136 matches
-
ceramicii cucuteniene, acest ansamblu este reprezentativ realizat pe vasul de la Târgu Ocna-Podei (fig. 10/2) (G. Davidescu, V. Chirica, M. Cucolea, 2005, p. 69, fig. 1), dar si la Bilcze Zlote (fig. 10/1) (D. Monah, 1997, p. 211) sau Căscioarele (Ibidem, fig. 45/7, p. 297). Reprezentările antropomorfe și zoomorfe, identificate pe ceramica cucuteniană, pictate sau sculptate (modelate în relief) fac trimitere la alte manifestări cultice, ale căror cunoașteri depline nu pot fi posibile în lipsa unor elemente clar definite, așa cum
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
care au fost atestate în documentele din secolele XIV-XVI, nu mai există în prezent, zona fiind printre cele mai expuse depopulării din cauza năvălirilor și a condițiilor climaterice grele. Iată cîteva exemple: Bădeni, Băicești, Bălești, Berceni, Blagodești, Buciumeni, Bucșani, Căcați, Cacaleți, Căscioare etc. În același mod, Ion Conea a demonstrat că unele sate din Vrancea (Grumaz, Călugărul, Mardoiu), consemnate în hărți din secolele XVIII-XIX nu mai pot fi identificate astăzi, ceea ce înseamnă că nu mai există. Extragerea întregului material toponimic din documentele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ea surâzând, „ăsta e pat pentru un voinic ca tine?" - „Încearcă”, îi zisei eu, „culcă-te și tu acolo și-o să vezi că e pat". Și fata se culcă. ...Mama lui Suzi era văduvă și destul de săracă: nu avea decât căscioara în care ședea și vreun pogon de pământ. Din vitele turcești, am înzestrat pe Suzi cu o pereche de bivoli, două bivolițe cu lapte și un car. I-am adus din pădurea din apropriere, care era tot proprietate turcească, vreo
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
săi să „ducă ei banii și să nu mai muncească pe săteni cu acesta". Fumăritul este o dare născocită tot de Mihai Racoviță, spune Neculai Costin: „câte doi ugri (galbeni) de tot hornul" încât „ticăloșii pământului", mulți și-au stricat căscioarele; „alții risipeau hornurile de pe căscioaie" pentru că „câte hornuri avea omul la casa lui, de tot hornul dădea câte doi ugri"; „măcar că era iarnă, bieții oameni și babele și altă sărăcime pustiiau casele și fugeau în lume plângând". Fumăritul se adăuga
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
guler. MAMA de George Coșbuc În vaduri ape repezi curg Si vuiet dau in cale Iar plopi in umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moaraAcolo, mama, te zăresc Pe tine-ntr-o căscioara. Tu torci. Pe vatra veche ard, Pocnind din vreme-n vreme, Trei vreascuri rupte dintr-un gard. Iar flacăra lor geme: Clipește-abia din când în când Cu stingerea-n bătaie, Lumini cu umbre amestecând Prin colturi de odaie. Cu tine
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
cele două imagini și felul armonios În care rămîn totuși Într-o legătură intimă n ar mai Însemna nimic. ȚÎnțarul văzut prin lupa hermeneutică s-ar face ditamai armăsarul. Cele trei cuvinte geamul cât palma -, care evocă nu doar o căscioară (poate un bordei), ci și vremuri și locuri care și-au trăit traiul, la fel ca și acel limbaj pe care nimeni nu-l mai reproduce În epoca termopanelor, n-ar mai avea nicio valoare. O silabă-n plus le
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
subțiratice și fîșii anemice de fum, cu totul deosebite de rotocoalele pufoase, argintii, care se despleteau din coșurile casei Sheridan. Pe maidanul cu cocioabe își duceau viața spălătorese, coșari, un cîrpaci; mai era unul care-și pusese pe toată fațada căscioarei colivii micuțe de păsări. Plozii viermuiau peste tot. În copilărie, micuților Sheridan li se interzisese cu strictețe să pună piciorul pe maidan, ca nu cumva să deprindă limbajul revoltător folosit pe-acolo. Dar, de cînd se făcuseră mari, Laura și
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Rădulescu-Niger și N. Țincu, ambii interesanți uneori datorită unei prospețimi pe care literatura lor de mai târziu nu o va mai păstra. Autori de nuvele, schițe și însemnări de călătorie sunt și V.D. Păun, Ilie Ighel-Deleanu, Lazăr Spiridon Bădescu (De la Căscioare), Gr. D. Pencioiu, Elena Niculiță-Voronca, I. Păun-Pincio. Se republică destul de mult din scrierile lui C.A. Rosetti, Ion Ghica și V.A. Urechia. În fiecare număr apar traduceri din scriitori ca Horațiu, Lenau, Goethe, Heine, Ossian, Byron, Poe, Longfellow, Leopardi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289357_a_290686]
-
