91 matches
-
o săptămână și ceva. De departe una dintre cele mai interesante conversații pe care le-am purtat pe sticlă în ultima vreme. În prima parte a emisiunii, Cătălin l-a avut ca invitat pe Gheorghe Florescu (autorul cărții ”Confesiunile unui cafegiu”), un personaj care nu trebuie ratat. Una dintre puținele emisiuni care mai merită urmărite: invitați unul și unul, format dinamic, discuții de calitate. Mi-ai dat un motiv bun să aprin televizorul stins de mai bine de un an... Și
Garantat 100% by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82730_a_84055]
-
Constantin Țoiu Domnul Garabet, chiriașul nostru, cafegiu, era un om de cincizeci de ani, foarte înalt, foarte gras, cântărind peste o sută douăzeci de chile; știam, că se cântărea des verificând sacii cu boabe verzi de cafea. Dacă împlinisem opt ani și ceva... Vorbea turcește, rusește, fiind
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
așa, un gâdilat, și-mi venea să mor de râs. Ce nu suporta Garabet, era vara; vara fierbinte din Bărăgan. Murea, se topea de căldură. Lac de nădușeală, cu ochii bulbucați, afară pe pivnița adâncă unde țineam pepenii la răcoare, cafegiul declara sever: "Mare càldur!". Și tot își netezea țeasta cheală, lucioasă, cu un șervet înnegrit care mirosea a cafea. Cu el, observasem, acoperea cafeaua proaspăt râșnită, gata să fie pusă în vânzare. O râșnea cu un aparat prevăzut cu o
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
încă zece ani și mai bine și nu m-aș fi dus la nici o școală, aș fi vorbit și azi, dacă nu chiar armenește, cu un puternic accent armean, punând predicatele totdeauna la imperfect și zicând, de exemplu, ca bătrânul cafegiu, când sta să plouă: "Venea un puloi afară..." Încă nu-mi dădeam seama de confuzie. Dar, dacă așa zicea Garabet... Uneori, când se ducea precipitat la privata din fundul curții cu ulcica în mână plină de apă pentru abluțiuni, el
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
Iulia Alexa Poartă blugi. Țin mai mult. Eventual ținută casual, culori neutre, e sensibil la stridență și se demodează invizibil. Tinerele profesoare (rarissim jurnaliste cu Litere până la 30-35 de ani), afișează câte o bijuterie patinată, teatrală. Majoritatea cazurilor - fumători și cafegii înveterați, drogul face parte din identitate. Clamează că „mai bine n-ar mânca decât fără țigări“ etc., etc.). Fetele nu mai poartă tocuri, merg mult pe jos, și-apoi, e inutil. Bărbații din aceeași categorie, eligibili, în speță, nu sunt
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
demult, din anii cincizeci, neprecizată data. La economat am căpătat rația lunară de cafea și de mălai. La mălai am renunțat repede neavând ce face cu el, singur nu știam să fac mămăligă. Cafeaua am luat-o cu grijă, sunt cafegiu. Pe stradă, începând ploaia și neavând umbrela la mine, punga de cafea s-a udat, s-a rupt și boabele verzi, - era neprăjită,- s-au risipit pe jos chiar în tramvaiul 19 în care apucasem să mă urc. Cei dinăuntru
4 decembrie 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12979_a_14304]
-
în vedere împrejurarea (se îmbrăcase cu hainele lui albastre cu butonii auriți, o cămașă albă, o vestă albă, și ea, precum si niste mănuși galbene), isi aștepta verișorul umblînd încolo si-ncoace pe bulevard vreme de o oră, după ce aflase de la cafegiu (nume dat șefilor de sală în restaurantele de provincie) că domnii luau masă de obicei între orele unsprezece și douăsprezece. * - Pe la unșpe și jumate, - avea el să povestească în provincie celor de-acasă, - doi parizieni în halate de-alea de-
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
număr de telefon. Ramele sunt oferite de INKA, băutura din cereale prăjite, sfeclă de zahăr și cicoare, pe care o știm din copilărie. Cu o aromă discretă de cafea, dar fără pic de cofeină, INKA poate fi un substitut pentru cafegii, o băuturică fierbinte pentru o seară în familie sau chiar “o cafea” pentru copiii pofticioși, femeile însărcinate sau cardiaci. Și pentru că a venit, din nou, vorba de familie și de momentele memorabile petrecute în mijlocul ei, mai vreau să vă supun
Mamaie, tataie, târgul Gaudeanu şi nişte kiwi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20833_a_22158]
-
el sforăie dintr-o dată foarte nostim, ascuțit, și da din mâini. Râd și încerc din nou, până se prinde și se trezește. Jucăm jocul asta de 20 de ani. Întotdeauna râdem. Îl iubesc. Ne batem pe cafea - suntem amândoi mari cafegii. Dimineață facem un esspresso cât o zi de post: maaare de juma’ de litru, îl împărțim la picătură ...și mai furăm câte o gură din cană celuilalt, când nu e atent: cafeaua e mai bună din cană altuia, nu? Camera
