46 matches
-
răsunet prelung în ființa sa de monah, arhimandrit, ierarh. S-a înnobilat din această veritabilă comuniune. Generos și dăruitor cum este, Preasfinția Sa a fost în permanență animat de dorința de a arăta și altora ce comori a descoperit. Atunci căuzașul faptelor bune a purces la scris. Prin demersul său s-a înscris cu vrednicie într-una din misiunile de mare însemnătate ale oamenilor Bisericii, promovând cu statornicie pedagogia modelelor. A săvârșit chemarea cu evlavie și recunoștință. Prea¬sfinția Sa, pătruns în
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
probabil datorită declarării ei monument arhitectonic de către Academia Română. Nu aceeași soarta au avut-o multe temple sau sinagogi din zonă între care amintim: Sinagoga „Malbim” ridicată în 1864 pe strada Bravilor nr. 4, în apropierea intersecției Căii Văcărești cu străzile Căuzași, Labirint, A.Goldfaden și Bravilor, unde se ridică acum noul sediu al Bibliotecii Naționale a României și care a fost demolată in 1986. Templul „Mic Spaniol” - Ca’al Cicu din str. Banu Mărăcine nr. 37. construit în 1883 pe locul
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” by http://uzp.org.ro/sistematizarea-bucurestiului-si-sinagogile/ [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
proprietarul patentului a plecat în lumea drepților. Carevasăzică, peste o jumătate de veac am preferat „eschiva” și am renunțat la apropierea de un om, de la care n-aș fi avut decât de câștigat. Poate infinit mai mult decât varianta de „căuzaș inflexibill” al unei dreptăți niciodată venite (și făcute ca atare, de cineva!), în care mă poziționasem cu încăpățânare, apărându-mi umorile și sinceritățile... Sunt sigur c-a luat cu el în pământ imaginea hoțului care am fost eu și nu
DESPĂRE ÎMPRUMUTUL CĂRŢILOR... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despare_imprumutul_cartilor_.html [Corola-blog/BlogPost/351146_a_352475]
-
de jocu-vă tenebros Renunțați, că pierdură-ți partida! Pretextați crize, o ducem din rău în mai rău Suntem leneși și târfe și de sex fătălău Neinstruiți și tâmpiți și orfani de părinți Chiar și-așa nu ne vindem pe-arginți Căuzași de-ați fi fost și tot ieșea prost Ruptură-ți legătura-ntre năzuințe și rost În penumbra tăcerii revolta se simte Să rezolvăm pașnic binomul „dinte pentru dinte !” S-aplicăm formula reducerii, extragerii la pătrat Capul vostru având o astfel
GATA BĂIEŢI, NE-A AJUNS ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Gata_baieti_ne_a_ajuns_.html [Corola-blog/BlogPost/355711_a_357040]
-
care unu’ Quasimodo făcea tot felul de comicării cu niște clopote într-o biserică mare. Spre seară, în paraclis se adunară, așaa, ca din întâmplare, clopotarul, preotul, paracliserul și învățătorul. Toți intrați de curând într-unul din partidele monarhiste... - Frați căuzași, rosti cu voce cavernoasă clopotarul, a venit vremea să trecem la treabă! Am întocmit planurile! Mâine mergem la primărie, o luăm cu asalt, îl dăm afară pe nenorocitul de Curdoi, securistul acesta împuțit care ne jupoaie de douăzeci de ani
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1467651449.html [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
Goethe. Tot aici a văzut lumina tiparului și prima piesă a dramaturgului englez. Este vorba de Iuliu Cesare în traducerea căpitanului Stoica.Referindu-se la această traducere, Mihnea Gheorghiu scria următoarele: pașoptiștii aflaseră deci în drama lui Shekesperare cuvântul unui „căuzaș “de nădejde.Scria aceste cuvinte în studiu introductiv Un Shakesperare al oamenilor la ediția Opere, vol.I, ESPLA, 1955, p.5. În 1848, în tipografia lui Josef Kopaing apăreau două capodopere ale lui Shakespeare, este vorba despre Romeo și Julieta
