2,636 matches
-
Lăură (o moldoveanca hai-hui), pe adevăratul Mitzy, pe Simona Tache, pe Criști Lupșa, pe Emi Gal, pe Criști Manafu, pe Dragoș Farmazon, pe Paul Olteanu, pe Teo, pe Florin Grozea, pe Adrian Ciubotaru, pe Iren, pe Dan Dumitrescu și pe Cătălina și pe cei cărora ei le vor da leapșa mai departe, cu rugămintea să linkeze la această însemnare ca să avem într-un singur loc toate răspunsurile. Îmi propun să le colectez pe toate într-o nouă însemnare în 2009. Dacă
Ce-ai face dacă nu ţi-ar fi frică? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82781_a_84106]
-
adică ar trebui să fie mai ieftin că 2 abonamente reduse! adică mai ieftin de 50 lei! Un punct forțe cu acre pot fi atrași studenții pt folosirea ar fi tocmai folosirea de noapte..care nu este acoperită! Cu prietenie, Cătălina Să ne ridicăm deasupra orașului!!!! N-are nimeni nimic cu proiectul vostru, cu cele 100 de biciclete, cu un “prim pas” și așa mai departe. Ce e mai trist este că vine Mihaela Rădulescu (“ca să ce?” ), nu stiu ce vip-uri, vine primarul
Cicloteque. Ridică-te deasupra oraşului! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82834_a_84159]
-
tine, în sufletul tău de cînd faci meseria asta de actor în România sau aiurea? - Clasa moartă a lui Kantor. L-am văzut în 1977, la Festivalul de la Nancy, unde mersesem cu Teatrul Tineretului, cu spectacolul Tinerețe fără bătrînețe al Cătălinei Buzoianu. Clasa moartă m-a zdruncinat profund... - Ce te nedumirește cel mai tare cînd vii în România? - Faptul că trebuie să-mi întrețin fata, material, și acum, deși am făcut-o, firesc, cînd era studentă. Și-a terminat studiile, a
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
trupa de la Bulandra. Fenomenul de a avea aproape numai forțe pe scenă nu se găsea prea des nici la Paris, după mărturiile unor cunoscători. După '90 s-a încercat ceva similar. Andrei Șerban, Vlad Mugur, Silviu Purcărete, apoi Alexandru Darie, Cătălina Buzoianu, Alexandru Dabija, Mihai Măniuțiu, Tompa Gabor, Victor Frunză... În ultimul timp, o risipire a momentului, a culmilor, a potențialelor s-a instalat trist și apăsător. O generație de artiști, astăzi matură, este risipită: trei într-un teatru, cinci în
O, ce zile frumoase! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15404_a_16729]
-
venit din poezia eminesciană. Cu toate că scriitoarea nu amintește nicăieri de vreo influență a poeziei eminesciene, totuși nu putem să nu observăm că "visul lunatec" al Biancăi este aproape o transcriere - în altă cheie - a scenei dintre copilul de casă și Cătălina din "Luceafărul". Magia lunii revine, după aproape douăzeci și doi de ani (Lui Don Juan în eternitate apăruse în 1920), dar într-o tonalitate aproape sumbră în care este inclusă însăși ființa poetului, imaginat de scriitoare și numit "omul de la
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
din urmă chiar îi sfătuiesc să nu-și bată capul cu un spectacol mai special, deloc ușor, plecînd de la piesa unui austriac ciudat, Werner Schwab și pînă la tonul regizorului (tînăr din punctul de vedere al anului absolvirii facultății, clasa Cătălina Buzoianu) Sorin Militaru. Despre care nici n-au avut timp să afle mare lucru, debutul lui neîntîmplîndu-se foarte de mult. Nu un puști, bănuiesc, hîrșîit și înarmat probabil cu un tip de experiență în privința banalului și excepționalului vieții, a zonelor
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
mai curând de partenerii la crimă. Marius Stănescu joacă duplicitatea rece a personajului, absolutul ticăloșiei, intențiile macabre considerate adeseori inteligență. E, ca de obicei, precis în interpretare și, datorită reflexivității care îi caracterizează stilul, răul întrupat de el devine inteligibil. Cătălina Mustață joacă apăsat vertijul pasiunii de dincolo de instinctul de conservare, ar vrea să fie a tuturor bărbaților, dar în special a unuia care, crede ea, îi poate înlocui pe toți. Ar fi fost, poate, nevoie de un dram de nebunie
