1,129 matches
-
O zi plină de ceață, peste tot numai nuanțele de gri și resturi de zăpadă murdară de la traficul neiertător. Nu se vede primăvara decât în cimitir, unde ghioceii și-au scos capetele de sub frunzele de anul trecut, putrezite, devenite pământ cafeniu lucios. Și apa din mijlocul Stockholmului, Strömen, învolburată, acolo unde se spune că apare Näcker, un tânăr cântând la vioară și atrăgând femeile în adâncul apei, înecându-le cu farmecul muzicii lui. O zi de martie, cu un soare rece
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
ca boabe de struguri.// Îmi șoptea:/ În Peru mi-a fost amant un spaniol./ La Santa Clava avea plantații de zahăr./ Un altul cu favoriți în S. U. A../ cincizeci de puțuri cu petrol la Smakover,/ dar amorul pentru pielea mea cafenie/ s-a lichidat cu două destupături de pistol” (Femeia cafenie). Cum am putea citi asemenea pasaje de violent exotism senzual fără a medita la izolarea crîncenă care aștepta obștea românească, la naționalismul agresiv ce a coroborat-o după un timp
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
fost amant un spaniol./ La Santa Clava avea plantații de zahăr./ Un altul cu favoriți în S. U. A../ cincizeci de puțuri cu petrol la Smakover,/ dar amorul pentru pielea mea cafenie/ s-a lichidat cu două destupături de pistol” (Femeia cafenie). Cum am putea citi asemenea pasaje de violent exotism senzual fără a medita la izolarea crîncenă care aștepta obștea românească, la naționalismul agresiv ce a coroborat-o după un timp, la pudibonderia oficială? La faptul că orice aspirație către lărgimea
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
de Anul Nou. Mai apar Amy, bunica, o mătușă a mamei, Cecilia, căsătorită cu Daniel, fiii lor, Roland (o voce cu mare pondere în carte, profesor de religie în lagăr, despre care între rude se spunea că fusese "mereu cu cafeniii") și Reinhard, prezență pur nominală. Soția lui Roland este profesoară de muzică la Auschwitz. Ei alcătuiesc aici o familie, cu un copil foarte mic. Abia în 1963 Roland dezvăluie prezența sa în lagăr, constatând că " Viața era ca peste tot
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
să dispară. Fundalul: un colț de grădină cu un zid de piatră, câteva pete întunecate ce mi se par a fi arbuști sau arbori, parcă și niște flori, ceva mai aproape, în stânga, cândva probabil în alb și negru, acum, în cafeniu și cenușiu. Persoanele: bunica mea la cinci sau șase ani, ținută în brațe de tatăl ei, mama ei în picioare, aplecată asupra lor. Bunica mea pare blondă, are ochii umezi, o rochiță albă, stă în brațele tatălui ei, care la
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]
-
Țoiu Las la o parte, azi în 2004, paginile numeroase pline de ecuații, de formule ce mi se par azi cabalistice, ale diverselor teorii privind psihicul uman, pe care, după atâția ani, nici nu le mai înțeleg bine... în caietul cafeniu, subțire, liniat școlărește, cu un 1944 al meu, strict personal, ca și cum războiul ar fi fost cu totul secundar pentru mine, - an funest, pus pe copertă, după cerneala mai neagră și mai clar imprimată probabil după o revizuire, scrie: ...Experimentul cu
Despre emoție, 1944 (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12720_a_14045]
-
deci, prea multe cărțile, le car cu o roabă. Am o roabă pe care o foloseam înainte drept scrînciob pentru fetiță, atîrnînd-o, ingenios, de ramul unui copac foarte gros, probabil un castan, zic asta deoarece din el cădeau niște bile cafenii, numerotate, rămînea cifra pe scăfîrlie cînd te picneau, te simțeai însemnat de Dumnezeu! Umplu roaba cu vîrf și mă duc pe Lăpușneanu... Oricum, chiar dacă nu iau roaba, înhaț cîteva tomuri, la întîmplare (nu aleg, e mai nostim așa), și scap
Îmbujorarea genului epistolar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12986_a_14311]
-
fost posibil, aș fi revoluționat menu-ul casei solicitând o butelie de Löwenbräu. Revoluțiile sunt însă de prost gust, mai ales în gastronomie. După siesta în salonul de fumat, cobor Calea, fac stânga pe Academiei și probez un sacou cu dungulițe cafenii la Fintex, cumpărând și o pereche de pantofi beige auriu de la Filipescu. Apoi mă postez la Capșa. Rămân mai mult de un ceas lângă vitrina cafenelei privind cinematoul bucureștean, comparând cu ce vedeam de pe terasa lui Rieber, pe Unter den
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
