38 matches
-
deasupra oceanului vieții, Sărutând luceferii. Inima-mi șoptește: "Se-apropie noaptea, femeie, Șuvițele părului tău încărunțesc... Auzi? Se scurge nisipu-n clepsidră, Tu nu percepi mesajele de dincolo În zborul solitar și îndrăzneț?" Eu inimii-i răspund: Ce dacă păru-mi cărunțește, Voi fi la fel de tânără sau bătrână Precum e Timpul cu ale sale anotimpuri." Mi-e sufletul pribeag Și năzuiește spre neștiute depărtări, Așa cum pasărea din colivie Visează imaginare evadări. În setea mea de nemărginire, Îmi caut odihna în alte sfere
VALURILE VIEŢII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Valurile_vietii_floarea_carbune_1347888006.html [Corola-blog/BlogPost/343623_a_344952]
-
pod de nuc, Mi-am aruncat în ape daltași strălucea-ntr-un nor uituc,Desprins de luciu-n care baltaAdăpostea un cuib de cuc.Aud ecou de mocăniță,Venind agale dinspre munți,Aud și râsul de fetiță,Născută din părinți cărunțiși-n inima de prepelițăSe mai sărută două punți:Pe una trece, în fanfare,Secunda orei ce ... XXXII. DRUM FĂRĂ DRUM, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2104 din 04 octombrie 2016. Când mergi în negru, braț la braț
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
pod de nuc, Mi-am aruncat în ape daltași strălucea-ntr-un nor uituc,Desprins de luciu-n care baltaAdăpostea un cuib de cuc.Aud ecou de mocănița,Venind agale dinspre munți,Aud și râsul de fetița,Născută din părinți cărunțiși-n inima de prepelițăSe mai săruta două punți:Pe una trece, în fanfare,Secundă orei ce mă-ntrece,Sfidând pendule, calendare,Cu timpul ei atât de rece,Pierzându-mă în fiecare...Pe alta nimeni nu mai trece!15 august-18 septembrie
ULTIMA NOAPTE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1475730912.html [Corola-blog/BlogPost/354145_a_355474]
-
NOI Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2330 din 18 mai 2017 Toate Articolele Autorului Distanța ce se risipește între noi Nu se măsoară-n fapte sau în ani, Croind perdea de vise sau de ploi Dansăm îmbrățișați peste cărunți castani... Nu se măsoară-n fapte sau în ani O depărtare care azi ne mai desparte; Nici în clepsidre-uitate printre bolovani Sau pagini risipite dintr-o carte. Croind perdea de vise sau de ploi, Uităm distanța care ne separă. Alături
DISTANŢA DINTRE NOI de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/corina_negrea_1495129272.html [Corola-blog/BlogPost/375773_a_377102]
-
aripile Plutind deasupra Oceanului vieții, Sărutând luceferii. Inima-mi șoptește: "Se-apropie noaptea, Femeie, Șuvițele părului tău încărunțesc... Auzi? Se scurge nisipu-n clepsidră, Tu nu percepi mesajele de dincolo În zborul solitar și îndrăzneț?" Eu, inimii-răspund: Ce dacă păru-mi cărunțește, Voi fi la fel de tânără sau bătrână, Precum e Timpul, cu ale sale anotimpuri." Mi-e sufletul pribeag Și năzuiește spre neștiute depărtări, Așa cum pasărea din colivie Visează imaginare evadări. În setea mea de nemărginire, Îmi caut odihna în alte sfere
VALURILE VIEŢII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Valurile_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/355523_a_356852]
-
2016 Toate Articolele Autorului Străinii" ...., din străini! Ne poartă Domnul,pașii,către casă, După un an,sau poate chiar mai mulți, E glia strămoșească,care nu ne lasă, Să o uităm,chiar de ne-ntoarcem an de an ,tot mai cărunți! De multe ori,casa copilăriei,este tristă, Și pe la colțuri,doar păianjenii întind eternul fir, Dar din păcate,cei ce ne-au crescut,nu mai există, Căci rând pe rând,au fost mutați...in cimitir! De pe la porți,privind sfioși,te
STRĂINII ...DIN STRĂINI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1469488288.html [Corola-blog/BlogPost/380135_a_381464]
-
