Vodă) și certificatul de cărturărie semnat de un învățat cunoscut în lumea grecească, Ieremia Cacavelas, publicat în fruntea volumului"3. Prin urmare, lucrarea, care e una de morală creștină, este alcătuită după un model familiar cititorului român (și mai larg, est-european, căci ea este dublată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o casă, am ajuns genul de șoricel numit maus, fentez și intervin la imagine în calculatorul enorm, vorba noastră să fie pentru da da, pentru nu nu și feriți-vă de cărturari, care sînt cei dintîi în fruntea mesei, a cărturăriei lor! Vasluiul noapte cu instalații industriale, multe piese abandonate, în dreapta peron, pe mîna pe care lucrezi prelucrezi, ce apucăm e cîștig, pierdere pe de altă parte, Bălteni lipsa de lumini, numele negrului nimicul, himere se ivesc în virtutea inerției, halta Bîrzești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
grosolană decât eroarea în sine se dovedește explicația-pretext. De unde și proverbul „Dacă tăceai, filozof rămâneai”. Numai că, unul dins atributele dlui Theodorescu este tocmai limbuția. Nu am căderea să-mi dau cu presupusul cât va păstra istoria culturii românești din cărturăria dlui Theodorescu, sper că substanțial, dar o istorie corectă a României nu va putea omite, fie și ca o tristă notă de subsol, activitatea de diversionist a dlui Răzvan Theodorescu din zilele și nopțile Televiziunii Naționale Libere. Puțini sunt cei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
după ce suportase un exil în insula Creta) - i-a fost adusă prima nevastă de dincolo de Milcov. Era Safta, fiica hatmanului Alexandru Buhuș, nepoată de frate a Anastasiei Buhuș, devenită Doamna lui Gheorghe Duca Vodă303. Un luptător și un iubitor de cărturărie a fost acest Alexandru Buhuș, căsătorit cu o nepoată a lui Grigore Ureche și înrudit cu Gheorghe Ștefan, Domn al Moldovei. A slujit în armata polonă, a fost pârcălab de Hotin (funcție preponderent militară) și a ajuns hatman al Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apucat să-i facă lui Papa (care va fi ucis în 1655 de seimenii revoltați) trei băieți: pe Constantin, viitorul Domn, pe Matei (va muri de tânăr acesta) și pe Barbu (mort și el la Istanbul), persoană cizelată într-ale cărturăriei 312. A rămas văduvă de tânără. Repet: un „proiect” bine conceput, dezvoltat cu consecvență și pricepere, dus la bun sfârșit. Cantacuzinii s-au arătat capabili să analizeze circumstanțele și să practice rezolvări caracterizate prin suplețe. „După moartea postelnicului Constantin, sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
forța lucrurilor, Echinoxul nu se afla în postura de a miza, în contextul maximei "deschideri" de la sfîrșitul deceniului șapte, pe un impact protestatar singular, așa cum s-a întîmplat cu cerchiștii. Orientarea în cauză s-a așezat temeinic pe direcția unei cărturării și a unei creații nu o dată eminente, cu toate că tolerante față de mediul politic-social, fără a face compromisuri grave însă în fond pasive cu condiția recunoașterilor scriptice și de carieră. Din care pricină Clujul n-a cunoscut învolburările civice, riscantele disocieri de
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
genialoidul humuleșan a fost interpretat de G. Călinescu prin prisma unei erudiții orale, în provocatoare simetrie cu cea a unor Rabelais, Sterne, Anatole France, bizuită pe un tezaur de experiențe morale decantate în proverbe și "ziceri". Mare virtuoz într-ale cărturăriei, Magistrul din Cajvana săvîrșește joncțiunea dintre setul de referințe livrești și cel al tradiției poporane, dintre "acribia de grămătic", cum ar spune Șerban Foarță, un indenegabil afin al d-sale, și cea șlefuită de viul grai al rapsodului de imemorială
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
lipsește timbrul cu care să lege un cîntec din note de erudiție stupefiantă. Un intelect mistuind munți de cunoștințe pe care însă nu le poate digera într-o formulă personală. De aceea volumul Iter in silvis e o mostră de cărturărie fără ipoteză de lucru: o acumulare de detalii cărora le lipsește limanul unui orizont de explicație. Sub ochii cititorului se desfășoară o panoramă de spectre fantastice: androgini rupți în două, care, din lipsa unei veritabile contrapărți feminine, se împerechează cu
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
deja existent, în locul căruia, însă, toată populația folosește expresii descriptive complicate și fărâmicioase, sporind risipa de cuget universal și de timp menit meditației. Cine ar pleca din Moscova spre Kiev prin New-York? Și totuși, ce pasaj din limba contemporană a cărturăriei ar fi scutit de atare gen de călătorii? Acest lucru se întâmplă din cauza că nu există o știință despre crearea cuvintelor. Dacă s-ar constata că legitățile particulelor elementare ale alfabetului sunt comune unei anume familii de limbi, atunci pentru
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
pămîntenilor nu-i pot depista prezența și nici nu-i pot măsura spectrul. Zeletin e un astfel de înger mișcîndu-se pe niște trepte la care nu ajung decît calofilii de esență ultrarafinată, acei vicioși nobili suferind de rarisimul sindrom al cărturăriei ca modus vivendi.
