87 matches
-
de domnul arhitect Viorel Rațiu, comportând un stil brâncovenesc cu influențe moldovenești, construcția fiind în formă de cruce greacă înscrisă cu abside laterale, de dimensiuni apreciabile (9-14 m lățime x 25 m lungime x 30 m înălțimea clopotniței principale, două cafasuri foarte impunătoare și un pridvor tradițional ortodox). În anul 2008 cu ajutorul Bunului Dumnezeu și al Maicii Sfinte, hărnicia credincioșilor, demersurile făcute de Preotul Paroh Daniel Tarba pe lângă autoritățile locale, județene, sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, s-a reușit finalizarea
DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN BADON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_ortodoxa_romana_din_badon_.html [Corola-blog/BlogPost/375352_a_376681]
-
cu vata minerală. Acoperișul este din sita, cu trei cruci metalice și instalație de paratrăsnet. Atât fundația, cât și curtea sunt placate cu piatră de rău prinsă în beton. La interior s-a placat cu gips - carton gletuit. Pereții pronaosului, cafasului și pangarului au fost înnobilați prin placarea cu plăci fibrolemnoase melaminate. Cu același material s-a executat mobilierul din Sfanțul Altar și lambriul din biserică. Biserică, în formă de navă cu Altarul absidal poligonal, are o lungime de 13 m
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434088054.html [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
amenajate special pentru veșminte liturgice, în spatele pangarului - încăperea, masa sau locul în care se găsesc lumânări la vânzare, dar și candele, iconițe, cărți religioase etc. - construit imediat la intrarea din pridvor în pronaos, sub biblioteca de la etaj, adică de la nivelul cafasului - balconul pronaosului, pe toată lățimea sa, destinat corului bisericesc). Firesc, toate etapele și momentele unei sfințiri de biserică sunt importante, dar cea a altarului presupune un ritual mult mai bogat, mult mai adânc, constând în mai multe activități specifice ritualului
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1458858576.html [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
de la șosea - Instalația electrică în biserica nouă și racord la energia electrică - Instalația de paratrăsnet - Lambriu interior din lemn, cu izolație de vată minerală - Lambriu exterior din lemn, cu izolație de poliester - Trepte: la intrare în biserică, la urcare la cafas și la altar - Două centrale termice împreună cu clădirea aferentă, calorifere, 3 grupuri sanitare și camera praznicar - Policandre, catapeteasma cu icoane - Mobilier în biserică: scaun arhieresc, două tetrapoduri și strane - Pardoseala în biserică -------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171526_a_172855]
-
Din pridvor se intră în pronaos printr-o ușă de fier pe care se află o inscripție cu caractere chirilice. Pronaosul este separat de naos prin două coloane circulare ce sprijină trei arcade. La etajul superior al pronaosului se află cafasul, unde se accede printr-o ușă aflată în peretele nordic al pronaosului care duce la o scară. Deasupra pronaosului se înalță un turn-clopotniță de secțiune pătrată. În peretele nordic al naosului se află o altă ușă.
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
a fost înlocuită cu tablă zincată, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Construcția este în formă de navă dreptunghiulară pe care se sprijină cupola bisericii. Pronaosul este despărțit de naos printr-un zid de piatră și cărămidă care susține cafasul (balconul unde cântă corul într-o biserică). Corpul principal are o lungime de 23 de metri și o lățime de 7 metri. Altarul are formă semicirculară și este prevăzut cu două nișe: proscomidierul în stânga și diaconiconul în dreapta. În centrul Sfântului
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
turle mai mici, de lemn, deasupra pridvorului și a altarului. În anul 1900, acoperișul bisericii a ars într-un incendiu, iar turlele din lemn nu au mai fost reconstruite. În partea dreaptă a pronaosului bisericii, în fața stâlpilor de susținere a cafasului, se află mormântul duhovnicului Iosif, ctitorul mănăstirii, decedat la 28 decembrie 1828. Pe placa sa funerară, care nu este cea originală, se află următoarea inscripție: ""Cuviosul ieroschim. Iosif fondatorul și duhovnicul sf. Mănăstiri Văratic, trecut la cele veșnice 28 dec
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
o înălțime de 24 metri de la temelie până la cornișă și o grosime a zidurilor de doi metri. Edificiul este încadrat în partea de vest de două contraforturi. Interiorul bisericii este compartimentat în pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului se află cafasul. În părțile laterale ale pronaosului se află două uși. Ușa din partea stângă se deschide către o scară de piatră cu 58 de trepte în spirală care duce în turnul-clopotniță. Ușa din partea dreaptă se deschide către o altă scară care duce
