34 matches
-
șal roș cu flori, din care o poală i se slobozea pe coapsa stângă,iar capitele, alcătuind un fiong dinainte,cădeau apoi peste papucii lui cei galbeni. Pe sub giubeaua de pambriu albastru blănită cu samur purta una dintr-acele scurte cațaveici, numită fermenele, broderia căria cu fir și cu tertel îi acoperea tot peptul. În cap avea un șlic de o circonferență cel puțin de șăpte palme." (Zoe, 1929). Personaje de un pitoresc articulat, tablou de epocă încărcat de detalii și
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
neorînduială și privind modernizarea ca pe-un vis din altă lume, în Tramvaiul: "Pe claia cît o casă în căruță/ Purta-un vlăjgan căciula pe urechi;/ Din dealu'nalt, Mitropolia blîndă/ Își sună clopotele ei străvechi,// Iar pe trotuar în cațaveici roșcate/ Femei de cimbru și de mușățel/ Fac cruci, mătănii, strigă cît li-e gura:/ Iaurt, iaurt și lapte căimăcel.// Pe clae sus, pe maldărul de-otavă/ Scoțîndu-și de pe ochi căciula gri/ Vlăjganul îngenunche către slavă/ Privind uimit la crucile-aurii
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
zefir, foarte lungi, cu multe pliuri și diferite colorații, iar în partea de jos cu două-trei rânduri de panglici și o cămașă cusută după un tipar anume. În perioada de toamnă-iarnă, purtau tunică de catifea cu pliuri la spate și cațaveică, făcută din blană de vulpe acoperită cu satin. Pe cap, purtau broboade din mătase, lână sau batic, iar cele căsătorite zbornic și casiac ( în cazul femeilor mai în vârstă). produse, prepară mâncăruri specifice, iar după liturghie se adună în casa
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Istrate — armăsăroaică, cățea, gudă, haită, hăitușcă, iapă, maimuță, pupăză, scroafă, ursoaică etc. a fost folosit parțial și de Iorgu Iordan, care, în Stilistica limbii române (1944), furnizează o lungă listă de termeni peiorativi; pe lângă metaforele animaliere, apar aici boarfă, buleandră, cațaveică, chiftică, coardă, farfuză, feorțotină, marcoavă, mătrăgună, otreapă, parașutistă, pațachină, terfeloagă, treanță etc. In perioada comunistă, subiectul nu a mai putut fi tratat, din rațiuni de cenzură și pudibonderie oficială. L-a reluat parțial Edgar Radtke, într-un studiu despre termenii
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
poate că pleci pentru totdeauna. Din toate părțile se auzeau bocete, suspine, sfaturi: „Ai grijă, Egorușka maică, nu te băga tu în față după cum ți-e felul, că numai pe tine te am”; „să-mi aduci niște ilice și vreo cațaveică, că vezi și tu, numai zdrențele astea au mai rămas pe mine”; „să nu te puie sfântul să te-ncurci cu vreuna pe-acolo, c-apoi n-ai ce mai veni acasă” și altele și altele. Din izbă apărură bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pieile erau uscate și curățate pânăă deveneau moi și de culoare albă. Cojocarul era croitor, el croia materialul și-l cosea cu mâna, dar folosea și mașina. Obiectele de îmbrăcăminte ieșite din mâna cojocarilor erau destinate și femeilor: bundiță, cojoc, cațaveică. Numai în Lunca erau meșteri cojocari: Neculai Șorea (Rusu), Ion Știrbu, Vasile Foșlea, Toader Foșlea, Alexandru Gh. Cucu, Costică Rusu și alții. Altă categorie de croitori (cu mâna și cu acul) au fost sumanarii. Obiceiul de a purta suman, confecționat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o masă de brad. Dar nimeni înlăuntru. În a treia încăpere, păreții erau îmbrăcați cu scorțuri de lână; lângă horn, pe un pat lat, erau clădite perne, lăvicere și plapome, iar deasupra, pe culme, erau grămădite straie colorate femeiești, o cațaveică, o casâncă, și peste ele o pânză mare de in. Cofa goală, lângă ușă; toporul alături. O icoană cu candela stânsă, la răsărit. Toate erau cu grijă așezate, dar toate miroseau parcă a singurătate și a pustiu. Noaptea cucerise hanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
judele pe Anița întăi, Anița lui Timofte, nevasta omorâtului. Da’ era o femeie mititică și iute, tânără, abia împlinise douăzeci de ani, cam smolită la obraz, cu sprâncenele groase puțin încruntate. Când vorbea, îi tremurau ușurel nările. Era îmbrăcată cu cațaveică cafenie, cu fustă roșă, îmbrobodită cu bariz verde și în picioare cu ciuboțele de cordovan cu potcoave de alamă. Se oprește și se uită țintă la judecător, își duce dreapta peste ochi, apoi își lasă în jos palmele cu degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fată aveau. Și era frumoasă și mai subțirică decât toate femeile și fetele care erau acolo, de față. A venit popa ș-a binecuvântat-o acolo, nu știu ce i-a făcut, și iaca, ș-acuma parc-o văd pe Anița: cu cațaveica ei cafenie, cu fustă roșă, cu barizul