Ne feresc de trădători! Răul vrea să ne despartă Să mai rupă iar din hartă, De ne dăm mâna frățească Salvăm Țara strămoșească. Moșii noștrii sunt de pază, La hotar încă veghează Tulnicul răsună-n munți Au ajuns cu toți cărunți Cuza, domnul cel mai drept A dus țara chiar în piept, Cu ocaua lui cea mică Ne-a scăpat și de risipă! În divan mereu adună Pe cel drept și fapta bună Țară Sfântă Strămoșească Peste vremi să dăinuiască. Frați
FRAŢI ROMÂNI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1485249387.html [Corola-blog/BlogPost/340313_a_341642]
-
Ne feresc de trădători! Răul vrea să ne despartă Să mai rupă iar din hartă, De ne dăm mâna frățească Salvăm Țara strămoșească. Moșii noștrii sunt de pază, La hotar încă veghează Tulnicul răsună-n munți Au ajuns cu toți cărunți Cuza, domnul cel mai drept A dus țara chiar în piept, Cu ocaua lui cea mică Ne-a scăpat și de risipă! În divan mereu adună ... Citește mai mult Frați români de aceeași MamăSă nu luăm ce-i rău în
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
ÎI. DISTANȚĂ DINTRE NOI, de Corina Negrea , publicat în Ediția nr. 2330 din 18 mai 2017. Distanță ce se risipește între noi Nu se măsoară-n fapte sau în ani, Croind perdea de vise sau de ploi Dansăm îmbrățișați peste cărunți castani... Nu se măsoară-n fapte sau în ani O depărtare care azi ne mai desparte; Nici în clepsidre-uitate printre bolovăni Sau pagini risipite dintr-o carte. Croind perdea de vise sau de ploi, Uităm distanță care ne separă. Alături
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corina_negrea/canal [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
de ploi. Nu măsurăm în fapte sau în ani Distanță ce se risipește între noi... Citește mai mult Distanță ce se risipește între noiNu se măsoară-n fapte sau în ani,Croind perdea de vise sau de ploiDansăm îmbrățișați peste cărunți castani...Nu se măsoară-n fapte sau în aniO depărtare care azi ne mai desparte;Nici în clepsidre-uitate printre bolovaniSau pagini risipite dintr-o carte.Croind perdea de vise sau de ploi, Uităm distanță care ne separă.Alături, lângă noi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corina_negrea/canal [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
care azi ne mai desparte;Nici în clepsidre-uitate printre bolovaniSau pagini risipite dintr-o carte.Croind perdea de vise sau de ploi, Uităm distanță care ne separă.Alături, lângă noi, pentru-amândoiArcușul se alinta pe strune de vioară.Dansăm îmbrățișați peste cărunți castaniCroind perdea de vise sau de ploi. Nu măsurăm în fapte sau în aniDistanța ce se risipește între noi...... III. CU PALMELE-NGROPATE ÎN STELE, de Corina Negrea , publicat în Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017. Cu palmele-ngropate în stele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corina_negrea/canal [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
de crește Acei munți cântați de fapturi celeste Acei îngeri ce ne spun ... Ascultări tăcute Legăminte nedesfăcute Jurăminte dinainte spuse În însăși viața de aici transpuse Acei munți ... Să le auzim tăcerea Să ne ținem promisiunea Acei munți ne fac cărunți Și-i fac mari pe cei mărunți Acei îngeri Ne fac munți! https://www.facebook.com/wrinklesTimeline ... Citește mai mult Munți înzăpezițiAcei munți care înaltă albulCare ne readuc spre puritateAcei munți goi de cresteAcei munți cântați de fapturi celesteAcei îngeri
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU by http://confluente.ro/articole/maria_teodorescu_b%C4%83hn%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
