515 matches
-
a lucra cu actorii - se dovedește, de la prima încercare, un extraordinar regizor de film. Însuși Kevin Spacey, - copleșitorul interpret principal și, prin vocație, actor în primul rînd de teatru - a recunoscut că nu se aștepta "la imagini atît de frumoase"; cadrajele sînt discrete, camera se mișcă relativ puțin, și totuși, imaginile au o pregnanta, o fosforescenta emoțională ieșită din comun (priviți, de pildă, imaginea soției, filmate din spate, cu mîinile îndepărtate, ca aripile unei păsări rănite, îmbrățișînd, la sfîrșit, hainele bărbatului
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
împușcat în mâna care încearcă să-și exprime protestul. Cu mare precizie, îl nimerise în centrul palmei. Ca la un semn, toate lumânările și lampioanele electrice se sting fără vreo aparentă intervenție; doar vagi dâre de lumină se strecoară printre cadrajele ce partiționează vitraliile. Acest spațiu obscur este deodată străpuns de două arcuri crestate de lumină, ce se închid în formă de aripi și izbucnesc din umerii unui tânăr enoriaș. Apoi se destind în două săgeți strălucitoare ce penetrează pe rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
celelalte, iese cu el din rețea pentru a conferi un centru pânzei de păianjen, iar acest fapt constituie o altă opțiune estetică menită să-l disocieze clar de Arriaga. Întorcându-ne la frumusețea minată de lacrima excesivă, nu poți ignora cadrajele minuțioase, mișcările discrete ale camerei, luminile care îmbracă personajele luxuriant și trist și mai ales ambianța sonoră, tactul sincopat de flamenco pe care-l conferă filmului muzica lui Gustavo Santaollala. Iñárritu s-a străduit să fie deopotrivă el și un
Frumos-îngrozitorul Iñárritu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5547_a_6872]
-
Iohannis făcea referire la "România lucrului bine făcut", nevoia unui stat de drept, o nouă paradigmă socială, politica externă sinergica (națională, europeană, transatlantica), recuperarea decalajului de dezvoltare, educația că resursă de dezvoltare, investiția în sănătate etc. Analiza pornește de la teoria cadrajului mediatic, văzută în științele comunicării că schemă de interpretare a evenimentelor prezentate. În opinia lui Robert Entman, profesor la Northwestern University, cadrul este un mecanism de influență a opiniei publice, deoarece are capacitatea de a realiza, la nivel cognitiv, legături
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
alegerilor prezidențiale din 2014 Luminița KOHALMI 81 Alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 și reinventarea conștiinței civice Cosmin DIMA 95 Some Citizens are Ill Informed and Lack Basic Knowledge of Politics. Should We Limit Their Right to Vote? Maria CERNAT 115 Cadrajele mediatice și dezbaterea prezidențială. Studiu de caz Monica PĂTRUȚ 131 Factorul basarabean în alegerile prezidențiale din România Aurelia Peru BĂLAN 149 "Constituționalizarea" programului politic al Președintelui și personalizarea partidelor politice Radu CARP 167 Aspecte privind procesul de coabitare Marian POPA
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
cu caracter antidemocratic (n.a), pentru că ultima parte să fie rezervată prezentării unei cercetări empirice alcătuită din interviuri prin care s-a dorit analiza temei limitării dreptului de a vota. A șaptea contribuție aparține doamnei Monica Pătruț și este intitulată: "Cadrajele mediatice și dezbaterea electorală. Studiu de caz". Autoarea a realizat în prima parte a studiului un istoric al dezbaterilor electorale dintre anii 1990-2009, iar în a doua parte, prin studiul de caz, s-a aplecat asupra dezbaterilor din cadrul alegerilor prezidențiale
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
dezbaterilor din cadrul alegerilor prezidențiale din anul 2014 ce i-au avut ca actori pe Victor Ponta și Klaus Iohannis. Concluzia acestui studiu este că: "Dezbaterea finală dintre cei doi candidați pentru funcția de președinte al României a inclus cele cinci cadraje mediatice clasice în literatura de specialitate. La fel ca și în alte studii efectuate asupra situațiilor electorale, cadrajele dominante în discursurile candidaților au fost cele ale conflictului și moralității/legalității. A fost surprinzătoare doar prezență discretă a cadrajului consecințelor economice
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Iohannis. Concluzia acestui studiu este că: "Dezbaterea finală dintre cei doi candidați pentru funcția de președinte al României a inclus cele cinci cadraje mediatice clasice în literatura de specialitate. La fel ca și în alte studii efectuate asupra situațiilor electorale, cadrajele dominante în discursurile candidaților au fost cele ale conflictului și moralității/legalității. A fost surprinzătoare doar prezență discretă a cadrajului consecințelor economice dintr-un eveniment mediatic major cum este dezbaterea prezidențială". Elementul de noutate al acestei contribuții este că identifica
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
cele cinci cadraje mediatice clasice în literatura de specialitate. La fel ca și în alte studii efectuate asupra situațiilor electorale, cadrajele dominante în discursurile candidaților au fost cele ale conflictului și moralității/legalității. A fost surprinzătoare doar prezență discretă a cadrajului consecințelor economice dintr-un eveniment mediatic major cum este dezbaterea prezidențială". Elementul de noutate al acestei contribuții este că identifica elementele comune ale campaniilor dezbaterilor televizate în perioada postdecembrista. A opta contribuție aparține cercetătoarei ce provine de dincolo de Prut, doamna