verde și cu ciuboțelele de cordovan cu potcoave de alamă; s-a întors dreaptă spre mulțime și a ridicat mânile. A zis așa: —Oameni buni, iertați-mă!... Au răspuns toți: „Dumnezeu să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Sanis nu voia să știe de nimic în lume, decât de dragostea ei. Toamna își aduse înștiințările cu firele lungi de argint ale funigeilor plutitori, cu buciumările vânturilor; iar mahalaua prinse iar a clocoti. Iar se adunau sara cumetrele, în cațaveici, sub salcâmii desfrunziți, iar șopteau nevestele încete, urmărindu-și pruncii și ridicând la înălțimea nasurilor andrelele neliniștite. Dragostea Haiei era de poveste. Se știau strecurările ei sara, se știau întristările ei ziua, și mâniile ei cumplite când maică-sa punea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lămuri, lui Niță, cojocarul. Madama călugăriță își tremură capul și grăi ascuțit: — Moș Isailă! sunt aici niște blăni de vulpe aduse de domnu Anton... Este, este... dădu din cap neamțul. Sunt... răspunse cojocarul. Le-am îngrijit eu cum trebuie... Numai cațaveică să-ți faci din ele... Pușcat eu pe dinsele... mormăi neamțul de pe pieile de oaie. Adică ai pușcat vulpile, și eu am îngrijit pieile... adaose Isailă. —Gut, gut... făcu Anton cumpănindu-și luleaua. Moș Isailă puse la o parte cojocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și noi ce drac a mai ieși de-aici, șopti ea încet. Sania trase la scara caselor de vălătuci. La ferestre fâlfâiră perdelele albe - parcă se desfăcură niște pleoape; ușa se deschise și călugărița se strecură în cerdac, subțirică, în cațaveica-i de vulpe, privind c-un zâmbet încremenit pe fața-i fină la cuconița cea bălaie. Din toate părțile veneau bordeieni și se adunau în jurul săniei, cu căciulile în mână. Se desfăcu întăi din blănuri și se coborî sprinten cuconu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
adus ceva, că doar mâine-poimâine vine Crăciunul. Ce mi-ai cumpărat? a sărit Maranda curioasă. O basma înflorată, așa cum nu are nimeni aici în sat. Și dacă a da Dumnezeu să-mi meargă bine, ți-oi lua și ciuboțele și cațaveică și... Da’ de unde atâția bani, Toadere? Eee! Am ajuns și eu șăf, Marandă! Șăf de echipă. Și primesc mai multe parale. Atunci trebuie să ai mare grijă să nu greșești și să nu ieși din cuvântul șefilor. Să faci treaba
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
suferit influența orășenească, predominând stofa „Azuga’’. Minteanul din stofă de Azuga era ornamentat „cu șoricelu”8, denumire care provenea de la ornamentul cu fir împletit „coada șoricelului” situat de-a lungul clinilor, care servea și pentru confecționarea nasturilor și cheutorilor. Cațaveica, tot din pânză Azuga, era croită pe trup, ușor evazată în partea de jos, fapt pentru care i se spunea „cloș” și era ornamentată la fel ca minteanul „cu șoricel”. Benzile de catifea neagră decorau piepții, mânecile și buzunarele. Locuitorii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nume sugerează o trăsătură dominantă, un caracter: Zaharia Trahanache amintește de zahariseală (ramolisment); trahana (cocă moale); Ștefan Tipătescu june prim, tip abil, cuceritor de inimi; Ghiță Pristanda trimite la jocul popular pristanda, care se dansează după reguli prestabilite; Nae Cațavencu (cațaveică haină cu două fețe; cață mahalagioaică); Farfuridi și Brânzovenescu, dependenți unul de altul (farfuria și brânza) ; Agamemnon (numele marelui războinic asociat cu dandana încurcătură) ; Cetățeanul turmentat reprezintă alegătorul anonim amețit mai degrabă de vorbește goale ale politicienilor. Comicul de limbaj
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
luc ba șă = co man dan tul unei unități militare cu efectiv de 50-70 de oameni. butcă = ca re tă, tră su ră cu 4 sau 6 cai. cacom = hermină. canavăț = pânză rară de mătase din care se făceau anterie. cațaveică = haină de jupâneasă, lungă până la ge nunchi și îm blănită cu cacom sau vulpe. călțuni = cizme scurte din postav, pâslă sau fetru. ceapraz = ciucure de mătase, bumbac sau lână. cintieni = șalvari purtați de jupânese, lucrați din gher me șut sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a întocmit o scurtă listă cu oamenii pe care i’a văzut devastând și jefuind la Pungești: „Gh. Onofrei din Cursești, N. Grigoruță Melenciuc, N. Zota, V. Alex. Buhlea, Gh. Pintiliescu și pe Iancu Duduc i’am văzut cu niște cațaveici furate (subl.ns.). Pe V. Enacache Tofan l’am văzut printre grupurile de oameni discutând, dar nu știu ce apoi l’am văzut apărând prăvălia cumnatului Moisuc ca să nu o strice oamenii. De asemenea Ion Florea a apărat farmacia (subl.ns.) însă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
