53 matches
-
sărise Și pe dulău îl pălise, După ce el îl mușcase, Pe motanul ce sfâșiase Iedul cu doi zuzi cumpărat, De tată acasă luat. Un ied mic, numai un ieduț, Jucăuș, vesel, drăguț. Apoi vită, cum se știe, Fu dusă la căsăpie. Cu-n satâr, un măcelar A tăiat-o așadar, Pe vită care, însetata, Băuse chiar apă toată, Care focul îl stinsese, După ce ciomagu-arsese, Care pe dulău pălise, După ce anțârți sărise Și pe motan îl mușcase, După ce el sfâșiase Iedul cu
UN IED MIC, NUMAI UN IED („HAD GADYA”) de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368864_a_370193]
-
măcelărie, mezeluri, fructe, zarzavaturi și schimbarea sediului comercial principal în Str. Tătărași nr. 4 (Județul Iași) începând din data de 16 august 1923, locație în care „va exercita comerțul de băuturi spirtoase în genere cu amănuntul, băcănie, Coloniale, Ceriale, mezeluri, căsăpie, brânzeturi și zarzavaturi sub emblema << La Grădina la Chirilă>> iar un Compart. No. 24 din Piața Halei Iași va rămâne ca filială pentru comerțul de căsăpie și mezeluri.” Încă din momentul deschiderii afacerii, firmele lui Gheorghe N. Chirilă se revendicau
Documente inedite referitoare la microregiunea T?t?r??ti. Pia?a Chiril? by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83575_a_84900]
-
va exercita comerțul de băuturi spirtoase în genere cu amănuntul, băcănie, Coloniale, Ceriale, mezeluri, căsăpie, brânzeturi și zarzavaturi sub emblema << La Grădina la Chirilă>> iar un Compart. No. 24 din Piața Halei Iași va rămâne ca filială pentru comerțul de căsăpie și mezeluri.” Încă din momentul deschiderii afacerii, firmele lui Gheorghe N. Chirilă se revendicau tradiției unui comerț bine implantat în perimetrul Tătărașilor, cu spații de funcționare atent și durabil amenajate, aspect reliefat atât de autorizațiile solicitate și obținute din partea notabilităților
Documente inedite referitoare la microregiunea T?t?r??ti. Pia?a Chiril? by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83575_a_84900]
-
în subsolul suprafețelor arendate. Pentru materialele de construcție necesare întreprinzătorilor (piatra, lutul pentru cărămizi, nisipul și varul) și existente pe moșii, proiectul nu prevedea vreo despăgubire a proprietarului. În continuare, întreprinzătorii își rezervau dreptul "de a așeza pe localitățile băii: căsăpie, crâșmă, berărie, velniță, pitărie, moară și alte vânzări pentru trebuințele locuitorilor", în schimbul unei taxe neprecizate încă; pentru evitarea "dosirilor și abuzurilor" cu efectele cunoscute în cazul logofătului Conachi -, mănăstirea trebuia să interzică stabilirea crâșmelor și dughenelor evreiești în preajma băii de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu folosul adevărat care aduc aceste locuri. 14. Pentru îndămânarea acestei băi, eftina îndestulare cu hrană a lucrătorilor băii de fer este, de asemine, neapărat ca antreprenorii băii și urmașii lor să aibă drept de a așăza, pe localitățile băii, căsăpie, cârșmă, berărie, velniță, pitărie, moară și alte vânzări pentru trebuință lucrătorilor, pentru care să va plăti monastirii o taxă de (...)26 nestrămutată pe totdeauna. 15. Neapărat este a să da locuri de pășune, atât pentru vitele întrebuințate la fabrică, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai jos, nu se vor mai putea construi clădiri decât cu dou) etaje, având înălțimea de cel puțin 9 m., socotit de la nivelul trotuarului până la streașină; străzile sunt următoarele: strada Mare, Vasile Alecsandri, Alexandru cel Bun, Lecca, Piața Mică, Unirii, Căsăpiilor, Bacău-Piatra, I. S. Sturdza, Iernii, Mihail Kogălniceanu, Soarelui, Justiției și stradela Dumitrașcu”. Pentru a putea construi locuințe private, proprietarii de terenuri din Bacău trebuiau să primească aprobările necesare din partea forurilor competente locale. Primul pas în materializarea proiectelor de construcții consta
