515 matches
-
relevant să fie supus acelei descarnări firești menite să ajute la observarea a ceea ce stă ascuns în substratul fin al suportului vizual analizat, pentru a stabili mai apoi generoasa gamă a tuturor sensurilor concrete care îmbracă la nivel general microuniversul cadrajului aici ales. Desigur că orice fotografie se poate interpreta ca o adevărată mini-hartă a realității (a celei propriu-zise, bineînțeles, nu a celei mistificate volițional), o realitate, unde ceea ce există în jur ni se descoperă în integralitatea sa printr-un întreg
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_pornografia_magdalena_albu_1376563202.html [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
acceptat el. Filmul lui Rossellini s-a construit oarecum natural, din întâlnirea între Beaubourg și persoanele care l-au invadat. O întâlnire imprevizibilă înainte de a se produce, dar pregătită cu grijă prin dispoziția șinelor travellingului, alegerea perspectivelor, a obiectivelor, a cadrajelor. În sălile muzeului În lumina albă a soarelui de iarnă, având ca fond sonor zgomotele orașului și ale picamerelor, imaginile realizatorului italian sunt o mărturie a nașterii acestei arhitecturi. Ascunzând microfoane, el a captat reacțiile primilor vizitatori veniți în masă
40 de ani de Centre Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105807_a_107099]
-
ordonarea axiologică a operei de artă 1) Criteriul tehnic (fizic-senzorial): a) procedee negative; b) procedee pozitive; c) modalități concrete de structurare. 2) Criteriul rațional-intelectual (conținut plastic, conținut obiectual, structuri și definire tematică): claritatea și simplitatea conținutului, organizarea estetică a compoziției, cadrajul imaginii, cromatismul, centrele de interes, vectorii dinamici, perspectiva, identificarea temei și a subiectului, definirea titlului. 3) Criteriul psiho-emoțional și cognitiv: a) forță de impact și putere de impresionare; b) originalitate; c) sentimente și stări afective asociate; d) mesajul artistic. 4
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
celelalte, iese cu el din rețea pentru a conferi un centru pânzei de păianjen, iar acest fapt constituie o altă opțiune estetică menită să-l disocieze clar de Arriaga. Întorcându-ne la frumusețea minată de lacrima excesivă, nu poți ignora cadrajele minuțioase, mișcările discrete ale camerei, luminile care îmbracă personajele luxuriant și trist și mai ales ambianța sonoră, tactul sincopat de flamenco pe care-l conferă filmului muzica lui Gustavo Santaollala. Iñárritu s-a străduit să fie deopotrivă el și un
Frumos-îngrozitorul Iñárritu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5547_a_6872]
-
mai multe ori, este o enormă angoasă, neștiind ce va ieși de acolo. Chiar am pierdut niște role de film, altele au ieșit rău, claritatea nu era făcută bine etc. Sigur că există acel mic monitor, dar dispozitivul e greoi, cadrajul nu e niciodată cel real. Apoi ele trebuie trimise la laborator și asta depinde de locul unde filmezi. Dacă filmezi într-o țară occidentală, le dai imediat, de la o zi la alta, dar dacă filmezi în Cecenia sau în Iugoslavia
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
muncă în relațiile lor reciproce, pe care teama ambiantă le face mai concurențiale, și față de înscrierile externe ale acestora. Unul din efectele pieței mondiale este poate faptul de a conferi perspectivei comparative asupra întreprinderii o pertinență mai repede vizibilă, în măsura în care cadrajul lent construit de protecție și de apărare a salariaților se dovedește din ce în ce mai amenințat în țările cu o veche industrializare, care sunt astfel apropiate prin dereglementarea societăților de vânzare și de pură extorcare a muncii. Sub formele sale variate, "ajustarea structurală
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