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
Editura Universal Dalsi, în 1994, în traducerea lui Horia Popescu și acum nici o lună, la Editura Polirom, în aceeași traducere foarte bună. Volumul de la Polirom a coincis, planificat, desigur, cu cea mai recentă premieră a Teatrului Mic, Lolita, în regia Cătălinei Buzoianu, așa cum și la Odeon s-a întîmplat cu Alchimistul lui Coelho apărut la Editura Humanitas, o manieră practicată cu sîrg în Occident pentru a crea sau a resuscita un eveniment literar, teatral, cultural. Adaptarea versiunii scenice realizată de Mihaela
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
eveniment literar, teatral, cultural. Adaptarea versiunii scenice realizată de Mihaela Tonitza Iordache - un filolog și un om de teatru cu experiență în spațiul dramatizărilor, dacă ar fi să ne reamintim doar spectacolul Maestrul și Margareta din anii optzeci, tot al Cătălinei Buzoianu și tot la Teatrul Mic - adaptarea așadar urmărește îndeaproape propiul scenariu făcut de Nabokov însuși pentru regizorul Stanley Kubrick. Filmul din 1962 îl avea ca protagonist pe James Mason, versiunea din 1998 a lui Adrian Lyne pe Jeremy Irons
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
cei mai importanți actori ai noștri, cu roluri remarcabile și memorabile și înainte de 1989, dar și după. Cum nu este cazul tuturor actorilor noștri glorificați. Să ne reamintim doar personajele din Titus Andronicus al lui Silviu Purcărete, din Fuga al Cătălinei Buzoianu, Barrymore al lui Gelu Colceag sau Cațavencu din Scrisoarea pierdută al lui Tocilescu. Din păcate, mi se pare că eforturile reale ale tuturor creatorilor și realizatorilor acestui spectacol atît de mediatizat nu s-au împlinit. Din mai multe motive
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
unor artiști importanți iar neîmplinirea pe care am pronunțat-o se situează în limitele acestea. E tîrgul plin de spectacole mediocre, submediocre, nicicum, care nu se plasează în zona artisticului sau esteticului. Iar cheia lor cred că este chiar regizoarea Cătălina Buzoianu, care a cedat întîietatea și forța interpretării regizorale altor paliere ale creației, conducînd montarea spre alte zone, în direcții ce își pierd legătura cu textul. Astfel, substanța unei opere cu reverberații, cu efecte în interpretarea romanului modern, cu un
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
reverberații, cu efecte în interpretarea romanului modern, cu un subiect în care obsesia se transformă în temă de cercetare pentru Nabokov însuși, o operă considerată esențială pentru istoria literară și pentru tehnica prozei narative își diluează potențialul în cazul montării Cătălinei Buzoianu. Dacă scenariul, cinematografic, urmărește eficient story-ul, neeludînd nici un episod major al experienței lui Humbert Humbert și nici tensiunea, umorul sau ironia cu care narează călătoria sa în alte lumi-amoroase sau geografice - pe scenă nu au fost speculate cele două
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
Spânzuraților, succulent în Caliban din Furtuna și plin de energie, năstrușnic în Bottom. Când l-am văzut în Unchiul Vanea, m-a convins că poate fi și capricios, confirmându-mi ceea ce am știut mereu: e imprevizibil. Un actor al constrastelor. Cătălina Buzoianu: Victor Rebengiuc este ultimul titan al Teatrului "Bulandra". Unii dintre colegii mei ar spune, probabil, "ultimul dinozaur". El este, a fost întotdeauna,chiar atunci când a afirmat că datorează ceva unui regizor, un rebel independent. Există singur, ca un munte
