45 matches
-
probabil datorită declarării ei monument arhitectonic de către Academia Română. Nu aceeași soarta au avut-o multe temple sau sinagogi din zonă între care amintim: Sinagoga „Malbim” ridicată în 1864 pe strada Bravilor nr. 4, în apropierea intersecției Căii Văcărești cu străzile Căuzași, Labirint, A.Goldfaden și Bravilor, unde se ridică acum noul sediu al Bibliotecii Naționale a României și care a fost demolată in 1986. Templul „Mic Spaniol” - Ca’al Cicu din str. Banu Mărăcine nr. 37. construit în 1883 pe locul
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
consemnat într-un fel de cronică rimată pe care Bacalbașa i-o atribuie unui „poet de un oarecare talent”, N. Safir: „Acilea reposează cu jale, `n vecie/ Ilie zis Geambașul și Trancă Temelie./ Ei fură-n a lor viață iluștri căuzași/ Vestiți în reteveie și groaznici ciomăgași.” (p. 261). Nu sunt, desigur, singurele „tipuri bucureștene” (așa îi numește autorul pe bizarii care fac vogă și care întrețin folclorul urban al orașului). Galeria de protagoniști e impresionantă. De la mai cunoscutul Cilibi Moise
O altădată căptușită cu totdeaună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2611_a_3936]
-
care traduce Caragiale, nu este scriitor italian, ci francez), de un masiv glosar, de un indice de nume și de unul de locuri, această secțiune completează instrumentele filologice pe care editorii le oferă prezumtivului lector. Nu cred că vreunul dintre căuzașii „despărțirii de Maiorescu” a citit vreodată cu atenție însemnările zilnice ale criticului, nici măcar în edițiile insuficiente de până acum. Ana-Maria și Bogdan Mihai Dascălu le (și ne) oferă, din fericire, șansa de a se/ ne întâlni cu această cronică subiectivă
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
din roman este asemenea aceluia al fluturelui: este timp-larvă, timp-nimfă și timp-făptură înaripată, simultaneitate și succesiune, este palingenezie și clipă încremenită. Orbitor este Levantul romanesc al lui Cărtărescu. Revoluția de la '48 a devenit cea din anii '89 ai sutei următoare, căuzașii devin manifestanți, pirații devin teroriști, Bucureștiul patriarhal, plin de verdeață, a devenit cel al blocurilor, Manoil s-a transformat în Mircea, iar poezia în proză. Registrele stilistice se succed și aici (de la basm la roman SF sau la stilul triumfalist
Zborul cărților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9463_a_10788]
-
adăuga numai câteva lucruri. Că printre sursele niciodată numite ale Levantului ar trebui adăugat poemul de debut al lui Duiliu Zamfirescu, Levante și Calavryta; că frumoasa Zenaida ar putea descinde din Povestirile moldovenești (1920) ale lui Radu Rosetti; că verosul căuzaș Iancu Aricescu e rezultatul unei stranii împletiri între Ioan Catina (un tânăr poet pașoptist înzestrat, dar ocolit de șansă) și C.D. Aricescu (un grafoman, tot pașoptist, fără talent dar destul de bine orientat social). Că, pe scurt, multe noutăți despre Levantul
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
începe la ora 11. Liturghia va fi celebrată de către Msgr. Wonerth László, consilier econom al Episcopiei de Timișoara. ( L. S.) Schimbare de locație De câteva zile, sediul Comisiei Superioare de Expertiză Medicală a Persoanelor Adulte cu Handicap este în Strada Căuzași nr. 11, Sectorul 3, București (telefon 021-322 6303 și 021-322 6304). Noua locație se află în aceeași clădire cu Inspecția Regională București a Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap. ( I. B.) Emisiune de obligațiuni În luna octombrie, Banca Comercială Carpatica
Agenda2005-30-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283996_a_285325]
-
Goethe. Tot aici a văzut lumina tiparului și prima piesă a dramaturgului englez. Este vorba de Iuliu Cesare în traducerea căpitanului Stoica.Referindu-se la această traducere, Mihnea Gheorghiu scria următoarele: pașoptiștii aflaseră deci în drama lui Shekesperare cuvântul unui „căuzaș “de nădejde.Scria aceste cuvinte în studiu introductiv Un Shakesperare al oamenilor la ediția Opere, vol.I, ESPLA, 1955, p.5. În 1848, în tipografia lui Josef Kopaing apăreau două capodopere ale lui Shakespeare, este vorba despre Romeo și Julieta
SHAKESPEARE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR ROMÂNI-PRIMA PARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348188_a_349517]
-
proprietarul patentului a plecat în lumea drepților. Carevasăzică, peste o jumătate de veac am preferat „eschiva” și am renunțat la apropierea de un om, de la care n-aș fi avut decât de câștigat. Poate infinit mai mult decât varianta de „căuzaș inflexibill” al unei dreptăți niciodată venite (și făcute ca atare, de cineva!), în care mă poziționasem cu încăpățânare, apărându-mi umorile și sinceritățile... Sunt sigur c-a luat cu el în pământ imaginea hoțului care am fost eu și nu
DESPĂRE ÎMPRUMUTUL CĂRŢILOR... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351146_a_352475]
-
