91 matches
-
pentru că s-au și ridicat din clase leneșe, din privilegiați mici. Rămânea deci o singură clasă muncitoare, din a cării esploatare trebuia să trăiască toată societatea română - țăranul. Dar chiar esploatarea directă era o muncă prea grea pentru aristocrația foștilor cafegii și ciubuccii, de aceea și-au introdus pretutindenea câte un asociat activ chezaro-crăiesc - câte un evreu. Acelaș proces se repetează însă. Precum ciocoimea au alungat pe boierii vechi din locul lor, tot astfel evreii, având numai dreptul de a cumpăra
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o întâmplare, deoarece arhidiaconului Ștefan, pe lângă păcatul sodomiei, îi place să fure din când în când diverse obiecte de cult. Ancheta scoate la iveală și incli națiile homosexuale ale diaconului care „ca un porc de câine au sărutat pe un cafegiu al nostru“, povestește un călugăr al mănăs tirii Mihai Vodă din București. Alți doi slujbași mărtu risesc „că i-au sărutat cu râvnă curvească, ci încă le-au grăit și cu vinte asemenea sărutării“. Patru ani mai târziu, la 15
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
De ce este România remanentă, de ce rămâne un peisaj pitoresc în loc să fie un peisaj integrat în modernitate? Ce șanse are să devină o țară normală, previzibilă, eficientă? Ce poveri din trecut o tot scufundă în imprevizibil și exotic? Dacă citești Confesiunile unui cafegiu cum e Gheorghe Florescu, deduci că această țară este strânsă feroce în ghearele unei caracatițe înspăimântătoare. Fosta securitate ceaușistă nu numai că na fost dizolvată, dar sa metamorfozat în exponenți ai capitalismului. Aceste confesiuni sunt ale unui domn care acționa
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sub protecția unui bărbat iubitor, care să suplinească iminenta sa plecare. Are încredere în puterea de a alege bine a Monicăi și descurajează excesul de critică din analizele Monicăi. Capitolul 2 DIAVOLUL ȘI ROMÂNII 1. PACTUL CU DIAVOLUL CONFESIUNILE UNUI CAFEGIU GHEORGHE FLORESCU - Centralizare și liberă inițiativă. Cum e posibil ca acțiunile economice ale indivizilor cu interese diferite să poată fi coordonate, aceasta e una din întrebările fundamentale cu care lucrează economia. Cum e posibil ca indivizi având interese radical diferite
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și al miliției și mai ales al securității, primesc caimacul, ceea ce e mai bun le revine, de multe ori gratis sub formă de șpagă și atenții. Gheorghe Florescu își scrie confesiunile dintr-o perspectivă economică aproape: e comerciant de cafea, cafegiu. Din fiu de năpârcă, cu tatăl deportat la Canal, ajunge răbdător și metodic să urce toate treptele comerțului comunist pentru a se poziționa în vârf. Alege să procure, să pregătească și să vândă cea mai bună cafea din țară, cafeaua
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
tipuri de cafea, învață multe despre combinarea soiurilor, despre alegerea, despre prăjirea cafelei. Fură meserie și de la bătrânul Avedis care moștenise arta pregătirii cafelei de la înaintașii săi ce slujiseră chiar la poarta sultanului. Face în așa fel încât Avedis, marele cafegiu al Bucureștilor, înainte de a se retrage, să îi lase magazinul de cafea. Chiar și după ce-i lasă magazinul, are față de Avedis o tactică exemplară: se comportă cu el ca și cum magazinul i-ar aparține în continuare, nu-l contrazice în față
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
îi lase magazinul de cafea. Chiar și după ce-i lasă magazinul, are față de Avedis o tactică exemplară: se comportă cu el ca și cum magazinul i-ar aparține în continuare, nu-l contrazice în față, e curtenitor. Când pleacă din țară, bătrânul cafegiu îi lasă și foarte multe alte bunuri, mai ales bijuterii din aur pe care le transformă în bani la un bijutier care-și ia partea și el. Principala grijă a bogaților din comunism este să-și mascheze bogăția, să o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
legată nebănuit de trecutul ei oprimant. Dezvăluie falimente postdecembriste comise de foști securiști. Dezvăluie fabuloase averi acumulate de acești exponenți ai puterii nelegitime dinainte de 89. Dar despre sine nu dezvăluie mare lucru. Se vede pe sine fără pată, imaculat, un cafegiu fără de care populația Bucureștiului ar fi fost privată de o mare favoare. Anticomunismul lui e paradoxal. Vizează pe toți aceia care au acționat în favoarea lor și în defavoarea populației. Mai puțin pe el însuși. Nu are nimic din atitudinea omului care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
