15 matches
-
flăcăi la oaste voiosi nevoie mare cu vitejia-n piepturi de strajă la hotare în urma lor codane își flutură năframa iar clopotul din turlă își scutură arama trei ani de silnicie târându-se prin haturi aspriți de greaua trudă în cătănești olaturi doar rar la câte-o lună trimit acasă carte să-și bucure bătrânii că-s vii, deși departe și-i mint că le e bine și sumețiți feciorii le cer curați să-i ție mândruței obrăjorii să nu se
PLECAU FLĂCĂI LA OASTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1425886171.html [Corola-blog/BlogPost/353685_a_355014]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > IMITATORUL DE PĂSĂRI Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 644 din 05 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului IMITATORUL DE PĂSĂRI Erau vreo cinșpe - douăzeci. Toți tunși chilug, șezând pe geamantanele lor cătănești de lemn, mâncând semințe de floarea soarelui, cojile le scuipau pe caldarâmul din fața fabricii, acolo unde coborâseră din trenulețul industrial. Li se spusese să aștepte. Iar ei așteptau, mâncând semințe și învârtindu-și ochii mirați de lumea în care descinseseră
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
nr. 1, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Străzi rurale", iar coloana 4 va avea următorul cuprins: ... "Sat Podari, L = 20760 m, S = 14,53 ha 1. Strada Belcineanca, L = 800 m 2. Strada Dunării (pe DN 56) 3. Strada Cătănești, L = 1225 m 4. Strada Sucălăști, L = 320 m 5. Strada Stoenoiu, L = 410 m 6. Strada Progresului, L = 700 m 7. Strada Vîlcu, L = 600 m 8. Strada Fântâna Mireselor, L = 250 m 9. Strada Gabru, L = 350 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219332_a_220661]
-
Traian cu blocurile Vîtaiar 1 și Vilmar 2, S30/1, S30/2, S31, S33/L S33/2, S33/3, S34 și casele particulare de la nr. 1-101 (impare), nr. 2-52 (pare) Str. Calistrat Hogaș Str. Cap. Dumitru Hanciu Str. Căminului Str. Cătăneștilor Str. Căzănești Str. Cetății Str. Cheianu Ionescu Str. Ciocăneștilor Ale. Cireșului Str. Cojocarilor Str. Colțeștilor Str. Constantin Dobrogeanu Gherea Str. Copăcelu Str. Corneliu Coposu Str. Cpt. Paul Capelleanu Str. Crângului Str. Crișului Int. Crizantemei Str. Dacia cu blocurile 18, 19
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
2001, ISBN 973-98198-3-4, pp. 197-200). Discursul lui Tănase Todoran păstrat de posteritate este următorul: «De doi ani noi suntem cătane și carte n-am căpătat de la înalta împărăteasă, că suntem oameni liberi! Ne-am scris iobagi, dăm dare, facem slujbe cătănești, copiii noștri vor merge până la marginile pământului să-și verse sângele, dar pentru ce? Ca să fim robiți, să n-avem nici un drept, copiii noștri să fie tot proști, ori vor învăța ceva, ori ba? Așa nu vom purta armele, ca
Tănase Tudoran () [Corola-website/Science/311537_a_312866]
-
de oprirea de la Unirea cu Roma și împărtășirea fiului său muribund cu azima catolică : « De doi ani mai, suntem grăniceri, și carte n’am căpătat dela înalta împărăteasă, că suntem oameni liberi. Ne-au scris iobagi, dăm dare , facem slujbe cătănești; copiii noștri vor merge până la marginile pământului să-și verse sângele, dar pentru ce? Ca să fim robi, să n-avem niciun drept, copiii noștri să fie tot proști, ori vor învăța ceva, ori ba? Așa nu vom purta armele, ca
Tănase Tudoran () [Corola-website/Science/311537_a_312866]
-
nu era satirizat obiceiul "„de a se albi și rumeni”". Cu toate acestea, unele versuri din colecție amintesc de fardul care nu are puterea miraculoasă de a înfrumuseța. După cum s-a amintit, o altă grupă a colecției o formează cântecele cătănești. În aceste cântece sunt înserate sentimente de dor, de tristețe la despărțire, făgăduiala că fata nu se va căsători până ce cel drag nu se va întoarce de la armată: Din unele cântece cătănești se desprind condițiile sociale caracteristice vremii în care
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
o altă grupă a colecției o formează cântecele cătănești. În aceste cântece sunt înserate sentimente de dor, de tristețe la despărțire, făgăduiala că fata nu se va căsători până ce cel drag nu se va întoarce de la armată: Din unele cântece cătănești se desprind condițiile sociale caracteristice vremii în care a trăit E. Hodoș: Alte cântece reflectă traiul greu din armata austro-ungară și sentimentul înstrăinării: Volumul "Cântece bănățene" se încheie cu capitolul "Diverse" care cuprinde un bocet, colinde, jocuri de copii. Bocetul