SHAKESPEARE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR ROMÂNI-PRIMA PARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Shakespeare_in_viziunea_scriitorilor_romani_prima_parte.html [Corola-blog/BlogPost/348188_a_349517]
-
împlinească următorul pas. E aceeași “politică a pașilor mici” pe care o urmează în general fenomenele și evenimentele din natură și societate, asta în cazul în care n-au loc loc schimbări spectaculoase, bruște, cu impact nimicitor și imprevizibil pentru “căuzași”. Până aici aceeași potrivire de destin cu cel al Flaviei, sora ei mai mare, a cărui pecetluire ceruse cam aceleași “lungimi de undă”, “pârghii de contact”, adică internetul, poșta electronică, un mijloc la modă folosit azi de tineri pentru a
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (1) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_1_.html [Corola-blog/BlogPost/357363_a_358692]
-
1884, la Paris, fost „rege“ / „domn“ al statului medieval-valah al Moldovei, din aprilie 1834 și până în iunie 1849: «Cum se învârte roata lumii ! Atât de repede încât nu-i mai vezi spițele. Era pe la începutul anului 1849. Visele îndrăznețe ale căuzașilor, din rândul cărora făcea parte și Alecu, sfârșiseră într-un coșmar. Mișcarea celor o mie de la Hotelul Central din Iași se stinsese ca un foc de paie. Treisprezece dintre animatorii mișcării s-au văzut nevoiți să ia [...] cruntul drum al
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
Articolul 1 Se acordă acreditarea pentru unitatea de învățământ preuniversitar particular Școala "Mihai Ionescu", cu sediul în municipiul București, str. Căuzași nr. 43, sectorul 3, pentru nivelurile de învățământ "preșcolar", program "normal/prelungit", "primar", "gimnazial", limba de predare "română", forma de învățământ "zi". Articolul 2 Unitatea de învățământ preuniversitar particular Școala "Mihai Ionescu" din municipiul București, acreditată potrivit dispozițiilor art. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237238_a_238567]
-
Călărași - nr. 55 - 75; Cal. Călărași - nr. 2 - 48 Cal. Călărași - nr. 77 - 297 Cal. Călărași - nr. 50 - 236 Cal. Călărași - nr. 238 - 344 Cal. Călărași - nr. 299 - 307; Cal. Călărași - nr. 309 - 329 Cal. Călărașilor*(D) Str. Căldărari Ale. Căuzași Str. Căuzași Int. Ceauș Radu Str. Ceauș Radu Str. Cerceluș - nr. 49 - 79 Str. Cerceluș - nr. 52 - 68 Str. Cerceluș - nr. 1 - 47 Str. Cerceluș - nr. 2 - 50 Int. Cezar Bolliac Str. Cezar Bolliac Str. Chiparosului Str. Chitarei Int. Clucereasa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
55 - 75; Cal. Călărași - nr. 2 - 48 Cal. Călărași - nr. 77 - 297 Cal. Călărași - nr. 50 - 236 Cal. Călărași - nr. 238 - 344 Cal. Călărași - nr. 299 - 307; Cal. Călărași - nr. 309 - 329 Cal. Călărașilor*(D) Str. Căldărari Ale. Căuzași Str. Căuzași Int. Ceauș Radu Str. Ceauș Radu Str. Cerceluș - nr. 49 - 79 Str. Cerceluș - nr. 52 - 68 Str. Cerceluș - nr. 1 - 47 Str. Cerceluș - nr. 2 - 50 Int. Cezar Bolliac Str. Cezar Bolliac Str. Chiparosului Str. Chitarei Int. Clucereasa Măria Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
sparge sisteme informatice nu este cea de a produce daune, ci instinctul de joc al lui Homo ludens, adică comportamentul jucăuș și de a face glume. Ego: motivația constă în satisfacția datorată învingerii unor bariere hard/soft prin creativitate informatică. Căuzașii (hacktiviștii) se folosesc de puterea pe care spargerea de calculatoare le-o conferă pentru a promova cauza în care cred cu tărie (drepturile omului, drepturile animalelor, adoptarea Sharia, etc.). Intrarea în grupul social al hackerilor este determinată de merite dovedite
