7 matches
-
ceva și nu-l mai găsești, dar știi că-i prin casă, înnoadă o ață în nouă locuri, strîns, și apoi fă-te că le deznozi sau le dezlegi. Firește că nu vei putea. La fiecare zi: „Grabă legătură, grabă cătătură“, și taie nodul, iar la al nouălea, adaugă: „Ptiu, drace, ia-ți coada!“ - și ai să-l găsești. Pierzanie Cînd o femeie însărcinată e în primejdie de-a pierde sau se sperie de ceva, se afumă cu nări de vulpe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
văpăi vinete, rău prevestitoare, asistă la sarabanda duhurilor - sugerată auditiv cu o artă superioară chiar lui D. Bolintineanu - și îl înfruntă pe Vronța, apariție de un relief teratologic deosebit, obținut printr-un fel de confuzie voită a regnurilor („A lui cătătură, ca cometul noaptea,/ Platoșa pe dânsul, platoșa și coiful / Erau învăscute de mucegai verde / Iar pletele, barba sta țapăn ca stuhul”). Reprezentativă pentru scriitor este Povestea povestelor, încercare de a fixa în epopee (cu multe episoade și apariții de basm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
sine urme nemuritoare. Palatul lui era în astă împrejurare locul măreței și naționalei pompe ce s-au sirvit, în 14 mart. Mulțimea oamenilor era atâta, încât numai trecând înaintea salei unde era mortul au putut să arunce ce de pe urmă cătătură asupra celui de care se înmândrează veacul nostru. Deasupra ușii salei se cete scoase din cartea sa numită Erman și Dorotea. Trecătorule! a morții vezi icoana întristată, Filozoful nici creștinul nu se tem d'a ei săgeată, Pe acel la
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
cu ce am. Sănătos să fiu, că paralele se fac ele... Păi, unde sunt parale multe, acolo-i și grijă multă. Asta s-o știți de la Aizic, care a mânuit multe parale, dar... tot sărac îi. Pâcu a aruncat o cătătură către moș Dumitru, care părea să spună: „Ai auzit vreun ovrei să spună că are parale? Ferita Sfântului!” După ce a numărat banii în mâinile lui moș Dumitru, Aizic a prins a vorbi: Mie îmi pare rău că de azi înainte
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
îi ajunge și tu acasă. Uite că jupânul a și simțit a mușteriu și s-o ițit colea în prag. Bun găsit, jupâne - a deschis vorba moș Dumitru, când hangiul i-a deschis poarta. Bună să fie, după cum ți-i cătătura. Da’ care-i baiul de ai venit așa de dimineață? Că doar nu fugi de război. Numai polonezii, săracii, lasă casă, lasă masă și fug în lumea largă de răul nemților. Ce vorbești acolo, jupâne? Ce război? Ce polonezi și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
un om plecat în lume așa, cu traista în băț! Unde în lume, om bun? Că lumea îi mare - a întrebat Vasile Hliboceanu. Când a auzit Pâcu întrebarea cam în doi peri a lui Hliboceanu, a întors către el o cătătură jumătate curioasă, jumătate mânioasă. Cum văd eu, gospodarule, mă cam iei peste picior și asta nu mi place. Pâcu nu-i din cei pe care îi poți tăvăli cum îți place... Mai degrabă stai și ascultă și ai să te
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în provinciile Moesia, Iliricum, Tracia iar o parte au ajuns în Asia Mică, ei formînd baza armatei. După anii 395, grecii au început să se uite strîmb la acești goți pentru că se țineau numai după ,,religia lui Zamolxe” și neplăcîndu-le cătătura, au pus de o răzmeriță în anul 400 în Asia Mică, au trecut în Balcani fără a-i întreba cineva de ce umblă ca vodă prin lobodă și au plecat spre vest cu gând să vadă ce se întîmplă și la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]