între creație și reproducere. Amprente aproape imateriale, fără grosime și greutate, depuse orbește pe un material fotosensibil. Lumina nici nu desenează, nici nu scrie. "Creionul de lumină" este orb: el nu are nici cod, nici intenție. Focalizarea, alegerea momentului și cadrajul sunt, desigur, intenționale. Dar clișeul final nu înfățișează decât semnalul fizic al unui agent fizic, transformarea riscantă a granulelor de halogenură de argint de către o emisie luminoasă. "Infirmitate" plină de promisiuni, care îl destina imprimării, realizată începând din 1880 (dagherotipul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Astăzi realul nostru este o mediaviziune a lumii, dispozitiv care dispune de noi, dotată cu o forță de antrenare planetară. Dematerializarea suporturilor prin înregistrarea electromagnetică? Derealizarea realului exterior. Miniaturizarea aparaturii și a componentelor? Restrângerea majusculelor, reducerea discursurilor logice în micro-relatări. Cadrajul reprezentărilor? Formatare corespondentă reprezentativului. Gros-plan normal? Personalizare normalizată a colectivelor. Instantaneitatea transmisiilor hertziene? Dispariția profunzimii de timp. Descompunerea imaginii în pixeli? Explozie poantilistă a informației. Montaj cut sau în mozaic? Dezarticularea logică a faptelor. Cultura detaliului, a frânturii, a fragmentării
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
rigid; dar nici incorporarea fără reflecție proprie și evaluare personală a presiunilor externe. Tratăm identitatea nu ca pe o realitate substanțială, stabilă, ontologică, ci ca pe o construcție reprezentațională, ca pe un spațiu simbolic producător de acțiune. Identitatea propune un cadraj sociocognitiv: loc al reprezentărilor și categorizărilor Împărtășite, reperabilă În discursul actorului social și În opiniile sale. Identitatea socială se construiește totdeauna prin raportare la un context, la un sistem de credințe și de ideologii, ea țâșnește dintr-un anumit tip
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
tiedä (3 1) 2 eschimosa naluvara (3 2 6 1 5) chineză wo bu zhidao 1 3 2 mongola bi medexgüi 1 (2 3) 4.3.5. Criterii semantico-textuale Într-o clasificare aparținînd semanticii cognitive 186 limbile pot fi cu cadraj verbal (de exemplu limbile romanice) sau cu cadraj satelitar (de exemplu limbile germanice), după felul în care exprimă modul și direcția unei mișcări. Diferențele pot produce dificultăți în procesul de traducere. În funcție de caracterul informațiilor pe care o limbă o codează
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
6 1 5) chineză wo bu zhidao 1 3 2 mongola bi medexgüi 1 (2 3) 4.3.5. Criterii semantico-textuale Într-o clasificare aparținînd semanticii cognitive 186 limbile pot fi cu cadraj verbal (de exemplu limbile romanice) sau cu cadraj satelitar (de exemplu limbile germanice), după felul în care exprimă modul și direcția unei mișcări. Diferențele pot produce dificultăți în procesul de traducere. În funcție de caracterul informațiilor pe care o limbă o codează în lexemele unei propoziții, ea poate fi endocentrică
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
330 bretona (brezhoneg) 42, 146, 161, 247, 252, 323 bulgară 55, 117, 118, 146, 165, 182, 247, 248, 272, 282, 303, 319, 337, 344, 345 bundeli 152, 248 burgunda 162 buriat(a) 183, 248, 319, 332 burușaschi 122, 248 C cadraj 98, ~ satelitar 98, ~ verbal 98 caló 116 cantoneză (yue) 87, 188, 249, 251 caroliniană 198, 249, 328 cartveliană 119 cașubă 165, 249, 331 catalana 29, 42, 105, 112, 115, 145, 147, 154, 155, 158, 160, 239, 249, 269, 280, 317
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