înaltă albulCare ne readuc spre puritateAcei munți goi de cresteAcei munți cântați de fapturi celesteAcei îngeri ce ne spun ...Ascultări tăcuteLegăminte nedesfăcuteJurăminte dinainte spuseîn însăși viața de aici transpuseAcei munți ...Să le auzim tăcereaSă ne ținem promisiuneaAcei munți ne fac cărunțiși-i fac mari pe cei mărunțiAcei îngeriNe fac munți!https://www.facebook.com/wrinklesTimeline... XXVIII. PRINTRE COPACI, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat în Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014. Printre Copaci Printre copaci Lumină tu taci, Printre copaci Raze
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU by http://confluente.ro/articole/maria_teodorescu_b%C4%83hn%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
deasupra oceanului vieții, Sărutând luceferii. Inima-mi șoptește: "Se-apropie noaptea, femeie, Șuvițele părului tău încărunțesc... Auzi? Se scurge nisipu-n clepsidră, Tu nu percepi mesajele de dincolo În zborul solitar și îndrăzneț?" Eu inimii-i răspund: Ce dacă păru-mi cărunțește, Voi fi la fel de tânără sau bătrână Precum e Timpul cu ale sale anotimpuri." Mi-e sufletul pribeag Și năzuiește spre neștiute depărtări, Așa cum pasărea din colivie Visează imaginare evadări. În setea mea de nemărginire, Îmi caut odihna în alte sfere
VALURILE VIEŢII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1395237607.html [Corola-blog/BlogPost/347904_a_349233]
-
de creste Acei munți cântați de făpturi celeste Acei îngeri ce ne spun ... Ascultări tăcute Legăminte nedesfăcute Jurăminte dinainte spuse În însăși viața de aici transpuse Acei munți ... Să le auzim tăcerea Să ne ținem promisiunea Acei munți ne fac cărunți Și-i fac mari pe cei mărunți Acei îngeri Ne fac munți! https://www.facebook.com/wrinklesTimeline Referință Bibliografică: Munți înzăpeziți / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1404, Anul IV, 04 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
MUNŢI ÎNZĂPEZIŢI de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_teodorescu_bahnareanu_1415123574.html [Corola-blog/BlogPost/349766_a_351095]
-
Iubirea la îndoială, E întâi Aprilie, eu știu Că nu e nicio păcăleală Poemul meu pe care-l scriu Și nici atunci când eram tineri De ne-ascundeam pe după Munți, E-ntâi aprilie și-i vineri, Și azi de suntem mai cărunți Hai, păcălește-mă, te rog! Că tot mi-e gândul dus la tine, Până la Paști să-l ții zălog Și Postul o să-i prindă bine... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: E întâi Aprilie... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
E ÎNTÂI APRILIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1459492874.html [Corola-blog/BlogPost/375055_a_376384]
-
întreb și ce poteci? Cu lemnul din pădurea ta dulce cămin Cine sunt primii ce-au durat, cine-i străin? E lacrimă pe creasta ta fumul cețos Ce vara-iarna este trist și burnițos? Uite-ai albit de-a binelea, ai cărunțit. Câte mâhniri ai suferit, câte-ai pățit? Ce nori umbresc inima ta într-un suspin, Ce mâini au șters norocul din al tău destin? Cine tăind codrul fălos te-a dezfrunzit? Cine gonind lupii hoinari i-a încolțit? Îți arde
Şewkiy Bektóre () [Corola-website/Science/333196_a_334525]
-
aici, prețul ridicat cu care se vindea, a dus la exterminarea acestora în masă în secolele XVIII-XIX. Culoarea blănii vidrelor de mare variază de la aproape roșie până la aproape neagră, dominând nuanțele brune-închise, însă unele părți ale corpului, mai ales capul, „cărunțesc” odată cu vârsta. Rar se întâlnesc albinoși (indivizi de culoare absolut albă), și încă mai rar indivizi de culoare absolut neagră. În general, părțile corpului care nu sunt expuse „încărunțirii” trec cu timpul de la nuanțe roșiatice la nuanțe cafenii-închise și negre
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