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
împrăștia prin toată încăperea, încântându-le simțul olfactiv. Turnă în ceștile din cobalt, după ce puse în fiecare, mai întâi, câteva lingurițe de caimac. - Te rog, colega, să servești această specialitate pe care nu o găsești decât în Turcia, la adevărații cafegii și la mine! Cum o cafea turcească merge cu o țigară turcească, servește-te din acest pachet de Camel, chiar dacă nu are filtru. Este o țigară deosebită, făcută din tutun fin, din frunzele de la vârful plantei, tratate după rețete numai
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384084_a_385413]
-
cu sacul plin de dulciuri, turtă dulce, cozonaci aburind și prăjituri de sezon. Aroma, gustul și dragostea cu care au fost pregătite, împlinesc atmosferă sărbătorilor și le fac irezistibile. Organizatorii au pregătit și o surpriză: prezența la târg a renumitului „cafegiu al Bucureștiului de altădată”, Gheorghe Florescu. Aroma, gustul inconfundabil și original al cafelei naturale, 100% arabica, va rămâne definitiv în memoria gustativa a celor care vor dori să-și îmbete simțurile cu cea mai adevărată cafea. Pe langă mirosul îmbietor
Târgul Cadourilor de Crăciun de la Galeria Dalles [Corola-blog/BlogPost/99804_a_101096]
-
Știri Iată programul cursurilor și evenimentelor noastre în luna octombrie. Povești cu cafegii, vizita la Moară de hârtie și Casa Memoriala Gellu Naum, ateliere practice de mozaic și pictură, curs despre marile curente ale cinematografiei și multe altele vom avea de făcut și ascultat în luna care urmează. Activitatea continuă și la Școala
Cursuri şi ateliere la Fundaţia Calea Victoriei [Corola-blog/BlogPost/99918_a_101210]
-
Mondial UNESCO cu Irina Neacșu, joi 6 octombrie, ora 19:00 - Modă și antropologie cu Silvia Timofte, joi 13 octombrie, ora 19:00 - Călătorie culturală pe Calea Victoriei cu Mariana Radu, sâmbătă 15 octombrie, ora 11:00 - Povești despre cafea și cafegii cu Gheorghe Florescu, joi 20 octombrie, ora 19:00 ### ATELIERE - Atelier practic de aranjamente florale cu Raluca Dinculescu, sâmbătă 1 octombrie, ora 11:00Curs de modelaj în lut cu Alină Dumitrașcu, joi 6 octombrie, ora 18:30 - Atelier de dans
Cursuri şi ateliere la Fundaţia Calea Victoriei [Corola-blog/BlogPost/99918_a_101210]
-
și-a reinstaurat fascinația, prin traduceri din literatura contemporană, prin ieșirea la rampă a scriitorilor români contemporani. Ca exemple - două apariții editoriale relativ recente, despre care se vorbește și se scrie elogios, ca revelații pentru un public larg: Confesiunile unui cafegiu de Gheorghe Florescu și Cartea șoaptelor de Varujan Vosganian. Și, semn de normalitate a vieții literare de la noi, își reiau prezența vie, uneori incendiară, istoria și critica literară: Istoria critică de Nicolae Manolescu, Iluziile literaturii române de Eugen Negrici trec
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]
-
nimica! Trăiască ai noștri! ...de ciocoi!" (punctele de suspensie ascund o "teribilă înjurătură" - n.m.). Nu-i procură alte satisfacții, acest episod de răbufnire a mîndriei militare, decît aceea de a prinde, oarecum, de știre, cum se face cafeaua cu caimac: "Cafegiului, răzbit de frig, îi curgea nasul enorm plin de guturai, și, om curat ca toți armenii, mă ruga din când în când să-i țiu pușca: s-apleca din greu, își ridica șorțul și se ștergea la nas. După aceea
Garda civică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6939_a_8264]
-
Mai ales că o vină colectivă, cu neputință de elucidat, c-așa-i la vreme de război, apasă asupra companiilor: "s-a furatără sumedenie" din armele care trebuiau predate comenduirii. și uite-așa, prevăzătorul gardist rămîne nedecorat. Nu și Sarchiz, cafegiul armean, coleg de arme, și îndatorat lui (nu-i ține Iancu spatele, cînd îl încearcă guturaiul?) care nu plătește decît cu marfa jos. Cînd primește decorația, dă banii. și e mai cinstit așa. Ar fi o simplă anecdotă, din cele
Garda civică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6939_a_8264]
-
și nu spurcă, decît aparte, pe ciocoi. Generic și neasumat, deci nepericulos, așa se răcoresc toți lașii. Și răul cel mai mare, după ce toate s-au așezat, e să nu mai bei cafea cu caimac. Să piardă din bacșișuri soiosul cafegiu. Na, la ce-i servește decorația?