grup adverbial: De fapt, ajungi cu adevărat la maturitate sexuală doar [atunci când ajungi să trăiești un ciudat solipsism în doi (Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile). Iubirea există doar [acolo unde este libertate] ( www.radiovaticana.org/rom/). * grup prepozițional: Nu sunt cafegii profesioniști, ci doar [de discuții], chiar dacă aruncă pe gât doua-trei espresso cât poposesc acolo (EZ). Boala, suferința și moartea pot fi foarte bine, cel puțin în clipa asta, neexplicite, pliate, [la pândă] doar (G. Liiceanu, Ușa interzisă). În mod similar
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
Peristeri, ca să nu mai vorbim de cafenelele din pasajul Macca și alte zeci și zeci de cafenele de cartier, care numai din cauza amplasamentului mai ascuns, nu a ofertei și cali- tății produselor, nu aveau parte de aceeași celebritate. Găseai un cafegiu la orice intersecție, și nu doar că măcina boabele proaspăt prăjite, fiecare după stilul și iscusința sa, și ți le și fierbea pe loc, dar avea și atâtea dulciuri în vitrină, de parcă se pregătea de cea mai mare sărbătoare a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
prilej să le cumpere pe nimic și nu le-a cumpărat, ca să ajungă să zidească anul acesta o mică vilă în gust turcesc, foarte mică și destul de scumpă.) Oamenii beau cafele multe. Turcul care n-are ce face se stabilește cafegiu. Nu câștigă dar se chiamă că are un comerț și-i om onorabil. Istoriile cu Bulgarii dela Bazargic. Locuiesc în case mari, n-aveau la venirea Românilor, nici mobilă, nici veselă și tacâmuri. Mâncau cu mâna sau cu aceiași lingură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Foarte gelos de reputația și buna stare a Cavarnei. Mărturisește o populație mai mare din mândrie. Portul în vale, destul de departe de orășel. Mâncăm într-o clădire mare și veche, destul de interesantă: crâșmă și ospătărie. Cafelele vin de alături dela cafegii turci. Cavè tatlî caimaclî. Rostește leneș cu doi a la tatlî și caimaclî. Mai adoage și sadè. Cavè sadè, tatlî, caimaclî. Cafe dulce cu caimac. Bulgarii, mai ales cei mai în vârstă știu toți turcește. Mâncăm luferi și stavrizi, pești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de pasărea raiului. Urmași din osul Prorocului purtau turban verde. Ordine și disciplină. Liniște și curățenie. "Candelele noastre ard cu aer și oleu dela ghiauri dobândă cu sabia." "Domn al veacului său" Sultanul. În juru-i feluriți slujitori, bărbieri, paici, picheri, cafegiu, cel care taie bătăturile și unghiile strălucirii sale, cel care aduce straiele parfumate; cel care aduce papucii roșii ai umbrei lui Alah pe pământ. Bucătarul Măriei sale are o sută de calfe și Barlavagiul Măriei sale cinci sute de calfe. În jurul Măriei sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
otoman, vor deveni importante centre de tranzacții comerciale cu țările vecine. În 1820, la Huși desfășura activitate comercială un număr de 131 negustori, din care erau: abăgeri - 16; bacali - 17; crăsnari - 2; rachieri - 3; bogasieri - 4; pânzari - 1; chitari - 1; cafegii; pescari - 2; hangii - 1; negustori nespecificați. Stejarul de Fălciu era foarte apreciat pentru rezistența lui la acțiunile cariilor, dar din lipsă de debușee libere și de mijloace de transport, cea mai mare parte putrezea pe loc sau era prefăcută în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
starea a III-a); 1 bărbierie (din starea a III-a); total: 29 dughene sau ateliere (15 - starea a II-a și 14 - starea a III-a). În 1831, numărul negustorilor era de 208, din care: abăgeri - 12; bacali - 34; cafegii - 1; precupeți - 52; crâșmari - 48, rachieri - 12; bogasieri - 17; lipoveni - 9; pescari - 4; negustori nespecificați - 19. În aceeași perioadă, la Fălciu funcționau numai 16 negustori, din care: bacali - 8; precupeți - 5; bogasieri - 3. Interesul negustorilor pentru comerț a crescut în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
10.599,75 lei, primiți de la Moara Beral și Agatstein;, 2.000 lei donați de Clubul „Frăția”; 1.258,37 lei din contribuția de 0,05 bani încasată pentru făina distribuită de primărie și 200 lei au fost donați de cafegiul Aron Nusem. 2.Reflecții despre politică și politicieni în presa hușeană Cele două partide - Partidul Național Liberal și Partidul Conservator -, dincolo de rivalitățile politice, aveau un singur țel: modernizarea țării după modelul occidental, singurul în care au crezut și pe care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
șase ori mai scump în cursul anului. Tirgu d'Afara are o afluență enormă; față de cei câțiva cumpărători care se întâlnesc aici, hoinarii de ambele sexe abundă. Mai multe ulițe ale târgului sunt înțesate de birtași, patiseri, gratargii, cofetari și cafegii, măscărici și de săli de dans sub frunziș. În pofida felurilor de mâncare grosolane, la ușa acestor localuri e îmbulzeală; lumea se bate pentru a intra. Zelul cu care populația se năpustește asupra târgului poate fi judecat chiar și numai după
