310 matches
-
imperiilor Turc și Rus. Consecința: o credință Ortodoxă mai ortodoxă decât Ortodoxismul însuși. Ea este cauzată de extremismul Ortodoxiei Ruse și lupta contra ereziei Musulmane. Aceasta credință a avut repercusiuni asupra orientalizării excesive. Putreziciunea lăzii de mere a început prin caftanele și ciubucele adoptate de conducătorii și boierimea din țările românești. „Cum îi turcul și pistolul” De ce țăranul avut (chiaburul) să nu trăiască boierește? Și astfel mentalitatea țăranului, talpa țării, s-a nărăvit. Cultura a degenerat luând din Orient numai părțile
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind un virtuoz al dialogului din lumea țărănească. La 60 de ani de la apariția “Moromeților” Nicolae Breban spune :„Moromete înseamnă în primul rând
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
țară în care un copac răsărea deodată, împingeau satul până către inima târgului. Peste această patriarhalitate se așezase un burg de provincie austriacă, înăsprind liniile. Pe drum, lumea împestrițata a Bucovinei. Țărani români, ruteni, târgoveți trec pe langă evrei cu caftan și ungrofili austriecești. Pe largă Hauptstrasse se opresc trei călăreți în fața unei cazărmi cu gherete vărgate pentru sentinele, iar poștalionul aleargă răscolind colbul, tras de patru perechi de cai, biciuiți aprig de surugii. Acesta umbră din tristețea imensității provinciale cezaro-craiesti
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
nici n-ai apucat să clipești. Te-a căutat de la-nceputul lumii, Îndrăgostită de gropițele pe care le faci Când zâmbești. Credeai că-ți iei doza zilnică de șotii Când ai văzut-o-n prag. Era aievea? Cerul își coborâse caftanul Până-n odaia ta, luminând-o. Precipitat, ți-ai ascuns iubirile Într-o scrumieră, pe măsuța rabatabilă. De atunci, ai preferat pipa. Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Însemn matinal / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1115, Anul IV, 19 ianuarie
ÎNSEMN MATINAL de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Insemn_matinal_mihaela_oancea_1390138081.html [Corola-blog/BlogPost/353760_a_355089]
-
îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind un virtuoz al dialogului din lumea țărănească. La 60 de ani de la apariția “Moromeților” Nicolae Breban spune :„Moromete înseamnă în primul rând
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
se împrumută de la cămătari apoi devine sclavul acestuia deoarece nu-și poate plăti nicicând datoria. Restul țării a fost și ea parte dintr-un imperiu asemănător celui Otoman, Imperiul Austro-Ungar. Tot un mileniu de subjugare dar occidentală. În loc de ciubuc și caftan ustensilele care arătau apartenența la marea boierime din Țările Române (Muntenia și Moldova) în Ardeal marea boierime, împinsă și de biserică a ajutat dezvoltarea breslelor meșteșugărești care au întărit militar nu numai zona de graniță sub-montană. Cetăți țărănești și biserici
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
între alți oameni răi sau nebuni să o strice, ci fii! Și-l luară de mâini și-l împingeau de la spate. Și acolo fiind și un trimis împărătesc pentru trebi împărătesti, îl duse și pe el la Mitropolie și duseră caftan... al împăratului de l-au îmbrăcat cu caftan, și intrară în biserică, de i-au citit moliftele de domnie, și au mers de i-au sărutat mâna”(5). Domnului Țării Românești, Io Constantin Brâncoveanu Basarab, voievod, da când Dumnezeu cu
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400978719.html [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
strice, ci fii! Și-l luară de mâini și-l împingeau de la spate. Și acolo fiind și un trimis împărătesc pentru trebi împărătesti, îl duse și pe el la Mitropolie și duseră caftan... al împăratului de l-au îmbrăcat cu caftan, și intrară în biserică, de i-au citit moliftele de domnie, și au mers de i-au sărutat mâna”(5). Domnului Țării Românești, Io Constantin Brâncoveanu Basarab, voievod, da când Dumnezeu cu domnia l-au încoronat, pentru întamplările ce în
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400978719.html [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
din continentul european. De câțiva ani chiar am intrat în comunitatea Europei. De unde aberația că Ardealul s-ar îndepărta de Europa? Ce a adus România în marea comunitate europeană? Ce a avut în sud-estul ei. Adică orientul apropiat cu haremurile, caftanele, seraiurile și ciubucele sale. Puțin actualizate de timp, dar stringent retrograde. Acest orientalism a început să fie exportat în Ardeal odată cu alipirea sa la regat, pe la începutul secolului trecut și generat în special emigrarea sașilor. Sașii nu au plecat de
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430723485.html [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