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
feciorii pă<nă> au eșit sărbătorile noastre. Apoi iarași s-au dus la casa din Comăna de Sus, mai mult noi aicea în satul nostru nu știm să fi șezut; iar, pe sărbatori, noi nu l-am văzut în mondire cătănești îmbrăcat, ci în haine rumănești, în cioareci și în zecichie, în căciulă și părul înnodat pe doua părți, pentru un care lucru să dă această atețtatie, de aici din satul nostru, precum este obiceiul, întărâtă. Atețtație scrisă în comăna de
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
poporului, București, 1920; reed. în Viața păstorească în poezia noastră populară, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1966; Gh. Cardaș, Cântece poporane moldovenești, Arad, 1926; Seb. Bornemisa, Cele mai frumoase cântece de dragoste, cântece de jale, cântece de dor, cântece cătănești, cântece de batjocură, cântece poporale americane, ed. 2, Cluj, 1929; Gh. Cernea, Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate, Sighișoara, 1929; Vasile Bologa, Poezii poporale din Ardeal, Sibiu, 1936; E. Nicoară, V. Netea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
fost publicat în 1924, în volumele Balade, colinde și bocete din Maramureș și Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri. Cele două volume conțin balade istorice și voinicești, colinde, bocete, cântece de dragoste, de jale și de supărare, cătănești, cântece satirice, cântece de petrecere, chiuituri ș.a., toate însoțite de referințe despre localități și informatori și de note explicative. Cele mai multe texte au fost culese din Berbești (700) și Ieud (150). Editată cu sprijinul lui G. T. Kirileanu, colecția a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
din Caraș-Severin, Timiș, Mehedinți, ca și din câteva comune ale Banatului sârbesc. A publicat, în urma unei riguroase selecții, un număr de 988 de texte, grupate în nouă colecții, azi adevărate rarități bibliografice: Poezii poporale din Bănat (I-III, 1892-1912), Cântece cătănești (1898), Literatură poporală aleasă din diferite colecțiuni (1901), Frumoasa din nor și alte povești (1914), Frunzulițe din război (I-II, 1918) ș.a. Dintre acestea, prima colecție reprezintă „cea mai de seamă culegere lirică bănățeană, care întrunește deopotrivă valoarea estetică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
indicații de ordin metodologic, de îndrumare și comentare a mișcării folcloristice a timpului, câteva încercări de definire și clasificare a principalelor categorii ale folclorului românesc, cu referiri speciale la literatura populară bănățeană. Parte dintre ele ( Ceva despre descântece, Balade bănățene, Cătănești) au fost strânse în volumul Literatura zilei (1941). SCRIERI: Manual de istoria literaturii române, Caransebeș, 1893; Schițe umoristice, Caransebeș, 1897; Convorbiri pedagogice alese și prelucrate, Caransebeș, 1898; Simeon Balint. Viața și luptele lui în Munții Apuseni ai Ardealului la 1848-49
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
a contemporanilor săi, Sibiu, 1944; Cercetări. Cu privire la trecutul școalelor confesionale ortodoxe române din Ardeal, Sibiu, 1944. Culegeri: Poezii poporale din Bănat, vol. I, Caransebeș, 1892, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, vol. III: Descântece, Sibiu, 1912; Cântece bănățene, Caransebeș, 1898; Cântece cătănești, Caransebeș, 1898; Literatură poporală aleasă din diferite colecțiuni, Caransebeș, 1901; Frumoasa din nor și alte povești, Sibiu, 1914; Frunzulițe din război, I-II, Sibiu, 1918. Ediții: Mihai Eminescu, Câteva poezii, Caransebeș, 1901. Traduceri: I. S. Turgheniev, Clara Milici, Sibiu, 1890
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
Bunuri imobile" se modifică și se completează după cum urmează: a) se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 1, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Sat Podari 1. Strada Belcineanca, L = 800 m 2. Strada Dunării (pe DN 56) 3. Strada Cătănești, L = 1225 m 4. Strada Sucălăști, L = 320 m 5. Strada Stoenoiu, L = 410 m 6. Strada Progresului, L = 700 m 7. Strada Vîlcu, L = 600 m 8. Strada Fântâna Mireselor, L = 250 m 9. Strada Gabru, L = 350 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]