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
modernizare și igienizare a orașului au fost o prioritate pentru toate administrațiile ce au condus destinele Bacăului interbelic. Spre exemplu, încă de la începutul anilor ’20, administrația I. Grigoriu a luat inițiativa modernizării Pieței Mici, situată la intersecția străzilor Buna-Vestire, Mare, Căsăpiilor, Alecsandri și Lecca. Având în vedere rapoartele alarmante redactate de medicul comunal și inginerul orașului, decizia s-a dovedit a fi mai mult decât salutară. Iată un pasaj edificator din raportul prezentat în martie 1921: „(...) terenul din Piața Mică, nefiind
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
bună dovadă o constituie așezarea de venit pentru cutia târgului (bugetul locală, stabilită de Ioniță Sandu Sturdza pe 23 iulie 1823: impozit pe măhălitul târgului, veniturile din cotăritul târgului - „câte 10 parale de tot vasul cu rachiu, holercă sau vin” -, căsăpia târgului - câte 50 de lei pe tot anul, „câte 10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie”, „câte 10 parale de tot carul, afară de târgoveți, pentru cei ce vor lua lemne de foc
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai ocupă și cu cărăușia pentru transportarea lemnelor și facerea mangalului. În perioada interbelică numărul crescut al Întreprinzătorilor se reflectă în existența a 12 băcănii și prăvălii, 2 firme de comercializat cereale, 2 brutării, 2 crâș me, 1 ha, 2 căsăpii, 6 mori, 1 oloiniță etc. Putem constata că morile de apă au fost înlocuite de morile cu aburi, iar treieratul manual sau cu cai,de batozele cu aburi. În anul 1925 marele antreprenor evreu Froim Ficher a creat o linie
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
care locu...călcându-se de gloata strânsurii iarmaroacelor” (trei iarmaroace pe an) le-a acordat un fel de despăgubire. Frumoasei i-a dat o sută de lei pe an din venitul pârcălăbiei, iar Galatei „toată mortasipie Târgușorului.” (taxă plătită de căsăpii). - Despre acest „Târgușor”, Ghica vodă vorbește în zapisul din 20 martie 1740 (7248), unde spune: „Si am poroncitu domniia mea și cinstitului și credincios boiariului nostru, dumisale Sandului Sturze vel logofătu, ca să lege și a noastră domnească pecete...și s-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1.000 lei; 7. rămășițe din besman 1.500 lei; Total 88.326 lei. Din același proces verbal se constată că proprietatea are anual veniturile următoare: 1. de la locurile supuse basmanului 1.743,79 lei; 2. câștigul pentru pitărie și căsăpie, după contract 1.500 lei; 3. otcupul vinului și rachiului, după contract 2.600,lei; 4. de la taxa tăierii mascurilor 150,lei; 5. de la dijma olăritului 100, lei; 6. de la dijma păcurei 50 lei; 7. venituri de la prisosul suhatului, calculat
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
p. 141, care îl datează la 28 decembrie 1676; Mențiune în C.D.M., vol. III, p. 519, nr. 2508 ASPECTE PRIVITOARE LA EVOLUȚIA SALHANALELOR DIN HUȘI Costin Clit Episcopul Meletie Lefter în jalba din aprilie 1824 înaintată domniei, susține că „madeoa căsăpiei târgului fiind însărcinată în purtarea de grijă a Episcopiei, totdeauna Episcopia a avut îngrijire căutând și așezând casapi contractieri de au ținut căsăpie îndestulată cu carne,” căminarul Iftimi Scorțăscu sprijinit de către dregătorul Grigoraș Duca pretinde și trunchiurile de căsăpie a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