vardiștii” de fapt între infractori și victime. Din păcate această adversitate se simte și în țară nu numai la nivel de Rom ci In special la nivel politic. De ce? Romul a fost tratat întotdeauna ca sclav. Boierii, mari latifundiari în caftane fumându-și ciubucul aveau drept de viață și moarte asupra lor. Lucrurile nu arată nici astăzi altfel datorită normalei rezistențe opuse de comunitate care dorea să-și păstreze originile etnice. Nu mai admit expresia peiorativă de „țigan”. Au devenit Romi
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430723485.html [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
format de regele Ferdinand. Nu sunt cumva munții Carpați limita Europei civilizate? Tare mă tem că Est-ul și Sud-ul țării se mai află ca pe vremea suzeranității turcești în orientul mijlociu? Nu mai avem boieri cu ciubuce și caftane dar actualii bogătași nu diferă, în special în concepții. Ne-am ales recent un Președinte român. Dar de etnie sas și religie creștin luterană. Un cu totul altfel de om ca reprezentanții comuni aleși de fantome. Nu pun întrebarea cum
AŞA-I ROMÂNUL! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431764781.html [Corola-blog/BlogPost/341586_a_342915]
-
aprilie și până în iulie 1714, zi de zi și noapte de noapte, familia Brâncoveanu a fost supusă la torturi mucenicești ca să dea pe față averea pe care o avea. După trei luni de chinuri, în iulie 1714 primește pe umăr caftanul de iertare și promisiunea de a se reîntoarce pe tronul Țării Românești. Răutatea rudelor și a vrăjmașilor nu a contenit, la auzul iertării, astfel că sultanul ridică noi pretenții la care domnitorul nu poate face față. Astfel, este hotărâtă execuția
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
pare și azi mult mai aproape de Stambul decât de Viena. Inerția a secole de conviețuire balcanică nu ne lasă să uităm că moda nouă, evropenească cu extensia ei curentă, americană, este, la scara istoriei, destul de recentă. Bonjuriștii care au schimbat caftanul și giubeaua pe costume și joben sucind cu asta orizontul nostru cultural de la Țarigrad către Occident, abia începeau să umble pe la școli la Paris pe vremea când Constantin Sîngheorghe umbla cu pitac să-l prindă pe Carfin Pandoleon, țiganul sclav
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști by https://republica.ro/aferim-suntem-din-ne-fericire-un-norod-de-manelic-ti [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
șo far from home? ARMĂSARUL AURIU Păscându-mi nutrețul pe colinele tale Pe vremea când ți-eram armăsar auriu Te-așteptam fremătând pe miriști sau pe cale, Și-apucasem să uit de amoruri banale, Când în să te goleai de un caftan străveziu. Mă făcuseși postaș între mâine și ieri, Peste toamne împărțind jurămine deșarte, Pe la alte caftane ale altor muieri, Țesălate dorințe peste dulci primăveri, Galopând înspre viața, galopând către moarte. Dar din goana-mi nebună de comis-voiajor Sub copite scrâșnindu
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1448805898.html [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
eram armăsar auriu Te-așteptam fremătând pe miriști sau pe cale, Și-apucasem să uit de amoruri banale, Când în să te goleai de un caftan străveziu. Mă făcuseși postaș între mâine și ieri, Peste toamne împărțind jurămine deșarte, Pe la alte caftane ale altor muieri, Țesălate dorințe peste dulci primăveri, Galopând înspre viața, galopând către moarte. Dar din goana-mi nebună de comis-voiajor Sub copite scrâșnindu-mi, apucate pe-un hau, Mă opream prosternat peste aprinsu-ți bujor, Nechezând după nopți și-
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1448805898.html [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
comis-voiajor Sub copite scrâșnindu-mi, apucate pe-un hau, Mă opream prosternat peste aprinsu-ți bujor, Nechezând după nopți și-amintirile lor, Ca să pasc roua sfântă peste pântecul tău. Azi îmi mestec nutrețul ferit de regrete, Aminitindu-mi de față cu caftan străveziu Peste solduri și umeri, călărind pe-ndelete, Ce-i eram roib discret prin poieni indiscrete Și-mi aștept fără lacrimi galopul târziu. THE GOLDEN STALLION I was grazing my oats on your rounded young slopes, when you hâd me, young
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1448805898.html [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > CAFTANE PETICITE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Născută-n orbi, semeața îmbuibare Îneacă-n ape sumbre vrăjmășia, Culori de corbi spre trista-i desfătare, Stindard cernit, vestind vremelnicia. Nu defăimez
CAFTANE PETICITE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1447050428.html [Corola-blog/BlogPost/342835_a_344164]
-