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
http://www.theguardian.com/commentisfree/2015/jul/27/france-discrimination-poor-poverty-illegal?CMP=share btn fb http://mioritice.libertatea.ro/banc/69676/ http://www.reportervirtual.ro/2015/01/generatia-ratata-a-tatalui-meu.html #comment-242438 http://www.cancan.ro/actualitate/intern/nu-dispretui-batranii-care-voteaza-o-campanie-impotriva-discriminarii-in-functie-de-vot-si-varsta.html http://smartwoman.hotnews.ro/Nu-iti-uri-mama-pentru-ca-voteaza-cu-Ponta Cadrajele mediatice și dezbaterea prezidențială. Studiu de caz [Framing the Presidential Debate. Case Study] Monica PĂTRUȚ Abstract: The final debate represents the most broadcasted event of the electoral campaign for the presidential title. Considered risky by the candidates, awaited by the
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
mai organizată, regulile jocului au fost bine explicate și, în mare măsură, respectate de participanți. Frame-ul (cadrul) - scurtă introducere Vom analiza în acest articol dezbaterea celor doi candidați ajunși în finala pentru câștigarea fotoliului de președinte al României folosind teoria cadrajului mediatic. Consacrată de Erving Goffman în sociologie, noțiunea de cadru (frame) a fost preluată în studiile media că o schemă de interpretare 21 a evenimentelor plasate de media într-o anumită perspectiva, după "o idee sau un fir narativ central
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
modul de interpretare a ceea ce ne prezintă. Numeroasele analize de tip frames analysis au consacrat mai multe tipuri de cadre de interpretare aplicate discursului mediatic. Prin prisma atribuirii responsabilității pentru problemele publice existente, Iyengar și Kinder 26 propun distincția dintre cadrajele episodice și cele tematice: "cadrajul episodic aduce în prim-plan evenimente concrete care ilustrează anumite subiecte, în timp ce cadrajul tematic prezintă dovezi individuale sau colective". De Vreese 27 recurge la diferențierea dintre cadrele emergente create în contextul unor teme sau evenimente
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ne prezintă. Numeroasele analize de tip frames analysis au consacrat mai multe tipuri de cadre de interpretare aplicate discursului mediatic. Prin prisma atribuirii responsabilității pentru problemele publice existente, Iyengar și Kinder 26 propun distincția dintre cadrajele episodice și cele tematice: "cadrajul episodic aduce în prim-plan evenimente concrete care ilustrează anumite subiecte, în timp ce cadrajul tematic prezintă dovezi individuale sau colective". De Vreese 27 recurge la diferențierea dintre cadrele emergente create în contextul unor teme sau evenimente specifice și cadrele predefinite specifice
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
de cadre de interpretare aplicate discursului mediatic. Prin prisma atribuirii responsabilității pentru problemele publice existente, Iyengar și Kinder 26 propun distincția dintre cadrajele episodice și cele tematice: "cadrajul episodic aduce în prim-plan evenimente concrete care ilustrează anumite subiecte, în timp ce cadrajul tematic prezintă dovezi individuale sau colective". De Vreese 27 recurge la diferențierea dintre cadrele emergente create în contextul unor teme sau evenimente specifice și cadrele predefinite specifice unui câmp profesional. N. Prepelea 28 propune clasificarea cadrelor în cadre media universale
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
prezidențiale, vom adaugă acestui cadru și dimensiunea legislativă ; - cadrul economic care trimite la consecințele economice resimțite de indivizi, grupuri sau țări după rezolvarea unei probleme majore. Întrebările de cercetare care au ghidat studiul nostru sunt următoarele : I1 - Care au fost cadrajele dominante în dezbaterea prezidențială din anul 2014 ? I2 - Care sunt cele mai proeminențe teme abordate de cei doi actori politici rivali în timpul dezabaterii ? Candidatul Victor Ponta a venit bine pregătit la prima întâlnire televizată, a dominat verbal aproape întreaga întâlnire
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
în timpul dezabaterii ? Candidatul Victor Ponta a venit bine pregătit la prima întâlnire televizată, a dominat verbal aproape întreaga întâlnire și a întrerupt foarte des discursul contra-candidatului sau. Răspunsul oferit primei întrebări a cercetării noastre arată că abordarea difereritelor subiecte prin intermediul cadrajului conflictului (vezi figură nr. 1) nu e o surpriză în contextul electoral. Și în alt studiu 31 am arătat că actorii politici aflați în campanie electorală încerca să ocupe un loc cât mai înalt pe scală preferabilității alegătorilor prin atacul
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
în alt studiu 31 am arătat că actorii politici aflați în campanie electorală încerca să ocupe un loc cât mai înalt pe scală preferabilității alegătorilor prin atacul susținut al adversarului și interpretarea tuturor politicilor publice prin filtrul conflictului. Fig. 1. Cadrajele dominante în discursul candidatului Victor Ponta Cele 71 cadraje conflictuale din discursul lui Victor Ponta au făcut referire la necunoașterea situației românilor stabiliți în afara țării de către Klaus Iohannis, la atitudinea aroganță și lipsită de respect a acestuia în timpul dezbaterii, la