VICTOR REBENGIUC, sărbătorit by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14288_a_15613]
-
și eu, în fine, să văd, într-o sîmbătă caniculară, montarea pe care am scăpat-o la momentul premierei. Poate în urmă cu mai bine de o stagiune vorbeam cu entuziasm despre felul în care regizoarea (absolventă a UNATC, clasa Cătălina Buzoianu) a avut curajul estetic să pună în scenă Ivonna, principesa Burgundiei de Gombrowicz, la Teatrul Național din Timișoara, bazîndu-se pe comunicarea sa cu textul, pe un instinct teatral, mai degrabă decît pe prea puținii actori din trupă. O piesă
Femeia deșertului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15031_a_16356]
-
Ivonna, principesa Burgundiei de Gombrowicz, la Teatrul Național din Timișoara, bazîndu-se pe comunicarea sa cu textul, pe un instinct teatral, mai degrabă decît pe prea puținii actori din trupă. O piesă complicată, pe de o parte, amprenta marelui spectacol al Cătălinei Buzoianu și al scenografei Lia Manțoc, din anii '80, de la Teatrul Mic, pe de altă parte, și un debut care avusese loc nu cu mult timp în urmă. O piatră de încercare trecută cu inspirație, prin harul lucrului cu actorul
Femeia deșertului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15031_a_16356]
-
rejectează istoria neobișnuit tratată a măririi și decăderii unui rege cînd totul în jur este cuminte și bine pus la punct, fotoliile spectatorilor, așezarea lor regulată și numerotată. (Mi-am amintit, nu doar pentru că am văzut-o la reprezentație pe Cătălina Buzoianu, de spectacolul ei cu Pelicanul și de locul formidabil de la Sala Dalles "organizat" de scenografa Lia Manțoc. Nu mai există nici o urmă. Totul a dispărut, ca și cînd n-ar fi fost). Scenografia și, mai mult decît atît, amplasarea
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
Lectura publică din nemuritorul roman Don Quijote... care s-a desfășurat apoi în Salonul de festivități al Institutului Cervantes a fost dublată, în Sala de proiecții, de prezentarea fără întrerupere a filmelor "El Quijote" (regia Manuel Gutiérrez Aragón, 1998; "Don Quijote" (regia Cătălina Buzoianu, 1997) și "Shakespeare in love" (regia John Madden, 1998). În virtutea faptului că cel care poartă laurii actualei ediții a Premiului Cervantes este columbianul Álvaro Mutis, primul care a citit fragmentul inițial al capodoperei cervantine a fost ambasadorul Columbiei, Enrique
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
temelor și simbolurilor), conținutul copiilor făcute cu mâna până către mijlocul secolului al XIX-lea rămâne viu prin frumusețea indefinibilă a imaginilor, a «asemănărilor neasemenea» și prin suflul de vechime pierdută în timp al credințelor.” Cu acest paragraf își începe Cătălina Velculescu studiul său, serioasă aprofundare a unui material care restituie strălucit Bibliotecii Academiei Române transparența și sensul său revelator de date și idei. Studiul introductiv la textele editate, cuprinse sub titlul Pentru fulgere și tunete cum să fac. Odată cu citarea numelui
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
Bibliotecii Academiei Române transparența și sensul său revelator de date și idei. Studiul introductiv la textele editate, cuprinse sub titlul Pentru fulgere și tunete cum să fac. Odată cu citarea numelui său, enumăr și pe ceilalți semnatari ai ediției. Cercetători, ca și Cătălina Velculescu, de foarte multă vreme specializați în istoria literaturii române vechi, Adriana Mitu și Andrei Nestorescu, dar și mai tinerii, deja cu experiență, Silvia Marin-Bartutcieff și Manuela Anton. Ediția este formată din cinci compartimente distincte. Esențialmente colectivă, caracter de la bun