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
împărtită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar.În toate sunt picturi murale executate în stil bizantin.Între pronaos și naos, pe stâlpi de cărămidă de formă pătrată, tencuiți și vopsiți în ulei, în culori imitând marmora, se reazemă cafasul bisericii, mare și încăpător.Bolțile bisericii sunt vopsite în ulei, având picturi astfel: în pronaos cerul cu stele;în naos cei patru evangheliști la colțuri și Mântuitorul Iisus Hristos la mijloc, înconjurați de stele;în altar Sfânta Treime. Catapeteasma este
Călărași, Botoșani () [Corola-website/Science/324489_a_325818]
-
un pronaos supralărgit și un naos trilobat (cu două abside laterale și absida altarului), respectându-se tipul de biserică din secolul al XVIII-lea din Țara Românească. Pridvorul mai scund și partea din față a pronaosului peste care se află cafasul, s-au adăugat cu ocazia reparației din 1858. Acoperirea interiorului este făcută cu o boltă semicilindrică peste pronaos și cu o turlă pe plan pătrat așezată peste naos. Pictura interioară actuală, realizată în ulei, cuprinde pe pereți un panotaj cu
Biserica Manea Brutaru () [Corola-website/Science/336577_a_337906]
-
partea vestică - pronaosul - este boltit cilindric cu semicalote laterale. La baza turlei naosului se află o imitație a bolții moldovenești. Suprafața interioară a pereților este înviorată de cornișe proeminente și pilaștri, amintind panourile din bisericile occidentale. Deasupra pridvorului, este amenajat cafasul, susținut de doi piloni masivi. În pereții groși, în partea de vest, în apropierea intrării, sunt mici orificii, probabil, pentru supravegherea situații din exterior. Ele împreună cu încăperile tăinuite sunt mărturii elocvente ale posibilei utilizări a bisericii ca loc de refugiu
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
și a celor două turle vechi din lemn cu unele din beton armat. Tot acum se construiesc cele două timpane pe laturile de nord și sud din dreptul turlei Pantocratorului și friza cu firide de sub cornișă în interior se înlocuiesc cafasul și amvonul, se pune parchet în altar și gresie în naos și în pronaos peste pardoseala de piatră. Se instalează o centrală proprie și calorifere. Apoi se va începe repictarea bisericii, datorită faptului că pictura veche era deteriorată. În 1930
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
simetric. Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Pronaosul este de formă poligonală (4.70x5.15 metri) și are o fereastră în peretele nordic. La partea superioară, el are un cafas deasupra căruia se află un tavan drept (3.55x4.00 metri). Între pronaos și naos există un perete despărțitor de lemn cu o deschidere largă. Naosul (5.15x7.95 metri) are două abside laterale pentagonale simetrice (2.20x1.10 metri
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
cea de nord - Mântuitorul înconjurat de sfinți, Maica Domnului cu Pruncul, Arhanghelii Mihail și Gavriil, iar pe stâlpii de susținere a bolții - Sf. Pantelimon, Sf. Sebastian, Sf. Victor. Bolta pronaosului este înnobilată cu icoana Maicii Domnului și Sfânta Treime, iar cafasul cu scena Adormirii Maicii Domnului. Pereții laterali sunt pictați cu scenele ample reprezentând Intrarea în Ierusalim, învierea Domnului și Sfintele Mucenițe. Pe peretele de vest al pronaosului, de o parte și alta a ușii, se află tablourile votive cu chipurile
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
construindu-se o prispă, cu stâlpi masivi, cu secțiune poligonală. Sub aspectul trăsăturilor, biserica de lemn din Chendrea avea un plan dreptunghiular cu absida pătrată. Butea bisericii era împărțită în încăperile obișnuite. Deasupra pronaosului și parțial deasupra naosului se afla cafasul(corul), loc în care tinerii stăteau în timpul slujbei. Tavanul pronaosului era tăvănit și se sprijinea pe o grindă sculptată în formă de valuri. Pronaosul era despărțit de naos printr-un perete de grinzi frumos ornamentate care avea ferestre și o
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
singură navă cu plafonul boltit în semicilindru pe intreg spațiul bisericii. Plafonul este căptușit cu scândura și vopsit în culoare albastră. Altarul este spațios 4,75m x 5,75m cu plafonul drept. În partea de vest a pronaosului se află cafasul, susținut de o grinda transversala, așezată pe două coloane de lemn. Biserică nu are pictură murala. Catapeteasma bisericii are cadrul din lemn de tei, brad și stejar. O sculptura de palmete din lemn împodobește fațadă catapatesmei bisericii. Icoanele împărătești sunt
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