Garda civică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6939_a_8264]
-
Nu. Karin ceruse pentru a da de o rugăciune la Sf. Anton. Rămân afară. Sunt ortodox. Asta e cum ai fi protestant ori liberal. Numai să n-o conturb pe Karin... Văzând că întârzie, fac câțiva pași până la Hamparțunian, armeanul, cafegiu. Curios, e deschis. înăuntru, băiatul lui mare, care îi ține uneori locul, Babis. A răm s de anul nou un client apropiat fără cafea, și a venit să ia o pungă și să i-o ducă conului Alec, așa-l
Cifra norocoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8757_a_10082]
-
aveam cu ce să aprind focul. - Ce zi era? mă-ntreabă. - 23 august, spun, cu bărbia-n jos. - Eiii! face ca pișcat. în ziua asta să nu puteți aprinde focul,... aveți gaze? - Am, am, am - bâigui. Pe acest băiat al cafegiului îl știu că face epigrame. Rasele inteligente care fac comerț de mii de ani se ocupă și cu scrisul, citesc cărți. Comerțul merge cu poezia... - Hermes? exclamă Babis, care avea lecturi. - Da, Hermes, care circulă, poezia ca și filozofia vin
Cifra norocoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8757_a_10082]
-
Drina - cu numele unor profesori și elevi dispăruți, cu notele de la geometrie descriptivă, desen, istorie, religie, caligrafie. Acum apare și numele uneia Rosa, Roksanda, vânzătoare de flori cu care G.M. flirtase pe vremea aceea, apoi numele unor Borivoje‑Bora, Ilić - cafegiul, Milenko Azanje - croitorul, Kosta Stavroski, pe la care trecea dimineața la o plăcintă caldă, și al unui oarecare Krtinić care l‑a trișat la cărți. Urma o listă cu filmele și meciurile văzute de el, cu datele excursiilor de la Avala și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
o manieră dramatică. Pe când actualul oraș, mai cuprinzător atât pe orizontală, cât și pe verticală, căutându-și o personalitate, pare a-și revendica și vestigiile istorice. Mai cu seamă aspectul oriental al burgului a dispărut cu totul, iată o dovadă: "Cafegii erau foarte mulți în București, aproape la toate intersecțiile importante găseai un cafegiu. Iar cafeaua, de toate soiurile, se vindea măcinată, în savante mixturi, câteodată servită la fața locului. Nu mai puțin dese erau cafenelele, ca să zic așa, cu anume
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
pe verticală, căutându-și o personalitate, pare a-și revendica și vestigiile istorice. Mai cu seamă aspectul oriental al burgului a dispărut cu totul, iată o dovadă: "Cafegii erau foarte mulți în București, aproape la toate intersecțiile importante găseai un cafegiu. Iar cafeaua, de toate soiurile, se vindea măcinată, în savante mixturi, câteodată servită la fața locului. Nu mai puțin dese erau cafenelele, ca să zic așa, cu anume rol instituțional în societate. Nu uit interiorul plușat al cafenelei Capșa, unde, copil
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
puțin dese erau cafenelele, ca să zic așa, cu anume rol instituțional în societate. Nu uit interiorul plușat al cafenelei Capșa, unde, copil fiind dus de tata, mă sufoca duhoarea de țigări de foi, de toate aromele, până la amețeală. Profesiunea de cafegiu aparținea armenilor, "pașnici râșnitori de cafea", la îndemâna gospodinelor. Tata își prepara, cu minuțiozitate cafeaua zilnică, la o spirtieră. Afirma că, dacă și-ar pierde profesiunea de scriitor ar câștiga mai bine în postul de cafegiu al regelui, pare-se mare
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
aromele, până la amețeală. Profesiunea de cafegiu aparținea armenilor, "pașnici râșnitori de cafea", la îndemâna gospodinelor. Tata își prepara, cu minuțiozitate cafeaua zilnică, la o spirtieră. Afirma că, dacă și-ar pierde profesiunea de scriitor ar câștiga mai bine în postul de cafegiu al regelui, pare-se mare amator de cafea, la rându-i. Și, desigur, pretențios, ca toți autenticii cunoscători. Herdan, Herman erau marii brutari ai urbei - autoarea îl scapă din vedere pe Gagel, maestru în franzele, precum mai vechiul Babic, cel
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
de placat nu se plachează peste mica localitate dobrogeană. Chiar dacă nu o dată acesta face victime, o anume soluție morală difuză îi supraviețuiește laolaltă cu protagoniștii. Fănică Theodorescu și soția lui, Virginia, maiorul Scipion, moșierul Caludi, ospătarul Ionică, doctorița Lea sau cafegiul Sarkis duc mai departe, atât cât îi țin puterile, legile lumii lor. Care lege oferă materia celor mai bine de o sută de capitole ale cărții. Toate personajele par să conspire cu folos. Atunci când în ultima secvență (cea mai întinsă
De ce avem roman by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6799_a_8124]