DIN HUȘI Costin Clit Episcopul Meletie Lefter în jalba din aprilie 1824 înaintată domniei, susține că „madeoa căsăpiei târgului fiind însărcinată în purtarea de grijă a Episcopiei, totdeauna Episcopia a avut îngrijire căutând și așezând casapi contractieri de au ținut căsăpie îndestulată cu carne,” căminarul Iftimi Scorțăscu sprijinit de către dregătorul Grigoraș Duca pretinde și trunchiurile de căsăpie a orânzilor satelor Episcopiei, Corni și Broșteni. Ioniță Sandu Sturza poruncește la 27 aprilie 1827, intervenția ispravnicilor de Fălciu pentru îndepărtarea căminarului Iftimi Scorțăscu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
madeoa căsăpiei târgului fiind însărcinată în purtarea de grijă a Episcopiei, totdeauna Episcopia a avut îngrijire căutând și așezând casapi contractieri de au ținut căsăpie îndestulată cu carne,” căminarul Iftimi Scorțăscu sprijinit de către dregătorul Grigoraș Duca pretinde și trunchiurile de căsăpie a orânzilor satelor Episcopiei, Corni și Broșteni. Ioniță Sandu Sturza poruncește la 27 aprilie 1827, intervenția ispravnicilor de Fălciu pentru îndepărtarea căminarului Iftimi Scorțăscu, în favoarea oamenilor Episcopiei, cu condiția respectării prețului cărnii fixat în contractul încheiat pentru perioada 23 aprilie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
anume, șapte parale oca de carne de vită și opt parale oca de carne de ovine. Visteria Moldovei cere Isprăvniciei la 16 mai 1828 situația vitelor cumpărate și adunate în cuprinsul anului 1828 de negustori în ținutul Fălciului pentru salhana,căsăpie, comercializare și desemnarea de oameni capabili în vederea efectuării cercetărilor necesare la toate suhaturile moșiilor din ținut. Din Tăblița pentru vitele strânse și așezate la suhaturi pe ținutul acesta din 1828, constatăm existența a 242 boi și 1659 vaci pentru negoț
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
la toate suhaturile moșiilor din ținut. Din Tăblița pentru vitele strânse și așezate la suhaturi pe ținutul acesta din 1828, constatăm existența a 242 boi și 1659 vaci pentru negoț, 269 boi și 430 vaci pentru salhana, 430 vite pentru căsăpia din Iași și 463 de vite pentru căsăpia din Huși.Matei Bulgariul din Huși este întâlnit cu 140 de vite destinate negoțului, pe moșia Bumbăta. Ioniță Tufă creștea 50 boi și 60 vite pentru negoț pe moșia Giurcani a spătarului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pentru vitele strânse și așezate la suhaturi pe ținutul acesta din 1828, constatăm existența a 242 boi și 1659 vaci pentru negoț, 269 boi și 430 vaci pentru salhana, 430 vite pentru căsăpia din Iași și 463 de vite pentru căsăpia din Huși.Matei Bulgariul din Huși este întâlnit cu 140 de vite destinate negoțului, pe moșia Bumbăta. Ioniță Tufă creștea 50 boi și 60 vite pentru negoț pe moșia Giurcani a spătarului Gheorghe Buhuș și pe moșia Urdești, proprietatea agăi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
proprietatea agăi Neculai Greceanu.Simion Musteață deține la 16 ianuarie 1830 o cantitate de 20000 de ocă de seu destinat comercializării la prețul de 50 de parale oca.În august 1831 întâlnim 40 de boi și 700 de vaci pentru căsăpie,98 de boi și 288 de vaci pentru negoț. Căsăpiile sunt scoase la mezat prin strigare în vederea arendării. Beneficiarul contractului din 22 aprilie 1830 a primit ținerea a patru scaune și vânzarea cărnii de vacă,oaie și miel, la prețul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
1830 o cantitate de 20000 de ocă de seu destinat comercializării la prețul de 50 de parale oca.În august 1831 întâlnim 40 de boi și 700 de vaci pentru căsăpie,98 de boi și 288 de vaci pentru negoț. Căsăpiile sunt scoase la mezat prin strigare în vederea arendării. Beneficiarul contractului din 22 aprilie 1830 a primit ținerea a patru scaune și vânzarea cărnii de vacă,oaie și miel, la prețul de 22 parale oca, în intervalul 23 aprilie 1830-23 aprilie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
