6 matches
-
casa. Noi românii, pentru noi și-ale noastre doruri, i-am scris cântece line. Nici poporul nostru nu duce lipsă de pasiunea exoticismului prin continentele escapadelor în clădiri de oțel și sticlă urcate până la nori, dar oamenii cumsecade au rămas căsenii celor mai frumoase locuințe, simple, mici, primitoare ca un sân...! Așa o dragoste de casă a compus ca nimeni Grigore Vieru în poezia „Casa părintească nu se vinde”. Poetul a scris cum nimeni n-a avut până la el și nu
PAUL SURUGIU. POEZIA CASEI, DIN CÂNTEC PE SIMEZE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1473261571.html [Corola-blog/BlogPost/344778_a_346107]
-
recoltarea scoarței de arine, de unde le-a venit supranumele de „scorțari”, nume dat de locuitorii satelor vecine. Din aceste vremuri vin locuțiunile "a rade scoarța" sinonim cu "a fi sărac, lipit" și "a rade hireanul" aluzie la rădăcinoasa cu care „căsenii” își astâmpărau foamea. Realizările satului în această perioadă au fost înființarea „școlii grănicerești” în 1871, construirea bisericii greco-catolice între anii 1887-1890 (din 1948 în folosința BOR), construirea actualei școli generale în 1904 și executarea pe întreg teritoriul satului a lucrărilor
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
sub picioarele lui surcelele sub prag, zicînd că-i taie frica. Asta se face în trei sîmbete dimineața, iar surcelele se aruncă în drum. Ca să umble copilul mai bine, cînd începe a se trage pe jos, îl ia unul din căseni într-o duminecă dimineața de mînuțe și-l duce în picioare pînă la prag, iar mă-sa taie cu foarfecele înaintea lui cîteva pene de găină. Tot în acest scop, cînd vine vreo țigancă cerșitoare, îi ascunde be tele în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe furiș, la fereastră, aruncând spre "lumină" pâinea și sarea, zice: "Bună vremea, focușor / Arzător / Și-ncălzitor! / Am venit să-mi încălzesc / Mânuțele / Și picioruțele / Copilului meu. Să iau cina / Și hodina / De la casa / De la masa / Lui N.N. / Și de la toți căsenii / S-o dau (copilului meu)290. O altă credință din Bucovina spune că nu e bine să se dea "foc" din casa în care se află un copil mic pentru că i se poate fura somnul, iar dacă se dă totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și sare spre geamul luminat și rostește: "Bună vremea, focușor / Arzător / Și-ncălzitor! / Am venit să-mi încălzesc /Mânuțele / Și picioruțele /Fetei mele N. (Feciorului meu N.); / Să iau cina și hodina / De la casa / De la masa / Lui N. N. / Și de la toți căsenii / S-o dau fetei mele N. (S-o dau feciorului meu N. )."73 Tot pentru a-l scăpa de "plânsori", femeile din Bucovina iau copilul în brațe, aruncă cu pâine și cu sare spre o pădure sau spre un arbore
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
evidentă în cazul lui căsar, pe care-l găsim în cărțile vechi cu înțelesul de om de casă, om căsătorit, al lui căsaș, însemnând același lucru cu căsar(...) De la casă s-a format și adjectivul casnic, cel care aparține familiei, căsean(...) care, la rândul lui, a dat naștere adjectivului căsnicesc, adverbului căsnicește, verbului a căsnici, substantivului căsnicie. Toate aceste derivate, dintre care unele ca a căsa, căsător, coboară (...) până în faza primară a limbii noastre, pornesc de la înțelesul de familie, neam al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]