dragostei și al suferinței: „în vaduri ape repezi curg Și vuiet dau în cale, Iar plopi în umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moară Acolo, mamă, te zăresc Pe tine-ntr-o căscioară. Tu torci. Pe vatra veche ard, Pocnind din vreme-n vreme, Trei vreascuri rupte dintr-un gard, Iar flacăra lor geme: Clipește-abia din când în când Cu stingerea-n bătaie, Lumini cu umbre-amestecând Prin colțuri de odaie. Cu tine două
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de interes, cum ar fi pandantivul de os de la Bilcze Zlote(MONAH 1997, 211 și fig.232/6), tăiat în formă de cap de taur ce poartă o siluetă feminină cu brațele ridicate, ca și de fragmentul de statuetă de la Căscioarele (DUMITRESCU 1974, fig. 1-3) sau vasul zoomorf de la Văratic - Căsoaia cu Apă (MARCHEVICI 1996, 256-257, fig. 1/3). Această imagine face posibilă construirea unei analogii clare cu legenda răpirii Europei de către Zeus, din mitologia Greciei antice (KUN 1960, 156). În
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
altele. Actul respectiv fiind de întărire rezultă că așezarea a existat anterior anului 1436. Celelalte așezări sunt atestate documentar după cum urmează: -2 iulie 1439Jigăreni (Jigoreni) -12 aprilie 1457Găurești (Găureni) -12 aprilie 1457 Mirești -8 octombrie 1462Țibănești -9 februarie 1469„Seliștea căscioarelor pe valea fânațelor" -14 august 1483Căscoești (de la un Casco) -1469 o prisacă a lui Oană Păș cau aproape de Veja și cu vad de moară în Ș acovăț din gios de gura Vejei” -23 septembrie 1483Ivănești (de pe Șacovăț) -9 februarie 1469Tonguzeni
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
îl asimilăm satului de astăzi care are același nume,un catum de lângă Jigoreni (8 case și o biserică). În legătură cu evoluția unor așezări, vom dezbate lucrurile în capitolul următor, fără însă a neglija să observăm dispariția satelor Mireș ti, “Seliș tea Căscioarelor“, Radosloveș ti, Oloșei (Olășei), Ivănești și a prisăcilor. Râul Sacovăț este pomenit prima oară la 17 octombrie 1471. Dintre boierii care sunt menționați în cea dintâi stare pe care însuși domnul îi punea În dregătoriile cele mai înalte ale țării
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
marile proprietăți moșierești. Tungujeii, din sat răzeș esc, se transformă în sat boieresc între 1803 și sfârșitul sec. al XIXlea. Aceasta deoarece în final satul apare cu un boier stăpân pe pământ (Zadicdupă localnici). În ceea ce priveș te ”siliș tea Căscioarelor pe valea fânațelor" apărută la 1469, considerăm că am putea-o localiza și la sfârșitul secolului XIX(după o evoluție în care satul ajunsese probabil la dispariție),În valea pârâului Caselor, numită de localnicii în vârstă și acum Onica ( în
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
al Vl-lea, se înmulțesc satele apărate de șanțuri sau ziduri și putând să cuprindă până la l 000 de locuitori 45. Un mare număr de altare și sanctuare și diverse obiecte cultuale vădesc o religie bine organizată, în stațiunea neolitică de la Căscioarele, la 60 km sud de București, s-au scos la iveală rămășițele unui templu ai cărui pereți erau pictați cu magnifice spirale în roșu și verde pe fond alb-gălbui. Nu s-au găsit statuete, dar o coloană de doi metri
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și o varietate de grâu (einkorn whcat) au strămoși indigeni în Europa: M. Gimhutas, ibid. 45 Prin comparație, grupurile de locuințe de la Lacurile elvețiene par niște cătune; M. Gimhutas, op. Cit., p. 6. 46 Vladimir Dumitrescu, "Edificiu destinat cultului descoperit la Căscioarele", p. 21. Cele două coloane sunt goale în interior, fapt care denotă că au fost modelate împrejurul unor trunchiuri de arbori; ihid., pp. 14, 21. Simbolismul lui axis mundi asimilează Arborele Cosmic cu Stâlpul cosmic (columna universatis). Datările cu radiocarbon
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Stâlpul cosmic (columna universatis). Datările cu radiocarbon comunicate de Dumitrescu variază între ~ 4035 și ~ 3620 (cf. p. 24, n. 25); Marija Gimbutas vorbește de "în jur de 5000 î. Hr." (P- 11). 47 Hortensia Dumitrescu, "Un model de sanctuar descoperit la Căscioarele", fig. l și 4 (aceasta din urmă, reprodusă de M. Gimbutas, fig. l, p. 12). 48 După M. Gimbutas, "civilizația arhaică europeană" elaborase și o scriere (cf. fig. 2 și 3), deja către ~ 5300 - 5200, adică cu 2000 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ambulant. Î n schimb, dădeau cratițele vechi, sparte și ruginite. Făceau astfel curat în gospodăria lor. Aceste personaje au rămas doar în amintirea satelor noastre. Pământ natal Pornind de la ideea afirmată de cronicarul Grigore Ureche, că: "Toată albina își apără căscioara cu acele și cu veninul său", cred că fiecare dintre noi, trebuie să ne slujim, după posibilitățile de care dispunem, patria. Dragostea de patrie este cea dintâi virtute a omului civilizat. Marele poet grec, Homer, sublinia că: "Nimic nu e