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
cultului la noi a Sfântului Hristofor este anterioară dominației austro-ungare în Oltenia (1718-1739) față de Mânăstirile Hurezi și Polovragi, datate prima la 1682-1694, a doua la 1703. În ordinea sumarului ediției, urmează textul Pentru fulgere și pentru tunete cum să fac. Cătălina Velculescu anunță în „studiul introductiv” că tot interesul îi este îndreptat spre texte diferite unele de altele, a căror alăturare în paginile ediției este determinată de răspunsurile la întrebările privitoare la fulger, tunet, trăsnet. Diferența apare încă de la enumerarea lor
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
asocieri, de speculații filosofice și filologice, de identificări constituit în formulări de strictețe matematică, în același timp sinteză vie, de o paradoxală coerență. Textul studiului introductiv se impune printre altele, prin reevaluări și confruntări orientate spre convergența cu contemporaneitatea. Mișcarea Cătălinei Velculescu printre manuscrise exprimă o confortabilă mișcare între simplu și compus, cum ajunge, de exemplu, să detecteze despre pravila lui Matei Basarab - în cazul identificării anumitor întrebări și răspunsuri, dar și a identificării copistului valah din secolul al XVIII-lea
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
identificării anumitor întrebări și răspunsuri, dar și a identificării copistului valah din secolul al XVIII-lea cu preotul Ioan Bărbătescu, călugărit cu numele Ioachim; identificarea copistului Andronachi Berhecianul. Interesul lor constând nu numai în faptul copierii, ci în copierea nemecanică. Cătălina Velculescu menționează intervenția lor și calitatea acestei intervenții când foloseau textele scrise dar și narațiunile din cultura orală. Cercetarea pe teren, la Porțile de Fier îmbogățește informația cu mărturiile folclorului contemporan. „Omul ca iarba, zilele lui...” își intitulează Adriana Mitu
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
érotique des épigrammes prénéotériques, de Anca-Cristina Dan; autoarea înfruntă arida critică de text, apoi însă trece mult mai departe, degajînd valențele literare și mesajul fragmentelor, atît de puține și de mutilate, ale poeților preneoterici latini. Epilogul cuprinde eseul subtil al Cătălinei Popescu, prezentă de altfel în volum cu încă două studii, despre relația paradoxală dintre reprezentările moderne, în maniera teatrului absurd, ale dramelor antice, și ipostaza lor originară, saturată de sacralitate. Ni se par remarcabile toate aceste priviri proaspete asupra Vechimii
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
Tudorel Urian Livia Roșca vede enorm și simte monstruos. La prima vedere, și pentru ea, ca pentru multe din congenerele ei (Elena Vlădăreanu, Andra Rotaru, Oana Cătălina Ninu, Domnica Drumea, Diana Geacăr) romantismul a murit, poezia se scrie cu sânge (sau, după caz, cu spermă), corpul uman este un conglomerat prea puțin estetic de organe interne, iar femeia înseamnă nu doar frumusețe botticelliană, ci și ciclu menstrual
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
scopul de a studia efectele gravitației asupra organismului în spațiul cosmic și menținerea vieții. La acest proiect planetar s-a alăturat și colectivul CN „Al. I. Cuza”, îndrumătorul și „motorul” activităților - ce presupun o abordare interdisciplinară - fiind prof. de fizică Cătălina Stanca. Pentru realizarea proiectului „Viața pe ISS”, atât dascălul, cât și discipolii au dobândit experiența unei bune colaborări cu Observatorul Astronomic din SUA, cu ISS, cu alte agenții preocupate de observația astronomică și nu numai. Tema este dată de ISS
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]