unei perfecte complementarități care dă o oarecare eficiență unui cuplu de imbecili ce poartă în derizoriu emblema celebrei perechi alcătuite din orbul ce călătorea prin lume ducîndu-l pe umeri pe cel șchiop; numele prezidentului Societății Cioclopedice suportă o derivare multiplă (cațaveică haină cu două fețe, cață pasăre zgomotoasă, femeie clevetitoare, regional cuvîntul definind un bostan golit de conținut) care duce însă la o singură concluzie: Cațavencu reprezintă tipul homo latrans, pișicher ușor adaptabil, eficient prin neraportare la principii morale; Ionescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
căuș” într un anume moment, oricine ajunge la nevoie; oricând se poate întâmpla ca lipsurile să intre în casa omului, silindu-l la acțiuni pe care anterior le blama; URSUL PÂCÂLIT DE VULPE p. 66, r. 19 20 : „ce frumoasă cațaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoi!” afecțiunea pentru o persoană dragă poate fi arătată și prin atenții materiale; având alternativa unui câștig, omul alege partea neprofitabilă, demonstrându-și simplitatea, dar autenticitatea sentimentelor; p. 67, r. 10 11
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
uși scunde. Era clar că generalul își cam pierduse curajul și îl împingea pe prinț înainte. — Eu rămân aici, bâiguia el, vreau să-i fac o surpriză... Kolea intră primul. O doamnă pudrată și rujată din belșug, în pantofi și cațaveică, cu părul împletit în cosițe, de vreo patruzeci de ani, își scoase capul pe ușă și surpriza pregătită de general se spulberă de îndată. De cum îl văzu, femeia începu să țipe: — Iată-te, om netrebnic și viclean, parcă presimțea inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de activitate. - A apărut numărul VI al revistei Nistru în care se publică lucrarea Prof. V. Harea „Basarabia pe drumul Unirii”. - Ne-a vizitat un grup din Conducerea Societății Ginta Latină din Chișinău, condus de președintele societății D-l. I. Cațaveică. - 29 august primul simpozion al Societății sub numele „Unitate prin Cultură și demnitate națională”. Participă delegați din țară și reprezentanți ai comunităților din Nordul Bucovinei, Transcarpatia (Insp. Școlar Muncaes Ștefania Isac), Transnistria (Prof. N. Pogolșa), Basarabia (Prof. E. Dediu, ministrul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
un mare strateg); Ghiță Pristanda - servil, umil față de șefi, fără personalitate (pristanda = joc popular, asemanator cu brâul, ce se dansează după reguli prestabilite, Într-o parte și alta, conform strigăturilor și comenzilor unui conducător de joc); Nae Cațavencu - ipocrit, demagog (cațaveică = haina cu doua fețe) si palavragiu (cață - unealtă, mahalagioaică); Farfuridi si Brânzovenescu, dependenți unul de altul, fiindu-și unul altuia de folos (farfurie, brânză), Întruchipează motivul personajelor complementare, exemplul lui N. V. Gogol, cunoscutul dramaturg rus, cu perechea Bobcinski-Dobcinski, din capodopera
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
moartă cu adevărat, strigă la boi: Aho! Aho! Boii se opresc. Țăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape și, văzând că nici nu suflă, zice: Bre! da' cum naiba a murit vulpea asta aici?! Ti!... ce frumoasă cațaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoiu! Zicând așa, apucă vulpea de după cap și, târând-o până la car, se opintește ș-o aruncă deasupra peștelui. Apoi strigă la boi: "Hăis! Joian, cea! Bourean". Boii pornesc." (Ion Creangă, Ursul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Vasile și Bobotează, că și nunțile din câșlegi, au fastul lor aparte, atrăgând prin originalitatea costumelor și a obiceiurilor pe curioșii târgului. Altădată, mai ales fetele și nevestele, se distingeau prin purtarea salbelor de aur, „lefții” , a barizurilor și a cațaveicilor, iar bărbații și flăcăii prin căciulile de astrahan, contășele bine îmblănite și cizmele cu taban și creți. V. Migrațiunea sezonală a bulgarilor hușeni, în căutarea de locuri bune de cultivat zarzavatul , se face pe două căi: A. Prima cale, și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Andreevna a avut mamă și bunică care au trăit peste 100 de ani. Una a murit chiar anul trecut. Ea ne vorbește despre una din aceste bătrâne care le-a aratat și le-a lasat moștenire din vremea veche o cațaveică... Amândoi mai ales femeia vorbesc bine moldovenește. Însă copila lor unica Liuba Liubicica (Liubov) nu știe românește și abia acum începe a rupe câte un cuvânt două cu ofițerii români. Singura ambiție a acestor oameni simpli a fost ca să facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]