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
om gospodar, a lărgit pivnița, care era risiptă, și a zidit-o din piatră. A venit însă un foc peste târgul Iașilor, care a mistuit și dugheana lui Cârste. El a refăcut pivnița și deasupra gârliciului a făcut „cerdac cu căscioară”. Egumenul a arătat un ispisoc de la Duca Vodă cum că pivnița este a mănăstirii și a susținut că pivnița nu era așa risipită „ce-ar fi aflat-o făcută gata”. Slujbașii domnești trimiși la fața locului nu au luat în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
care l-a condus până în 1968. În cei 10 ani cât a condus Muzeul de Arheologie sin Oltenița, acest entuziast și pasionat cuceritor al trecutului din zonă a deschis numeroase șantiere arheologice, cum sunt cele de la: ”Renie” - Oltenița, Măgura Gumelnița, Căscioarele, Chirnogi, Budești, Radovanu, Mitreni, Ulmeni, Vlădiceasca, Sultana. După pensionarea sa, a rămas în cadrul Muzeului, ca restaurator și cercetător al trecutului istoric oltenițean. Atâta timp cât sănătatea i a permis, domnul Barbu Ionescu a lucrat cu pasiune la muzeul pe care l-a
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
familiei sale din casa pe care a construit o din banii proprii. Creatorul primului Muzeu de Arheologie din Oltenița, Barbu Ionescu rămâne un demn reprezentant al culturii din această urbe. Barbu Ionescu la vârsta senectuții Foto jos: pe șantier la Căscioarele Decizia de înființare a Muzeului Actul de donație a celor 902 piese
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
descoperite în timpul săpăturilor efectuate pe Măgura acestei localități. A fost alcătuit și un sit arheologic , purtând numele unui mare arheolog, care a săpat aici, Sebastian Morintz. Un șantier arheologic de mare importanță pentru profesorul doctor Done Șerbănescu este cel de la Căscioarele, de unde au fost aduse piese de mare valoare, atât de factură neolitică, precum și geto-dacică. Printre preocupările sale permanente se numără și grija pentru restaurarea, finisarea și expunerea obiectelor descoperite în siturile arheologice unde s-au efectuat săpături. Autor al multor
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
de orice chip apare în vun colț... Pași se aud de departe ca și în Pompeii... pare un oraș dispopulat... Din când în când răsună durăitul surd al unei trăsuri, apoi iar nimic. Treci pe o ulița strâmtă... Dintr-o căscioară mică licurește lumina prin geamurile acoperite c-o perdea roșie... Lumina pare în fundul odăii. Intri-năuntru... o femeie îți iese-nainte și te stringe-n brațe.... E frumușică și buzele-i sunt roși *. Curând e pe deplin dizbrăcată și marginea patului
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
2. Dor Mărunt 8. Lupșanu 3. Dragoș Vodă 9. Nicolae Bălcescu 4. Frăsinet 10. Sărulești 5. Gurbănești 11. Tămădău Mare 6. Ileana 12. Valea Argovei 3. JUDECĂTORIA OLTENIȚA cu sediul în orașul Oltenița ORAȘE 1. Budești 2. Oltenița COMUNE 1. Căscioarele 10. Nana 2. Chirnogi 11. Plătărești 3. Chiselet 12. Radovanu 4. Curcani 13. Sohatu 5. Frumușani 14. Spanțov 6. Fundeni 15. Șoldanu 7. Luica 16. Ulmeni 8. Mînăstirea 17. Vasilați 9. Mitreni JUDEȚUL CLUJ 1. JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA cu sediul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Blaj, feciorii cei mari și pruncii cei micuți, luau steagul tricolor românesc din sanctuariul gimnazial, se rânduiau pe piața cea mare, aprindeau torțe și facle, și cu muzica în frunte începeau a lor colindă sărbătorească, oprindu-se dinaintea unei modeste căscioare albe în fața Seminarului. Acolo ei intonau toți laolaltă, cu entuziasmul juvenil, cântece naționale, precum Marșul lui Iancu, Deșteaptă-te, române! al lui Andrei Mureșanu, Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim a lui George Sion, și toate aceste
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
al lui Andrei Mureșanu, Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim a lui George Sion, și toate aceste cântări patriotice le întrerumpeau cu strigătul: Să trăiască! La o așa neobișnuită mișcare nocturnă, în pașnicul orășel, o fereastră a căscioarei albe se deschidea și în cadrul negru al cercevelelor ei, supt reflexul torțelor, clătinate cu vie emoțiune de junii oratori, se prezenta cu o statură șuie, dar dreaptă și semeață, un bătrân în haine monacale, al cărui cap, încununat cu păr
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]