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de placat nu se plachează peste mica localitate dobrogeană. Chiar dacă nu o dată acesta face victime, o anume soluție morală difuză îi supraviețuiește laolaltă cu protagoniștii. Fănică Theodorescu și soția lui, Virginia, maiorul Scipion, moșierul Caludi, ospătarul Ionică, doctorița Lea sau cafegiul Sarkis duc mai departe, atât cât îi țin puterile, legile lumii lor. Care lege oferă materia celor mai bine de o sută de capitole ale cărții. Toate personajele par să conspire cu folos. Atunci când în ultima secvență (cea mai întinsă
De ce avem roman by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6799_a_8124]
-
atâta imaginație să fie atât de inteligent. Ciudățenie. Scrie o pagină superbă despre „zaimful străveziu al acestor amintiri dintr-o viață interioară (din care) e făcut Orbitor” pentru ca imediat după aceea să nu-și dea seama că în Amintirile unui cafegiu sunt numai vorbe despre o lume, fără acea lume. Nu e literatură deloc. Și, la scurtă vreme: Numele trandafirului numai snobilor nu le-a plăcut. Dacă așa-l vede pe Eco, nu se mai potrivește să-l facă pe Nabokov
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4015_a_5340]
-
Ion Manolescu, 1993: „Cyberwine. Cocktail neurochimic, pixelat la maturație. Bun pentru navigatori". Șerban Foarță, 1976: „Vin licoros de Severin. Soi altoit cu poieți crescuți în beciul lui Mallarmé. Miroase bine." Un bun interviu cu Gheorghe Florescu, autorul bestsellerului Confesiunile unui cafegiu, e luat de Dorina Ivan. Întrebat dacă-l citește pe T.O. Bobe, ginerele său, cum precizează oportun o notă a redacției, Gh. Florescu răspunde: „Bineînțeles. Păcat că romanul lui, Cum mi-am petrecut vacanța de vară, n-a prea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6538_a_7863]
-
nimica! Trăiască ai noștri! ...de ciocoi!" (punctele de suspensie ascund o "teribilă înjurătură" - n.m.). Nu-i procură alte satisfacții, acest episod de răbufnire a mîndriei militare, decît aceea de a prinde, oarecum, de știre, cum se face cafeaua cu caimac: "Cafegiului, răzbit de frig, îi curgea nasul enorm plin de guturai, și, om curat ca toți armenii, mă ruga din când în când să-i țiu pușca: s-apleca din greu, își ridica șorțul și se ștergea la nas. După aceea
Garda civică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6939_a_8264]
-
Mai ales că o vină colectivă, cu neputință de elucidat, c-așa-i la vreme de război, apasă asupra companiilor: "s-a furatără sumedenie" din armele care trebuiau predate comenduirii. și uite-așa, prevăzătorul gardist rămîne nedecorat. Nu și Sarchiz, cafegiul armean, coleg de arme, și îndatorat lui (nu-i ține Iancu spatele, cînd îl încearcă guturaiul?) care nu plătește decît cu marfa jos. Cînd primește decorația, dă banii. și e mai cinstit așa. Ar fi o simplă anecdotă, din cele
Garda civică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6939_a_8264]
-
și nu spurcă, decît aparte, pe ciocoi. Generic și neasumat, deci nepericulos, așa se răcoresc toți lașii. Și răul cel mai mare, după ce toate s-au așezat, e să nu mai bei cafea cu caimac. Să piardă din bacșișuri soiosul cafegiu. Na, la ce-i servește decorația?
Garda civică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6939_a_8264]
-
o manieră dramatică. Pe când actualul oraș, mai cuprinzător atât pe orizontală, cât și pe verticală, căutându-și o personalitate, pare a-și revendica și vestigiile istorice. Mai cu seamă aspectul oriental al burgului a dispărut cu totul, iată o dovadă: "Cafegii erau foarte mulți în București, aproape la toate intersecțiile importante găseai un cafegiu. Iar cafeaua, de toate soiurile, se vindea măcinată, în savante mixturi, câteodată servită la fața locului. Nu mai puțin dese erau cafenelele, ca să zic așa, cu anume
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
pe verticală, căutându-și o personalitate, pare a-și revendica și vestigiile istorice. Mai cu seamă aspectul oriental al burgului a dispărut cu totul, iată o dovadă: "Cafegii erau foarte mulți în București, aproape la toate intersecțiile importante găseai un cafegiu. Iar cafeaua, de toate soiurile, se vindea măcinată, în savante mixturi, câteodată servită la fața locului. Nu mai puțin dese erau cafenelele, ca să zic așa, cu anume rol instituțional în societate. Nu uit interiorul plușat al cafenelei Capșa, unde, copil
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]