de jocu-vă tenebros Renunțați, că pierdură-ți partida! Pretextați crize, o ducem din rău în mai rău Suntem leneși și târfe și de sex fătălău Neinstruiți și tâmpiți și orfani de părinți Chiar și-așa nu ne vindem pe-arginți Căuzași de-ați fi fost și tot ieșea prost Ruptură-ți legătura-ntre năzuințe și rost În penumbra tăcerii revolta se simte Să rezolvăm pașnic binomul „dinte pentru dinte !” S-aplicăm formula reducerii, extragerii la pătrat Capul vostru având o astfel
GATA BĂIEŢI, NE-A AJUNS ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355711_a_357040]
-
care unu’ Quasimodo făcea tot felul de comicării cu niște clopote într-o biserică mare. Spre seară, în paraclis se adunară, așaa, ca din întâmplare, clopotarul, preotul, paracliserul și învățătorul. Toți intrați de curând într-unul din partidele monarhiste... - Frați căuzași, rosti cu voce cavernoasă clopotarul, a venit vremea să trecem la treabă! Am întocmit planurile! Mâine mergem la primărie, o luăm cu asalt, îl dăm afară pe nenorocitul de Curdoi, securistul acesta împuțit care ne jupoaie de douăzeci de ani
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
răsunet prelung în ființa sa de monah, arhimandrit, ierarh. S-a înnobilat din această veritabilă comuniune. Generos și dăruitor cum este, Preasfinția Sa a fost în permanență animat de dorința de a arăta și altora ce comori a descoperit. Atunci căuzașul faptelor bune a purces la scris. Prin demersul său s-a înscris cu vrednicie într-una din misiunile de mare însemnătate ale oamenilor Bisericii, promovând cu statornicie pedagogia modelelor. A săvârșit chemarea cu evlavie și recunoștință. Prea¬sfinția Sa, pătruns în
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
împlinească următorul pas. E aceeași “politică a pașilor mici” pe care o urmează în general fenomenele și evenimentele din natură și societate, asta în cazul în care n-au loc loc schimbări spectaculoase, bruște, cu impact nimicitor și imprevizibil pentru “căuzași”. Până aici aceeași potrivire de destin cu cel al Flaviei, sora ei mai mare, a cărui pecetluire ceruse cam aceleași “lungimi de undă”, “pârghii de contact”, adică internetul, poșta electronică, un mijloc la modă folosit azi de tineri pentru a
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (1) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357363_a_358692]
-
1884, la Paris, fost „rege“ / „domn“ al statului medieval-valah al Moldovei, din aprilie 1834 și până în iunie 1849: «Cum se învârte roata lumii ! Atât de repede încât nu-i mai vezi spițele. Era pe la începutul anului 1849. Visele îndrăznețe ale căuzașilor, din rândul cărora făcea parte și Alecu, sfârșiseră într-un coșmar. Mișcarea celor o mie de la Hotelul Central din Iași se stinsese ca un foc de paie. Treisprezece dintre animatorii mișcării s-au văzut nevoiți să ia [...] cruntul drum al
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
asupra lui Mateiu influența „divinului” marchiz (nepusă În lumină până astăzi) s-a exercitat pe cele mai diverse filiere: Baudelaire, Barbey d’Aurevilly, Huysmans etc. Iritarea lui Al. George, Însoțită de precizări malițioase, Își găsește Însă Îndreptățirea În tonul de căuzaș al dandysmului care străbate articolul lui Liviu Petrescu. Dar să nu uităm că riscul de a vedea În dandysm o coordonată definitorie a personajelor din Craii de Curtea-Veche și l-a asumat, Înaintea lui Liviu Petrescu, Vladimir Streinu: „După conformațiile
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
se comportă ca un diplomat desăvârșit, susținând cu tact și persuasiune cauza revoluției valahe. Corespondența purtată în răstimpul petrecut la Constantinopol cu exilații români va fi înmănuncheată, în 1889, în cartea Amintiri din pribegia după 1848. De prin 1849 fostul căuzaș adoptă o poziție mai degrabă moderată, cu fixații conservatoare și chiar manifestări retrograde. El vorbește acum ca un aristocrat, cu o anume morgă, despre cei ce pun la cale rebeliuni. Colaborează, iscălind Ion, cu articole despre căile de comunicație, la
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
presa românească a primit, fără îndoială, un îndemn spre modernizare și spre diversificarea mijloacelor. În ceea ce privește atitudinea politică, se continuă, în linii generale, „Pruncul român”, scos de Rossetti și Winterhalder în vâltoarea evenimentelor de la 1848. Trecuseră nouă ani de la revoluție, ardoarea „căuzașului” era acum astâmpărată de experiență, de dezamăgiri și de învățămintele exilului. Și condițiile sociale se modificaseră mult. Steagul sub care, pentru moment, se concentrau elementele înaintate era acela al Unirii. De la început R. este unul dintre principalele periodice unioniste, alături de
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