genă cu incluziuni rare de semințe și porțiuni de pielita roșie cu nuanță bruna medie natural, tipicitate medie medie grosiera, mai putin densă, omogena natural, tipicitate medie medie masă neomogena cu prezența semințelor și particulelor de pielita roșie cu nuanță cafenie medie puțin tipic slab perce tibil grosiera, fluida puțin cu gust de produs caramelizat slab perceptibil masă neomogena stratificata cafenie intens, străin netipic nepercetib îl neuniforă, stratificata gust de produs caramelizat și amar intens străin 53 Caracteristici organoleptice pentru ketchup
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
mai putin densă, omogena natural, tipicitate medie medie masă neomogena cu prezența semințelor și particulelor de pielita roșie cu nuanță cafenie medie puțin tipic slab perce tibil grosiera, fluida puțin cu gust de produs caramelizat slab perceptibil masă neomogena stratificata cafenie intens, străin netipic nepercetib îl neuniforă, stratificata gust de produs caramelizat și amar intens străin 53 Caracteristici organoleptice pentru ketchup sau bulion tabelul 7.12. Aspect Culoare Gust și miros Caracteristci organoleptice pentru muștar tabelul 7.13. Tipul Muștar extra
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
lovit! La oralul de literatură română, Zoe Dumitrescu-Bușulenga nu folosea bilete, ci propunea verbal diferite subiecte. "- Cine vrea să vorbească despre caracterul revoluționar al poeziei lui A. Toma? Ciorna răspunsului lui Cazimir umple opt pagini dintr-un carnet cu scoarțe cafenii și seamănă binișor cu un plan de lecție: invocă un șir interminabil de titluri (Va fi mai bine, Trăiască Comuna!, Secerișuri sfinte, Cîntul vieții, Cîntecul luntrașului, Avangardei, Șomaj, Solar, Acesta e cîntecul pîinii amare, Cînta o țesătoare, Marșul rezistenței, Răvaș
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
tras la sorți fiind Statul feudal și dreptul său. Ce legătură ar fi putut să aibă cu Constituția R. P. R. va rămîne pe veci o enigmă. Candidatul nu se pierde cu firea, ci articulează pe două pegini ale carnetului cafeniu un răspuns coerent și plauzibil, citîndu-l disciplinat pe Engels, dar neomițîndu-l pe Ludovic al XIV-lea. Oralul la franceză, floare la ureche, încheie șirul probelor de admitere. Rezultatul va fi aflat la Piatra, după o așteptare destul de lungă: media 10
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
ținând în brațe un pachet învelit într-o hârtie albastră cu cerbi trăgând sănii, cu clopoței aurii, cu rămurele de brad și cu câțiva "La mulți ani!" scriși cu litere roșii, imitând majuscule din vechile manuscrise. Era într-un pardesiu cafeniu. O fetișcană micuță, tunsă scurt, cu câteva șuvițe aurii căzându-i pe frunte. Pistruiată. Zâmbea într-una, de parcă a venit tocmai atunci la întâlnire și întârziase. Mă privea nepăsătoare la tot ce-i în jur. Când se deschidea ușa, se
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
cum să-i strice puțin zahăr, mi-am zis... Cu cană de capuccino într-o mână și o farfurie cu biscuitul meu preferat în cealaltă, îmi luăm la revedere de la un prieten, cănd Zeul Cafelei și-a încruntat amenințător sprâncenele cafenii: “Doar n-ai de gand să bei porcăria aia?” mi-o fi spus Nemuritorul, dar eu n-am avut urechi de auzit, căci priveam în altă parte. Înfuriat de apatia mea, Copilul Mândru al Coloniilor și-a întins brațul maroniu
Ispitirea cafegiului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82528_a_83853]
-
a întins brațul maroniu până la mine, iar degetul sau de zaț a atins cu o miscare hotărâtă cană de cappuccino. “Futu-i! Băgă-mi-aș!”, am strigat îngrozit. (“O, Zei!” ar fi fost mai potrivit...) Jumătate de litru de lichid cafeniu băltea acum pe noul meu MacBook-ul Air, cu care formăm un cuplu abia de trei luni. Să-mi moară Mac-ul? Poți sfarmă Și pe-un voinic ce cuteza Să-nalțe dreapta lui de fier Să prindă fulgerul din
Ispitirea cafegiului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82528_a_83853]
-
parcă joacă în aer, în roiurile ei de albine care nu se văd. Privea de pe trepte la postatele care se întindeau ochilor înainte, și nu se mai sătura să-și privească pământul. Era îmbrăcat tot cu haina aceea, de capă cafenie, lungă ca un antiriu și sub atingerea moale a stofei calde, își simțea genunchii goi. De câțiva ani deprinsese de la Mișu, fiu-său, boala asta a naibii, modernă, de a îmbrăca izmene scurte, chiloți, cum îi spuneau ăștia tinerii. Făcuse
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
recomandare. Autorul și-a manifestat gratitudinea dăruindu-mi o copie manuscrisă a bucăților neincluse în volum (85 de proze). Nutream amîndoi speranța unei viitoare ediții adăugite. Din păcate, peste vreo doi ani, Vasilică Urechia a încetat din viață. Voluminosul dosar cafeniu (Amintiri. Caragiale, Doctorul Urechia, eu) a rămas să se odihnească în fundul unui dulap. De curînd, lectura revistei ,Manuscriptum" m-a îmbiat la o nouă răsfoire. Schițele Venin, Zălog și Degustare se regăsesc tustrele în bătrînul dosar, cu minime diferențe de
