7 matches
-
erbivore ale căror țesuturi conțin multă apă. Omul s-a adaptat la condițiile mediului înconjurător populația nomadă a deșerturilor consumă o cantitate mai mică de apa decât populația sedentară. Se cunosc și plante care au o rezistență mare la deshidratare cacteele conțin țesuturi îmbibate cu apă, așa-zis „suculente”. Toate animalele de pe glob, ca și omul, posedă modalități de procurare a apei. În timpul activităților zilnice, în organismul uman sunt „arse” zaharuri și grăsimi. Prin arderea lor se formează CO2 și H2O
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
în hiat: aloe), s-a adăugat un inventar sporit de substantive colective aparținând terminologiilor, nume de clase/de specii, care și-au creat și o formă pentru indicarea unui individ din specia/clasa respectivă (acantacee, alismatacee, amarantacee, amentacee, ampelidacee, cactacee, cactee, chenopodiacee, galiacee, mirtacee, mucoracee, muscinee, nimfeacee, oleacee, ostracee, ostree, otoree, palee, palmacee, papaveracee, papilionacee, pinacee, pioree, piperacee, plantaginacee, pomacee, sebacee, siflee, ulmacee, urticacee, valerianacee etc.). Paralel cu această creștere are loc și o restrângere a inventarului de invariabile parțiale, prin
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Theodorescu. Orientarea publicației, aflată sub zodia tradiției, reiese chiar din articolul inaugural, unde se afirmă dorința apropierii „de căminul românesc, de familia românească, de sufletul românesc”. Sunt respinse categoric importurile literare: „Grădinari vicleni și venetici au adus însă de aiurea cactee țepoase și le înfățișează aici drept minunate rarități, cerând să fie admirate, în vreme ce ele, acolo, în țara lor de origine, nu sunt decât niște spini netrebnici, parazitari printre zidurile căzute în ruină.” Rubricile obișnuite sunt „Cronica culturală a Bucovinei”, „Încrustări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287023_a_288352]
-
omagul (mierea-ursuluiă, Agastache foeniculum, crețișoara, albița, amsonia, Anaphalis margaritacea, căldărușă (Aquilegia migricansă, anemonă, clopoței de grădină, arabis, armeria, pelin, Asclepias tuberosa, ochiul-boului, Astilbe arendsii, Aubretia deltoidea, bananier, baptisia, Aruncus dioicus, barba împăratului, călțunul doamnei, bergenia, Brunnera macrophylla, miruța (Anchusa officinalisă, cacteea, Calandrinia grandiflora, mușețel, clopoței, albăstrele, cornuț (canariță, Cerastium arvenseă, scai-vânăt, caprifoi, vatrice (Tanacetum Vulgareă, Cimifuga racemosa, clematită, cerceii doamnei, iberis (limbușoarăă, coreopsis, Catananche caerulea, arăriel, nemțișor, Doronicum pardalianches, turița mare, alior, aglica, floarea pasiunii, frăsinel, Gaillardia aristata, sânzâiene, chelone (cap
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
recolta nu-l interesa însă în nici un chip și operele de economie politică erau singurele pe care nu le admitea în bibliotecă. El găsea că o livadă de pruni nu se acordă cu un templu grec, că pinii, chiparoșii, palmierii, cacteele aveau altă ținută decorativă și că, în fine, o invazie de fluturi nu strică peisajului. Se feri să exprime aceste reflecții G. Călinescu poetice, de frică să nu surprindă pe vizitiu și pe Butoiescu. Acesta din urmă ar fi zâmbit
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cele mai multe sunt abstracțiuni și reprezentări de a doua mână, pe baza descripțiilor. Mai mult visăm. Pica prefera cactușii. Dar e întrebarea: ce valoare evocativă ar fi avut micul cactus ghimpos din ghiveci dacă Pica ar fi văzut păduri, aproape, de cactee în Sicilia sau în Africa de nord? Între Ioanide și Pica fusese această deosebire: Ioanide își rememora o experiență întîlnind unele imagini exotice, Pica visa experiențe posibile. Astfel, Pica fusese la mare, însă niciodată pe un vapor, ca Ioanide. Deci
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
căror țesuturi conțin multă apă. 13.Omul s-a adaptat la condițiile mediului înconjurător. Populația nomadă a deșerturilor consumă o cantitate mai mică de apă decât populația sedentară. 14.Se cunosc și plante care au o rezistență mare la deshidratare:cacteele conțin țesuturi îmbibate cu apă, așa-zise ,,suculente''. 15.Toate animalele de pe glob, ca și omul, posedă modalități de procurare a apei. 16.În timpul activităților zilnice, în organismul uman sunt ,,arse'' zaharuri și grăsimi. Prin arderea lor se formează CO2
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]