Articolele Autorului Născută-n orbi, semeața îmbuibare Îneacă-n ape sumbre vrăjmășia, Culori de corbi spre trista-i desfătare, Stindard cernit, vestind vremelnicia. Nu defăimez averi, ci doar mormane De egoism, cu aur poleite. Să nu jurați pe cruce, cât caftane Ce le purtați în spate-s, peticite. Lăsați lumina să vă mâne-n viață, Priviți măcar spre cei plecați sub juguri! Ei doar se roagă-n prag de dimineață. Robindu-i, le schimbați tăcerea-n ruguri. Când milă dați la
CAFTANE PETICITE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1447050428.html [Corola-blog/BlogPost/342835_a_344164]
-
Robindu-i, le schimbați tăcerea-n ruguri. Când milă dați la cei ce sunt sărmani, Cerșind de fapt, acestora, respectul De-a fi slujbași în fabrica de bani, Averile nu-s scuza, ci defectul! *** Volumul-manuscris "100 de gânduri" Referință Bibliografică: Caftane peticite / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1774, Anul V, 09 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CAFTANE PETICITE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1447050428.html [Corola-blog/BlogPost/342835_a_344164]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > CURCANUL Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2071 din 01 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului CURCANUL Stăpân în curte e-un curcan Cu ochi frumoși de chihlimbar, Înveșmântat în larg caftan, Cernit și scump, de demnitar. La gât, mătănii, pe culori, Stau înșirate ca-n bazar; Pufnește scurt, de două ori Și se rotește prin frunzar. Privește-n juru-i circumspect, E sigur, el e cel mai bun! Și strigă-un glu-glu-glu
CURCANUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1472748517.html [Corola-blog/BlogPost/371289_a_372618]
-
că erau obișnuiți să ducă la gură „bolobocul”. Însă acesta este un cuvânt cu „origine necunoscută”. Cine a dat primul cu ciomagul Nimeni nu poate contesta originea turcească a unor cuvinte precum: saraili, baclava, bacșiș, rahat, ciubuc, gheșeft, narghilea, geamparale, caftan, bairam, divan și multe altele pe care turcii ni le-au „dăruit” în schimbul haraciului. Așa este. Când primeau haraci de la moldoveni și valahi, turcii îi serveau cu sugiuc și rahat. Oameni cumsecade. Însă eu mă-ndoiesc de originea turcească a
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
sub conducerea bravului Principe Carol care a urmat la „tron” după Alexandru Ioan Cuza principele unirii Moldovei cu Țara Românească. Politicianismul zonei era prea impregnat de lâncezeala orientalismului. Ca și astăzi mai marii țării erau ocupați în special de ciubuce, caftane și averi, spre deosebire de Ardeleni care activau ferm pentru unirea populație române într-un singur stat. Dar ce au toate acestea cu Badea Cârțan care s-a născut abia în 1849? Dar cu sutanele? În fond ce sunt aceste sutane? Badea
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1432026554.html [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
ochiului - Candid contur de zigurat Ce n-accepta plecarea! Zorii au pus umărul vârstat cu alb Și-au rostogolit-o de pe un tăpșan. Armonicele acelui devreme, Înrămat azi în amintire, Au defulat în surdină Spre Calea Lactee - Când stelele dispar În caftanul dimineții, Strâng în palmă Aromate flori de salcâm, Aștept să mă privești calin Din ochi de dumbravă, Cu verdele pe tâmple, Să mă-nfășori în straie de senin, Și blând să mă veghezi Cum îmi deschid aripile Până la creștetul norilor
CALEA SPRE TINE de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Calea_spre_tine_mihaela_oancea_1394480937.html [Corola-blog/BlogPost/353522_a_354851]
-
peretele din dreapta intrării sunt zugrăviți Jupan Curuia vel paharnic alături de tatăl său -Lupu Buliga vel agă ,primul îmbrăcat cu mantie roșie ,cu mânecă lungă ce atârnă la spate , până la pământ ,mantia este îmblănită pe margini cu blană neagră, mai purta caftan verde cu bumbi cu mâneci strâmte ,susținut la mijloc cu cordon și în picioare meși galbeni. Lupu Buliga este înfățișat cu anteriu cenușiu pe umeri cu o căptușeală galbenă, purtând cioc și având tâmplele rase, fiul său Curuia este ras
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
este o persoană, cu tot ceea ce implică acest fapt. “Cuvântul trebuie mâncat cu cea mai mare încetineala, îl poți muia și recombina numai dacă-l lași să ți se topească pe limbă, si fii atent să nu-l scapi pe caftan, pentru că dacă se evaporă o literă, se rupe firul care-i menit să te unească cu sefiroții superiori. Acestui lucru și-a închinat viața Abraham Abulafia [...] “ Sunt elemente autobiografice în român, ținând cont de faptul că autorul și-a luat
Umberto Eco: Pendulul lui Foucault. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/umberto-eco-pendulul-lui-foucault-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339248_a_340577]