178, 189, 195, 196, 197, 198, 201, 204, 205, 213, 216, 222, 231, 242, 243, 247, 250, 276, 299, 304, ~ auxiliar 88, 90, 118, 205, 210, 212, ~ intranzitiv 94, 95, 139, 141, ~ modal 84, ~ tranzitiv 94, 95, 96, 139, 141, cadraj ~ 98, categorie gramaticala ~a 63, flexiune ~a 55, 68, 92, 93, 174, forma ~a perifrastica 79, morfologia ~ului 118, 158, 166, 195, 201, 248, prefixare ~a 83, sistem ~ romanic 26, 64, 126, 157, sufix post~ 187 vietnameza 77, 88, 92
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ridicând din umeri, pe Maria, din spate, mergând către masă și, din nou, pe Antim răspunzând "felicitării". Vocea o auzim, ceea ce presupune că nu se află în câmpul nostru vizual. Sunetul hors-camp5 este un procedeu filmic ce presupune existența unui cadraj destul de strâns că sursa ei să nu se vadă. Deși Eliade nu descrie un cadraj, acesta rezultă inevitabil din ajustarea privirii la subiectul imaginat. Privirea se adaptează natural după obiectul privit. La fel si vizualizarea imaginativa. Dacă, de exemplu, privim
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
răspunzând "felicitării". Vocea o auzim, ceea ce presupune că nu se află în câmpul nostru vizual. Sunetul hors-camp5 este un procedeu filmic ce presupune existența unui cadraj destul de strâns că sursa ei să nu se vadă. Deși Eliade nu descrie un cadraj, acesta rezultă inevitabil din ajustarea privirii la subiectul imaginat. Privirea se adaptează natural după obiectul privit. La fel si vizualizarea imaginativa. Dacă, de exemplu, privim inscripția de pe un timbru aflat pe o masă de expoziție, ne vom apropia acel timbru
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
timbru aflat pe o masă de expoziție, ne vom apropia acel timbru până când putem o vom putea vedea clar. Iar dacă ne imaginăm această inscripție, vom vizualiza timbrul în întregimea să, si nu împreună cu întreaga masă. Adică, în termeni de cadraj, timbrul ne apare clar într-un plan detaliu și nu ca un punct dintr-un plan mediu 6 cu masa întreaga. În măsura în care putem identifica asemenea (pseudo)cadre prin care privirea este dirijata, putem spune că imaginea este filmica. În continuare
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
apare clar într-un plan detaliu și nu ca un punct dintr-un plan mediu 6 cu masa întreaga. În măsura în care putem identifica asemenea (pseudo)cadre prin care privirea este dirijata, putem spune că imaginea este filmica. În continuare, vom marca cadrajul în interiorul citatelor între paranteze pătrate și vom sublinia acele cuvinte care sugerează limitele vizibile ale cadrului. Analiza filmica presupune descrierea unui material filmic: cadre, elemente vizuale, mișcări ale actorilor sau aparatului, racorduri și treceri de la un plan la altul, sunetul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
atunci cand valoarea cuvintelor se va repercuta pe un chip mut și atent. Câmpurile și contracâmpurile sunt cadrate cel mai des în plan american, uneori în gros-plan. Unii regizori refuză să folosească acest procedeu prea mult uzat și recurg la un cadraj mai puțin analitic (protagoniștii fiind atunci filmați împreună în PA)." (Henri Agel, Din tainele cinematografului, traducere de Aură Puran și Iordan Chimet, Editura Meridiane, 1970, pp. 65-66). PA = plan american. 66 "[...] în funcție de poziția adoptată de apărat față de spectacolul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
urmărite. Aprecierea se referă la exprimarea unei judecăți de valoare în raport cu rezultatele măsurării. Aprecierea este o operație mult mai complicată, întrucât ea antrenează palierele valorizante ale profesorilor interiorizate în urma unei experiențe didactice, dar luând în considerație și o serie de cadraje circumstanțiale (cine este evaluat, care este statutul socioafectiv al elevului, ce predeterminări au antrenat achizițiile prezente, care este finalitatea evaluării, limitări ale tehnicii evaluative, constrângeri temporale etc.). În orice caz, personalitatea profesorului „colorează” într-un grad mai mare natura concluziilor