Hacker () [Corola-website/Science/316620_a_317949]
-
largi către populație. Ei stabilesc o serie de tratative cu bancherul Burkhardt din Sibiu, care este de acord să le dea bani pentru a cumpăra arme cu care să facă o revoluție. Ca urmare a faptului că Agia ucisese trei căuzași în temniță, membrii „Frăției” îl condamnă la moarte pe aga Villara. Căpitanul Baroncea (Ion Marinescu) și Sturzu (Remus Mărgineanu) organizează un atentat asupra agăi, îl împușcă superficial, dar arnăuții intervin și-l rănesc pe căpitan la umăr. Cei doi sunt
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
liberali, această sectă de deturnători de bani publici și de incapabili. Și luarea Dobrogei s-a făcut cu aceeași criminală ușurință și lipsă de prevedere. Nu-i vorba: misiuni și paramisiuni, toate cu diurne însemnate, răspunse până la un ban fraților căuzași, s-au făcut, se înțelege. Căci și în afacerea Dobrogei, ca în toate celelalte, diurna e pentru roșii totul, iar datoria nimica toată. Fumând o țigară pe malul drept al Dunărei și-a împlinit misiunea și, bând o cafea turcească
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ce admirabil ni s-ar părea atunci". Singura deosebire între omul din India și decanul ziaristicei liberale este că acel om era statornic în vederea lui pe când "Romînul" își schimbă ochii după împrejurări și are vedenii înfricoșate și apocaliptice atunci când frații căuzași au numai rolul ingrat de-a striga prin cafenele; și perspective trandafirii atunci când aciiași frați ajung să puie țara la cale. Știți ce era odată monopolul tutunurilor - când erau conservatorii la putere - în ochii ziarelor liberale și ai tovărășiei de la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
presa românească a primit, fără îndoială, un îndemn spre modernizare și spre diversificarea mijloacelor. În ceea ce privește atitudinea politică, se continuă, în linii generale, „Pruncul român”, scos de Rossetti și Winterhalder în vâltoarea evenimentelor de la 1848. Trecuseră nouă ani de la revoluție, ardoarea „căuzașului” era acum astâmpărată de experiență, de dezamăgiri și de învățămintele exilului. Și condițiile sociale se modificaseră mult. Steagul sub care, pentru moment, se concentrau elementele înaintate era acela al Unirii. De la început R. este unul dintre principalele periodice unioniste, alături de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
românești, rupt cu brutalitate în anul 1947, păreau pentru mulți iminente, mai puțin poate pentru moldavii sceptici. Eram invitat, în acei ani cu o prietenie frățească, să iau parte la întâlnirile scriitoricești ținute acasă la poetul Ion Larian Postolache, în Căuzași, strada Dobroteasa 1. Pe Ion Larian Postolache, cu douăzeci de ani mai vârstnic decât oaspetele lui, student medicinist, îl intrigam prin aerul adolescentin ce contrasta cu poezia matură supusă atenției conclavului mai mult sau mai puțin secret. Soția lui, Paraschiva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în fabule, care au și o construcție ingenioasă. Vituperând multe din „rălele” ce dăunau vieții sociale a vremii, îi șfichiuie, bineînțeles, pe cei care nu pricep necesitatea Unirii. I se datorează și câteva epigrame. Că scriitorul s-a subordonat câteodată căuzașului o dovedesc pamfletele lui versificate, care au circulat pe foi volante sub titlul Plutarhul Moldovei și care i-au fost atribuite de Mihail Kogălniceanu. O însemnătate pur documentară prezintă două broșuri, România după tractat (Bruxelles, 1857), o indignată cronică satirică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