să ne urmăm fostul senior și să ispășim crima de a fi fost niște consilieri nevrednici. Reputațile lui Baba și Yamagata, de a fi fost cei mai viteji generali ai lui Shingen, depășiseră cu mult frontierele provinciei Kai. Erau deja cărunți când Shingen încă mai trăia, dar după moartea lui albiseră complet, foarte repede. Frunzele de pe munții din Kai erau de un verde proaspăt și fraged, înainte de începutul arzătoarei veri a acelui an, iar apele râului Fuefuki șipoteau cântecul vieții veșnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
junimea română academică a produs ideea serbării întru memoria lui Ștefan cel Mare: ea purcede din conștiința națională română. Națiunea română voiește cultura, și cultura ei trebuie să fie una: omogenă la Prut și la Somiș, omogenă în sânul Carpaților cărunți și pre malurile umede ale Dunărei bătrîne! Și viitoriul, cultura viitoriului, unitatea spirituală a viitoriului zace în noi, în generațiunile prezintului! Cu mijloace despre cari comitetul dispune serbarea nu se va putea aranja în mod demn de umbra măreață a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și în notele lui M. Eminescu. Astfel, în Apelul adresat publicului român pentru serbarea de la Putna în text apare: "...Națiunea română voiește cultură, și cultura ei trebuie să fie una, omogenă, la Prut și la Lomniș, omogenă în sânul Carpaților cărunți și pe malurile Dunării bătrâne. Și viitorul, cultura viitorului, unitatea spirituală a viitorului zace în noi, în generațiunile viitoare..." 9. Apelul este semnat de V. Bumbac și I. Slavici, dar, în studiul său D. Vatamaniuc probează "idei ale lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
la rolul generației sale în pregătirea viitorului poporului român"10. Varianta Somiș o folosește I. Slavici în Cuvântarea de la Putna (ca președinte al serbării): "Doina sună la Dunastrul sălbatic, la Dunărea lină, la Somișul "cu apă dulce" și răsună Carpații cărunți de vocea română: Noi Suntem!..."11. Credem, așadar, că Someșul-Sătmarul va fi revenit mereu în discuțiile celor doi prieteni la Viena (I. Slavici va fi aici din 1869-1871), iar Eminescu va nota în Materiale etnologice fără falsă modestie: "Întâmplarea m-
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
un pic de colivă. Comoară Cînd vezi curcubeul, să iei două cofe cu apă și să te duci în coate și în genunchi pînă acolo unde bea el apă, și acolo ai să găsești o comoară. Cînd un om a cărunțit numai pe-o jumătate a capului, acela a dormit cu acea parte pe o comoară. Pe locurile unde nu crește nimic să nu te culci, căci dedesubt e o comoară care te arde cu flacăra ei nevăzută. Cînd „a apuca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
drumul, regăsirea locului inițiatic implică mutilarea ca însemn al superiorității căutate. Și în colinde contactul cu mineralul și muntele, ca spațiu superior universului ordonat, trece dincolo, având o condiție similară cu cea a podului. Vânătoarea flăcăului se face „Peste munți/ Cărunți,/ Pe sub stânci/ Adânci,/ Pân la Pod-de carne,/ Că n-a fost de carne,/ (...) Pân la Pod-de os/ Că de os n-a fost”. Vocea lirică este a ciutei proroace din colinda tip III 65. Ea știe că podurile vor fi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să ne urmăm fostul senior și să ispășim crima de a fi fost niște sfetnici nevrednici. Reputațiile lui Baba și Yamagata, de a fi fost cei mai viteji generali ai lui Shingen, depășiseră cu mult frontierele provinciei Kai. Erau deja cărunți când Shingen Încă mai trăia, dar, după moartea lui, albiseră complet, foarte repede. Frunzele de pe munții din Kai erau de un verde proaspăt și fraged, Înainte de Începutul arzătoarei veri a acelui an, iar apele râului Fuefuki rosteau cântecul vieții veșnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]