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nu au primit girul academiilor, nu au beneficiat de titluri sau de alte statute revendicate de vremuri. Ceea ce rămâne o problemă este convertibilitatea criteriilor și decantarea unor proceduri prin care să se realizeze diferitele echivalări dintre competențe generate de anumite cadraje procesuale foarte diferite prin amploare, statut sociocultural, finalități, funcționalitate, dinamică. Aici este o problemă nu numai de pedagogie, ci și de ideologie sau sociologie, fiecare comunitate structurându-și o legislație și norme aferente de recunoaștere a unor rute de formare
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
calificative; • aprecierea nonverbală (ectosemantică). Modalitățile de mai sus pot fi utilizate independent, dar și simultan, fiecare având motivații, secvențe procesuale sau finalități diverse. Atunci când se utilizează în același timp mai multe feluri de notare, apar probleme de semnificare a acestor cadraje de către factorii implicați (elevi, părinți), dar și dificultăți tehnice de sumare, convertire, echivalare, interpretare a expresiilor respective. Aprecierea verbală se exprimă prin intermediul limbajului verbal și cuprinde o gamă variată de exprimări valorice (laudă, mustrare, acord, dezacord, „bine”, „corect”, „inexact”, „bravo
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
vulgarizează acea surprindere a clipei și a revelației În haiku. Există În teoria respectivă un reducționism evident. Clipa (revelația cu profunzimea ei spirituală nevăzută) devine doar platitudine a unui instantaneu fotografic. Diferența aparentă dintre cele două părți este doar de cadraj care explicitează cerceveaua spațio-temporală În care un blitz luminează un fapt banal. La urma urmei, În felul acesta, semnificația juxtapunerii de diluează, dacă nu se pierde iremediabil. Reducerea dimensiunilor clipei (În care palpită eternitatea) la instantaneu este asemănătoare cu aceea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
alte cercetări, (co)laterale, de a alterna sau de a combina instrumentele de analiză și de interpretare. Sunt posibile, în paralel, abordări prospective și lucrul cu repere istorice variate, ancorări la distanță în timp și spațiu, reveniri rapide la subiect, cadraje mari și apropieri treptate până la nivelul fragmentului revelator. Pentru că mi-a permis atât de multe lucruri care m-au sprijinit în interpretare, am căutat să o folosesc într-un mod extensiv. "Metoda" propusă de Michel Foucault în 1969, cu toate că autorul
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
alegerilor prezidențiale din 2014 Luminița KOHALMI 81 Alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 și reinventarea conștiinței civice Cosmin DIMA 95 Some Citizens are Ill Informed and Lack Basic Knowledge of Politics. Should We Limit Their Right to Vote? Maria CERNAT 115 Cadrajele mediatice și dezbaterea prezidențială. Studiu de caz Monica PĂTRUȚ 131 Factorul basarabean în alegerile prezidențiale din România Aurelia Peru BĂLAN 149 "Constituționalizarea" programului politic al Președintelui și personalizarea partidelor politice Radu CARP 167 Aspecte privind procesul de coabitare Marian POPA
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
cu caracter antidemocratic (n.a), pentru că ultima parte să fie rezervată prezentării unei cercetări empirice alcătuită din interviuri prin care s-a dorit analiza temei limitării dreptului de a vota. A șaptea contribuție aparține doamnei Monica Pătruț și este intitulată: "Cadrajele mediatice și dezbaterea electorală. Studiu de caz". Autoarea a realizat în prima parte a studiului un istoric al dezbaterilor electorale dintre anii 1990-2009, iar în a doua parte, prin studiul de caz, s-a aplecat asupra dezbaterilor din cadrul alegerilor prezidențiale
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]