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
aflați în campanie electorală încerca să ocupe un loc cât mai înalt pe scală preferabilității alegătorilor prin atacul susținut al adversarului și interpretarea tuturor politicilor publice prin filtrul conflictului. Fig. 1. Cadrajele dominante în discursul candidatului Victor Ponta Cele 71 cadraje conflictuale din discursul lui Victor Ponta au făcut referire la necunoașterea situației românilor stabiliți în afara țării de către Klaus Iohannis, la atitudinea aroganță și lipsită de respect a acestuia în timpul dezbaterii, la protejarea deputaților corupți din propriul partid (PNL), la necunoașterea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
pensionarilor români și negarea rolului avut în nefastele evenimente politice din anul 2012, la izbitoarea asemănare a contracandidatului cu Traian Băsescu, la necunoașterea detaliilor legate de votul electronic sau prin corespondență, posibilele nereguli în activitatea de primar al orașului Sibiu. Cadrajele moral-legale (54 în cele două runde ale dezbaterii) prezintă detaliile legate de elaborarea unei noi legi electorale, de respingerea legilor amnistiei și grațierii sau a celor legate de imunitatea parlamentară și lupta anticorupție. Tot în acest caz observăm și felul
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
contureze portretul unui contracandidat imoral din cauza implicării acestuia în activități ilicite sau imorale (trafic de copii, lovitura de stat din 2012, viitoarea micșorare a pensiilor, sfidarea profesorilor, jignirea Dacianei Sarbu, soția lui Victor Ponta, demagog, vinovat de ruperea Uniunii Social-Liberale). Cadrajul interesului uman, folosit pentru a aduce un plus de emoție și dramatism, e prezent în discursul lui Victor Ponta (16 frame-uri în cele două runde) pentru a accentua atât propria mândrie de a fi cetățean român, de a fi realizat
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
și cetățenii ei, cât și suferința pensionarilor și altor bugetari afectați de măsurile aberante ale regimului Băsescu ori a membrilor Partidului Social Democrat cu funcții de conducere la nivel local și național ce au fost acuzați pe nedrept de justiție. Cadrajul atribuirea responsabilității (7 cadre în cele două runde) funcționează după clasică tipologie a lui Iyengar și Kinder 32: cadrajele tematice ce plasează chestiunile și evenimentele politice într-un contex mai general și cadrajele episodice ce aduc în prim-plan evenimente
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
membrilor Partidului Social Democrat cu funcții de conducere la nivel local și național ce au fost acuzați pe nedrept de justiție. Cadrajul atribuirea responsabilității (7 cadre în cele două runde) funcționează după clasică tipologie a lui Iyengar și Kinder 32: cadrajele tematice ce plasează chestiunile și evenimentele politice într-un contex mai general și cadrajele episodice ce aduc în prim-plan evenimente concrete pentru a ilustra anumite situații. Cadrajele tematice îi permit lui Victor Ponta să-și decline responsabilitatea pentru slabă
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
au fost acuzați pe nedrept de justiție. Cadrajul atribuirea responsabilității (7 cadre în cele două runde) funcționează după clasică tipologie a lui Iyengar și Kinder 32: cadrajele tematice ce plasează chestiunile și evenimentele politice într-un contex mai general și cadrajele episodice ce aduc în prim-plan evenimente concrete pentru a ilustra anumite situații. Cadrajele tematice îi permit lui Victor Ponta să-și decline responsabilitatea pentru slabă organizare a alegerilor în străinătate, lovitura de stat din 2012, susținerea parlamentarilor cu probleme
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
două runde) funcționează după clasică tipologie a lui Iyengar și Kinder 32: cadrajele tematice ce plasează chestiunile și evenimentele politice într-un contex mai general și cadrajele episodice ce aduc în prim-plan evenimente concrete pentru a ilustra anumite situații. Cadrajele tematice îi permit lui Victor Ponta să-și decline responsabilitatea pentru slabă organizare a alegerilor în străinătate, lovitura de stat din 2012, susținerea parlamentarilor cu probleme penale ori promovarea unor legi controversate, atribuind-o unui actor colectiv, sistem sau context
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
stat din 2012, susținerea parlamentarilor cu probleme penale ori promovarea unor legi controversate, atribuind-o unui actor colectiv, sistem sau context social (Biroul Electoral Central, Ministerul Afacerilor Externe, voința politică a majorității parlamentarilor USL, Consiliul Superior al Magistraturii, de exemplu). Cadrajele episodice îl avantajează în a explica (ne)rezolvarea complexelor probleme economice și politice ale țării prin existența "regimului Băsescu" cu reprezentanții săi (Vasile Blaga, Adrian Videanu, Cătălin Predoiu) plasați obligatoriu în contexte nefavorabile și a garanta viitoarea prosperitate a țarii
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]