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
civilizație elină. Ce strâmt era sub osul frunții tale dar cât de aproape de noi era Ithaca. O livadă de măslini creștea în creierul tău. Crengile gravide se rupeau sub greutatea zăpezii. O mare tânără se împreuna cu oceanul. Prin ferestrele cafenii ale sufletului tău pătrundea o lumină slabă câteodată un foșnet de raze ajungea și până la mine. Mă gândeam atunci să încep să mă rog pentru liniștea noastră dar tu îți lăsai capul pe masă și spuneai că ninge în mintea
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
la Brăila am iubit-o/ într'o cameră de hotel/ purta pantofi verzi de piele de șarpe/ și avea nasul turtit. Era o mulatră./ Cum venise aici, habar n'am./ Părinții, bunicii, purtaseră poate odată/ în nări un inel. (Femeia cafenie). Figurile lui Tonegaru, iubite, sau simple trecătoare, urmează rețeta avangardei: o schiță, un crochiu, fără forme, fără identitate, pe care înflorește, superbă, excrescența unui detaliu. Exercițiu de virtuozitate, ca perierea atentă a unui dicteu automat, în care cuvîntul zilnic și
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
de candoare secundă, metaforica: "Mărul respira stins/ lîngă tîmpla și file// cu un cuțit neascuțit/ (cuțit de femeie singură)/ îl tăi în felii// seva răcoroasă/ are gustul soarelui vechi// semințele scapără/ pe pagina oarbă/ ochi mărunți și neștiutori// noaptea lor cafenie/ mă tulbură" (Mărul). Peisajul nu e o cunoaștere, ci o recunoaștere (o anamneza), ca simptom al izgonirii din Paradis, investit fiind cu o functie mărturisitoare (de martor): "Recunosc drumuri grădini/ case/ ciulinii cu buzele arse// lumină pe care de departe
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
mare deschidere, nu mai susura și nu mai bolborosea, iar flota mea naviga în ape largi și liniștite. Aici bălțile erau de un verde-închis și numai uneori, când cerul se înnora mai puternic decât de obicei, acel verde căpăta nuanțe cafenii, și atunci trupurile luminoase ale Santei Maria și Nautiliusului ieșeau din fundal ca niște linii orizontale, vizibile de la mare distanță. Călcam prin bălți ca Dumnezeu aplecat deasupra lumii. Insule, golfuri, promontorii, ostroave și strâmtori secrete își modificau forma continuu. De
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
60 de ani. Îmbrăcat corect, uscățiv, cu chelie, cu o expresie izbitoare de antropoid trist. Rece, fără familie, vine în fiecare zi cu un sandvici făcut dimineața acasă... Un sandvici invariabil cu salam învelit într-o hîrtie subțire de obicei cafenie și pe care sandvici îl scoate din geantă și îl mănîncă în fiecare zi fix la ora zece. Nu știu de ce în ultimul timp actul masticației mă obsedează și mă surprind privind în jur la oameni și reținînd mai ales
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
curte lungă și îngustă. Am urmat traseul descris la telefon de Lyggia, am trecut pe lângă o cutie poștală pe care scria, cu vopsea, Gellu Naum, am ajuns în fundul curții, am urcat câteva trepte de piatră și am sunat la ușa cafenie. Imediat s-a auzit un glas vesel și în prag a apărut, mai tânără ca oricând, Lyggia Naum, iar îndărătul ei, înalt și ocrotitor, cel care o inclusese atât de original în numele lui, dublându-și consoana-pereche, Gellu Naum. M-au
Amintiri cu Lyggia Naum by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11910_a_13235]
-
Realitatea se folosea de închipuire iar închipuirea prindea aplomb,/ Venea din toate părțile,/ Își însușea toate vicleniile./ Rațiuni îngîmfate, cauze, consecințe presăra pe drumuri pline de colb./ Rana se bălăngănea cu înțeles în ferestre, printre ciorchini expresivi,/ Spre toamnă,/ Umbra cafenie a sîngelui se legăna printre nuci uriași, printre frunze mustoase,/ Altădată, nu știu cum, avea o mișcare rapidă,/ Se bălăngănea în spatele carelor pline de rod, încărcate cu fîn sau cu snopi” etc. (Vreau altă realitate. Artă, merg pe mîna ta). Desigur că
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
ales în primele zile după lansare, Pământul se dezvăluia sub ochii noștri sub forma unui ghem de vată impenetrabilă. Din Cosmos, cromatica Pământului este fascinantă; o simfonie a culorilor de la alb și griuri la fel de fel de nuanțe de verde, albastru, cafeniu. Munți roșiatici sau înzăpeziți, oceane turcoaz și fluvii poluate se desfășurau sub privirile noastre. Imensitatea Nilului se reduce la un șerpuitor firicel cafeniu, iar o furtună de nisip în Sahara arată ca o ceață de culoarea cafelei cu lapte. Dacă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92471_a_93763]