deține cantități mari de seu la o „magaza” din târgul Huși, destinate îndestulării țării, despre care se interesează Divanul Împlinitor. Evreii Solomon și Marcu dețin 13905 ocă de seu, conform raportului semnat de Grigore Burgelea, căpitanul de târg. Contractul arendării căsăpiilor din aprilie 1831 revine agăi Dimitrachi Iamandi, cu 26 parale oca de carne ce se vinde la Iași cu 24 parale oca. Divanul Împlinitor își dă acordul la 24 aprilie 1831 cu condiția „să nu să ivească jalobă de asuprire
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Isprăvniciei din 9 mai 1831 arată cercetările efectuate și nesacrificarea de vite în afara cadrului legal de alte persoane, decât contractierul. Cercetările au demarat în urma țidulii elaborate de fostul ispravnic, spătarul Vasile Beldiman și a grupului de persoane doritoare să arendeze căsăpiile pentru intervalul 23 aprilie 1831-23 aprilie 1832,cu condiția vânzării cărnii la prețul de 25 parale oca. Contractul încheiat de serdarul Ioniță Hotiniul pentru intervalul 23 aprilie 1835-23 aprilie 1836, primit la 18 martie la Departamentul Trebilor din Lăuntru, este
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
caz de „neurmare a contractului”. Prețul cărnii de vacă și oaie este stabilit la 18 parale oca. Ioniță Hotiniul se obliga să comercializeze carnea „drept la cântar,iar nu lipsă”și nimeni „altul fără de mine nu este slobod a deschide căsăpie și a vinde carne, afară de carne de mai sus pentru care este obicinuit târgul acesta a fi slobod.” Blănarii din Huși pot sacrifica miei numai cu acceptul serdarului Ioniță Hotiniul. Grăsimea se comercializează cu 54 parale oca. Lipsa hranei și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pe seama evreilor care „s-au împrăștiat și în acel ținut”. Contractul pentru perioada 23 aprilie 1836-23 aprilie 1837 este adjudecat de același serdar Ioniță Hotiniul care se obligă să vândă carnea de vită și oaie cu 22 parale oca. Contractierul căsăpiilor din 1846 nu-și respectă contractul, comercializează carne de calitate îndoielnică provocând tânguirile populației în fața Isprăvniciei. Departamentul nu acceptă la 1846 ca antrepenor al căsăpiilor pe Hurmuzachi, care în august 1846 câștigă mezatul, revenindui căsăpiile. Ioan Neagul, în jalba din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
care se obligă să vândă carnea de vită și oaie cu 22 parale oca. Contractierul căsăpiilor din 1846 nu-și respectă contractul, comercializează carne de calitate îndoielnică provocând tânguirile populației în fața Isprăvniciei. Departamentul nu acceptă la 1846 ca antrepenor al căsăpiilor pe Hurmuzachi, care în august 1846 câștigă mezatul, revenindui căsăpiile. Ioan Neagul, în jalba din 18 iulie 1849, face referire, după porunca primită, prin care i se cere „să-mi ridic acaretul salhanalei ce o am în acest tîrg înjghebată
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu 22 parale oca. Contractierul căsăpiilor din 1846 nu-și respectă contractul, comercializează carne de calitate îndoielnică provocând tânguirile populației în fața Isprăvniciei. Departamentul nu acceptă la 1846 ca antrepenor al căsăpiilor pe Hurmuzachi, care în august 1846 câștigă mezatul, revenindui căsăpiile. Ioan Neagul, în jalba din 18 iulie 1849, face referire, după porunca primită, prin care i se cere „să-mi ridic acaretul salhanalei ce o am în acest tîrg înjghebată acum trecut timp de 16 ani.” Pe baza afirmației proprietarului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]