de merituos pionierat, asupra evenimentelor din 1821 (Istoria revoluțiunii române de la 1821, două volume apărute în 1874, completate de opusul Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române de la 1821”). Fără să fie unul dintre capii revoluției de la 1848, ci doar un căuzaș cu suflet vibrant, A. adaugă la cronica acelor zile mărturiile din Procesul și esilul meu la Snagov (1859), din Procesul meu pentru „Oda la Grecia” (1863) sau din manuscrisul Memoriile mele, editat postum. Imaginea epocii se recompune destul de viu, impetuosul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
de... și de ... Rugați-vă pentru ei.“ Iar un poet de oarecare talent, anume Nicolae Safir 42 a scris următorul epitaf: Aicea răposează cu jale, în vecie, llie zis Geambașul și Trancă Temelie. Ei fură-n a lor viață iluștri căuzași Vestiți în reteveie și groaznici ciomăgași.43 Moartea lui Ilie Geambașul și strivirea lui Temelie Trancă exasperă presa guvernamentală și chiar pe guvern. O violentă campanie de presă începu și guvernul se hotărî să reprime. Se făcură mai multe arestări
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
O discuție care n-a adus nimic nou, sau aproape nimic, decât doar sedimentarea anumitor mici pasiuni dezlănțuite și potolirea lor temporară. Un sărut de la mama Lui... Primul! Miercuri 3 februarie 1954 a murit subit, în alimentara din colțul străzii Căuzași, Ionel Teodoreanu, omul și scriitorul, vărul Alicei. Fie-i țărâna ușoară! 6 februarie 1954 Mi-a trecut prin cap că până și acest nou stil de viață pe care încerc să-l adopt, acest țel pe care mă străduiesc să
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
o pisică ciudată, puțin sălbatică, pe jumătate „de angora”: la întoarcere am găsit-o aproape turbată, iar plasa de sârmă - plină de părul ei). În 1956, când ne-am mutat în București, în zona în care am locuit (până în 1973): Căuzași, Calea Văcărești, Dobroteasa mai erau mulți evrei. Treptat, numărul lor s-a împuținat, unii au murit, alții au plecat în Israel, în camerele și apartamentele rămase astfel libere mutându-se, mai ales, țigani. Și în casa de pe Florilor / Procopiu procentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mai bun prieten al meu de atunci, văzusem (de fapt, revăzusem: pentru a nu știu câta oară) Hamlet-ul lui Lawrence Olivier. Rula la cinematograful de cartier, aproape de casă și, după ce m-am despărțit de C., am încremenit, la răscrucea de la Căuzași, într-o secvență ce nu mi s-a șters nici până azi din memorie și în care Hamlet-ul abia văzut s-a amestecat pentru totdeauna cu zăpada cafenie ce-mi ajungea până la glezne, făcându-mă să „înot”, să bat parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
o geantă „burdușită” cu bani). În orice caz, nu s-a dezlipit de lângă tata până nu l-a adus în fața ușii (locuiam încă pe Florilor). La întoarcere, ajunși foarte aproape de casă, intenționase o singură clipă să intre în farmacia de la Căuzași, pentru a-și cumpăra un medicament; s-a răzgândit însă prompt, ca și cum ar fi alungat o ispită; și-au continuat deci cot la cot drumul și de-abia după ce l-a lăsat pe tata în fața casei, în deplină siguranță - și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
un exemplar altruism, trecuseră trei ani de la ultima ei eliberare, cea din 1964. Și totuși, închisorile prin care trecuse lăsaseră urme încă nevindecate. Nu voi uita niciodată cât de uluit am fost când, într-o după-amiază, ducându-ne împreună până la Căuzași, ca să cumpărăm niște medicamente pentru Doina, am constatat că domnișoara Mica nu merge, ci fuge, cu pași mici. La început, pentru că o luasem din neatenție puțin înainte, am crezut că astfel, în acest mod total nepotrivit vârstei (avea pe atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]