în fabule, care au și o construcție ingenioasă. Vituperând multe din „rălele” ce dăunau vieții sociale a vremii, îi șfichiuie, bineînțeles, pe cei care nu pricep necesitatea Unirii. I se datorează și câteva epigrame. Că scriitorul s-a subordonat câteodată căuzașului o dovedesc pamfletele lui versificate, care au circulat pe foi volante sub titlul Plutarhul Moldovei și care i-au fost atribuite de Mihail Kogălniceanu. O însemnătate pur documentară prezintă două broșuri, România după tractat (Bruxelles, 1857), o indignată cronică satirică
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
Anglia. La Paris, în 1848, înmânează Guvernului Provizoriu tricolorul românesc, realizat - după unele mărturii - chiar de el, prin combinarea culorilor vechilor drapele moldovenesc și muntenesc. Fiind în străinătate, nu participă la mișcarea revoluționară din Moldova, dar va împărtăși cu alți căuzași soarta de exilat. E ales, la Cernăuți, președinte al comitetului revoluționar restrâns. În 1849 Nicolae Bălcescu îl propune drept șef al emigrației române în străinătate, însă N. nu acceptă. Întors acasă, face propagandă pentru Unire. În 1851 este numit pârcălab
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
de merituos pionierat, asupra evenimentelor din 1821 (Istoria revoluțiunii române de la 1821, două volume apărute în 1874, completate de opusul Acte justificative la „Istoria revoluțiunii române de la 1821”). Fără să fie unul dintre capii revoluției de la 1848, ci doar un căuzaș cu suflet vibrant, A. adaugă la cronica acelor zile mărturiile din Procesul și esilul meu la Snagov (1859), din Procesul meu pentru „Oda la Grecia” (1863) sau din manuscrisul Memoriile mele, editat postum. Imaginea epocii se recompune destul de viu, impetuosul
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
lupta se va da între cei doi mari ai scenei politice, respectiv președintele Traian Băsescu și puternicul om de afaceri Dinu Patriciu. Obiectivele acestei lupte se pot vedea limpede chiar dacă analiștii, mass media cu interese din zona clientelei DNA și căuzașii de partid nu le văd sau le ascund cu dibăcie. Primul obiectiv este desemnarea unui premier de la fosta coaliție antibăsesciană pentru a elimina mai apoi PDL de la guvernare prin votul parlamentar al coaliției PSD și PLN. În cazul în care
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
pe internet de articolul meu de săptămâna trecută în care am fost tratat de la mârșăv până la cârdaș interesat. Mi le asum pentru o zicere prost alcătuită: am dorit (probabil) ceva și o fi ieșit (posibil) pe dos. Vorba unui cunoscut căuzaș pașoptist: nu președintele fu prilejul analizei aceleia, ci viața noastră cea de obște sub zodia bolnavă a securitismului. N-aș vrea să miros a petrol de pe la rafinăriile lui Patriciu, cum fusei întâmpinat, nici să-mi petrec serile uneltind editorial la
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
nepăsarea cu care ar fi întors doar o față de masă de pe o parte pe alta. Fața proaspăt întoarsă era una de dărâmături fumegânde, de alveole în care râcâiau excavatoarele cu comportament și psihologie de fiară. La intersecția dinspre Piața Căuzași, 14-15 buldozere agățau fiecare, sub lamă, cîte-un calcan sau vreun dos de clădire, retrăgîndu-se cu ele, pe cîte-o ulcerație de maidan, pentru a le despica și pentru a le suge măduva. Pentru a șterge de tot deja uitatele trasee ale
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în istorie nu este loc pentru sentimente. Transcendentul este perna cosmică a creației. Lectura nu - i poate transforma întotdeauna pe oameni. Absența ei - da. În artă, te ajută uneori și cei care te înjură. Se îmbulzesc prin edituri prea mulți căuzași ... paraliterari. La inspirație, poezia se scrie singură. Chinurile creației vin după aceea. Există o dramă a artiștilor care nu suportă nici singurătatea, nici absența ei. Arta - această formă de protecție spirituală a nefericirii umane. Spre unele limanuri sufletești numai muzica
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
liberali, această sectă de deturnători de bani publici și de incapabili. Și luarea Dobrogei s-a făcut cu aceeași criminală ușurință și lipsă de prevedere. Nu-i vorba: misiuni și paramisiuni, toate cu diurne însemnate, răspunse până la un ban fraților căuzași, s-au făcut, se înțelege. Căci și în afacerea Dobrogei, ca în toate celelalte, diurna e pentru roșii totul, iar datoria nimica toată. Fumând o țigară pe malul drept al Dunărei și-a împlinit misiunea și, bând o cafea turcească
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ce admirabil ni s-ar părea atunci". Singura deosebire între omul din India și decanul ziaristicei liberale este că acel om era statornic în vederea lui pe când "Romînul" își schimbă ochii după împrejurări și are vedenii înfricoșate și apocaliptice atunci când frații căuzași au numai rolul ingrat de-a striga prin cafenele; și perspective trandafirii atunci când aciiași frați ajung să puie țara la cale. Știți ce era odată monopolul tutunurilor - când erau conservatorii la putere - în ochii ziarelor liberale și ai tovărășiei de la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]