Arethia Tătărăscu. Lucrările au fost urmărite de arhitecții Ion Antonescu, Anghel Păunescu și Iulius Doppellreiter, antreprenori fiind frații Di. Bernardo și Luigi Pittiui. Pictura în stil neobizantin a fost executată în frescă de către pictorul gorjean Iosif Keber iar catapeteasma, amvonul, cafasul și mobilierul sculptat în stejar de către specialistul Ioan Keleș din București și Fabrica 'Tadici-Alexandra' din Târgu Jiu. Biserica a fost sfințită la 7 Noiembrie 1937, odată cu ansamblul sculptural, în prezența patriarhului Miron Cristea. Activitățile Ligii Femelilor nu au încetat odată cu
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
satul Pârtești, ea fiind construită înainte de ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic. Această datare a bisericii pe la mijlocul secolului al XVIII-lea este susținută și de prezența câtorva cărți vechi românești în inventarul parohiei. În 1948 s-a amenajat în pronaos un cafas cu înălțimea de 2.50 metri și cu o balustradă de 0.90 metri înălțime. Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă. În anul 1996 a fost construită în centrul satului, în apropierea bisericii de lemn
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
45x2.40 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, în care se află o fereastră. Tavanul este susținut de două grinzi longitudinale și una transversală. În 1948 s-a amenajat un cafas cu înălțimea de 2.50 metri și cu o balustradă de 0.90 metri înălțime. Între pronaos și naos există un gol de trecere central (2.35x2.25 metri) și două goluri de trecere laterale dispuse simetric față de golul central
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
fost adăugați cu prilejul reparațiilor din 1922. În interior lăcașul de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvorul având deasupra un turn-clopotniță cu două etaje (adăugat la începutul secolului al XX-lea), pronaosul (având în partea de vest un mic cafas), naosul (cu absidele laterale scobite în grosimea pereților) și altarul (cu o absidă de formă semicirculară). La etajul I al turnului clopotniță se intră din cafas. Biserica are un tavan drept și nu boltit, deasupra sa aflându-se un pod
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
la începutul secolului al XX-lea), pronaosul (având în partea de vest un mic cafas), naosul (cu absidele laterale scobite în grosimea pereților) și altarul (cu o absidă de formă semicirculară). La etajul I al turnului clopotniță se intră din cafas. Biserica are un tavan drept și nu boltit, deasupra sa aflându-se un pod. Pictura interioară a bisericii a fost executată în tehnica frescă de către profesorul Corneliu Pașcanu din București, cu prilejul lucrărilor de reparații și consolidare din perioada 1994-2001
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
la 29 iunie 1945. Comisiunea Monumentelor Istorice a oferit bani pentru reclădirea turlei și restaurarea picturii (între 1943-1945), iar Episcopia Hușilor a suportat cheltuielile executării unei catapetesme noi din stejar masiv și a mobilierului interior de stejar, precum și pentru modificarea cafasului și a pridvorului. După finalizarea lucrărilor, s-a amplasat o pisanie cu următorul text: ""Înoitu-sa întru totul această sf. biserică, stricată de marele cutremur când pe pământ nu era pace - 10 noembrie 1940. Prin osârdia P.S. Episcop Grigorie Leu. 1941-1945
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
au fost alungați, dar mănăstirea nu a fost desființată, iar călugării au revenit după război. Clădirea actuală în stil romanic de la poalele laturii de nord a dealului Mönchsberg a fost sfințită în 1147. Una dintre orgi au fost construite în cafas în 1444 de către Heinrich Traxdorf din Mainz. În timp ce turla a primit forma de bulb de ceapă în 1756, interiorul, deja remodelat de mai multe ori, a fost renovat în stil rococo între 1760 și 1782 în timpul abatelui Beda Seeauer de către
Mănăstirea Sfântul Petru din Salzburg () [Corola-website/Science/328300_a_329629]
-
multiple lucrări de restaurare și amenajare: s-a decopertat partea din interior, cât și partea din exteriorul acesteia, s-a consolidat biserica, s-au reparat pereții crăpați din interiorul bisericii, s-a refăcut fațada în întregime, s-au restaurat și cafasul și amvonul, s-a introdus încălzire centrală prin pardoseală și s-a pictat biserica în stil neobizantin. Biserica a fost sfințită la 2 mai 2010 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. Astfel, lăcașul de cult a fost sfințit
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
Gheorghian (1864), viitor mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române. În perioada administrării mănăstirii de către călugării greci s-a refăcut pictura murală originală în tehnica „a secco” (tempera), a fost adăugat un amvon baroc fixat în peretele nordic al naosului și un cafas în pronaos. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moșiile deținute, iar Mănăstirea Popăuți a devenit biserică de mir. Pe rând, proprietățile fostei mănăstiri sunt cedate de Primăria orașului Botoșani către diverse instituții: casele egumenești
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]