Picături savante by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6513_a_7838]
-
Petru Groza sau Mihai Ralea, acesta din urmă văzut drept canalia nr.1 a României intelectuale". Oare? Oricum, Pandrea rămîne nu numai "un ideolog descumpănit și dezabuzat", ci, mai presus, o personalitate extrem de vie, adăpată din belșug la diversitatea izvoarelor cărturăriei occidentale, adesea înflăcărat de generozitate, la colosală distanță de comportarea autistă. Traseul său biografic frînt atît de dureros emană o mare autenticitate a spiritului, în contrast cu egotismul sec al ultimei generații, care, prin modă, n-ar putea depăși condiția unui produs
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
pentru moment, s-ar fi putut să fie sedus de Hitler (mai exact, de forța armatei germane), în privința naziștilor autohtoni, a legionarilor, Galaction se arată a fi un critic necruțător. El acuză crimele de la Jilava, asasinarea lui N. Iorga, "fala cărturăriei românești", condamnă rebeliunea din ianuarie 1941, când au căzut jertfă nu numai evreii, dar și destui soldați români. Scriitorul teolog a dezaprobat expansionismul german și a urât nazismul, dar deopotrivă, imperialismul rusesc și comunismul de aceeași origine. După ocuparea Basarabiei
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
au folosit, în acest nobil scop, diferite subterfugii, știute (nu numai stilul esopic și aluziv), care, iată, totuși, au dat rezultate. Și toată marea literatură românească a ultimelor decenii, scrisă și publicată sub aspra cenzură, e rezistentă estetic și (pentru cărturărie) valabilă științific. Ar mai trebui meditat asupra faptului că marea literatură rusă a secolului al XIX-lea s-a zămislit sub cenzura autocrației țariste. Se vede faptul că în lupta cu cenzura izbîndește talentul și marea vocație, înfrîngînd opresiunea. Adrian
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
cu mefiență toate variantele fizicienilor, ori crezi că big bangul e o singularitate în spatele căreia nu mai e nimic de aflat, și atunci alegi să taci căzînd în muțenie „obiectivă“. Dar pentru un creștin cu gîndire macră, adică nealterată de cărturăria savanților moderni, big bang-ul va fi mereu forma seculară pe care o ia creația atunci cînd e privită cu ochii despiritualizați ai fizicienilor, caz în care Hawking sau Penrose sînt niște bieți scolastici ale căror intuiții, oricît de geniale
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
Icoană pe sticlă). Idila are un aer grațios livresc: „Sosind în sfîrșit în grabă la locul știut / din Catul / din Ovidiu/ din Petrarca,/ am fost atît de surprins să constat că n-ai venit” (Șoapta). Aici găsim un reflex al cărturăriei transilvane cu iz „latinist” la care autorul aderă în chip oportun, utilizînd-o ca o trăsătură a mentalității d-sale emancipate. Căci e la mijloc un stil care, abandonînd ardelenismul elementar-sentimental, înțelege a păstra nota culturală a acestuia. Aurel Rău e
Un limbaj personal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5187_a_6512]
-
în carne și oase, circumscrie diversitatea intereselor acestuia prin următoarea formulă: „Tangentează învățămîntul, episcopia, lumea revistelor literare și a scriitorilor și are sub toc o cerneală amară”. Spre a insista pe deschiderea atît de tradițional-transilvană a profesorului nu doar spre cărturărie adîncită, ci și spre cele duhovnicești: „Un om cultivat, bun cunoscător al vieții literare, al bibliotecii și al prelaților”. Ușor mucalit, în consonanță de altminteri cu partenerul de corespondență, Al. Andrițoiu îl gratulează astfel: „Să-ți răspund, așa zăpăcit și
„Un risipitor fericit” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5334_a_6659]
-
înțelept spunea: „plantele toate-s în somn, în chip firesc fericite. Omului spune-i copac umblător, iar pe copac numește-l om de-a pururi în picioare. ” Muzeografi hirsuți rotesc o lingură de lemn în prânzul arhaic din ceaun (aici cărturăria e un har). Închinăm spre cer fiecare, apoi în pălincie intrăm, curioși să știm cum se face tăria, uitând că suntem dintotdeauna beți, suprema pricepere-i să ai alcooluri proprii, lăuntrice, să-ți chemi beția una, două, la dorință. Care
Cățelușa din moara de apă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/5061_a_6386]