103 matches
-
și mai greoaie. În limba actuala standard, de exemplu, o formă că acuză își concurează puternic sinonimul acuzație. În limbajul familiar și argotic, procedeul este utilizat destul de mult: i se datorează cuvinte că potol (din a potoli), caft (din a cafti), șucar (din a șucari), bîlba (a se bîlbîi). Uneori, preferință pentru derivatele regresive postverbale duce la reactivarea unor cuvinte învechite sau la intrarea în stilul colocvial a unor forme regionale: zdroaba, socoată. În DEX (1996), substantivul socoată nici nu este
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
știu să spun. Știu doar din ce categorie nu fac parte. Sînt sigură că nu sînt mineri în Valea Jiului. I-am eliminat imediat. Cînd au intrat pe 13-15 iunie în Facultatea de Litere, au făcut-o zob și ne-au caftit pe măsura proeminenței mușchilor, au dat buzna și în biblioteca de la etajul întîi, la sala de lectură. Acolo, niște "curve" și niște "drogați", vînzători de neam și țară, citeau, fiind tocmai sesiunea de vară. În cîteva minute s-a iscat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
am pomenit cu un vlăjgan de prin clasa 8 eu eram în clasa 1 și mai eram și slab și arătăm că doamne-ajută că mă ia de guler și mă întreabă: De ce mă înjuri mă? Și era gata să mă caftească. Atunci, turbat de furie și de durere, speriat și de namila care cu un pumn m-ar fi făcut praf, instinctiv, căci nu am avut timp să meditez, i-am dat una cu capul în boașe de a căzut jos
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
am pomenit cu un vlăjgan de prin clasa 8 eu eram în clasa 1 și mai eram și slab și arătăm că doamne-ajută că mă ia de guler și mă întreabă: De ce mă înjuri mă? Și era gata să mă caftească. Atunci, turbat de furie și de durere, speriat și de namila care cu un pumn m-ar fi făcut praf, instinctiv, căci nu am avut timp să meditez, i-am dat una cu capul în boașe de a căzut jos
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mașină la care să nu se opreasca zeci de gură cască? Ați văzut vreo bătaie de stradă fără spectatori? Cred că n-ați văzut, nu?". Sebastian Lăzăroiu opinează: "Campania înseamnă confruntare și competiție. Mai pe scurt: CAFTEALĂ. Cine nu se caftește în campanie nu există. Pot să înțeleg că "cel în funcție", gen Iliescu, ar putea avea interesul să lase lucrurile așa cum sunt, de aici și "un președinte pentru liniștea noastră". Dar că challenger să încerci să o faci pe pacificatorul
Sebastian Lăzăroiu demontează un mit de campanie: Capcană mortală by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21967_a_23292]
-
a anunțat soția că divorțează prin intermediul Facebook. Și-a pus anunțul că divorțează pe Facebook, de-acolo au aflat prietenii și au sunat-o pe nevastă-sa, care habar n-avea. Până la urmă, în contextul confruntării pe viu, a și caftit-o nițel. Ca să vedeți la ce chestii bolnave s-a ajuns! Divorțezi pe Facebook și o bați, ca un anacronic, pe viu...
Divorţ pe internet by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19761_a_21086]
-
fâșâia înfiorător. Am scăpat de ea, după o vreme, când mi-a cumpărat tata dintr-un talcioc primii blugi, dar fantoma ei grasă și bleumarin, cu două dunguțe albe și una grena, pe piept, mă urmărește și azi. Nu mă caftește și nu-mi fură telefonul din buzunar, ca alea de la OTV, dar își face simțită prezența de fâș când mă aflu în preajma anumitor magazine. Mă împinge ușor înăuntru, îmi pune în brațe rochii și fuste, după care mă conduce cu
Fantoma salopetei bleumarin by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19931_a_21256]
-
iau bătaie ca la fasole de la bărbații lor, mamaie a dus și încă mai duce un trai boieresc alături de tataie. N-a fost bețiv, n-a fost fustangiu și nu a bătut-o. O singură dată a încercat să o caftească, în tinerețe, la începutul căsniciei lor. Aveau deja doi copii, pe maică-mea și pe fratele ei, și se aflau la petrecerea de Revelion, acasă la părinții lui tataie, împreună cu mai multe rude. Cum copiii erau mititei, mamaie a început
Cum a vrut tataie s-o bată pe mamaie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20752_a_22077]
-
nu știu să-mi argumentez opțiunea. Așa simt. E că atunci când se bat Nichita cu Savarina și țin cu Savarina, da’ nu-s capabilă să explic de ce. Voi pe cine pariați? Pe Mari sau pe Gigi? Dar dacă s-ar cafti Oana Zăvoranu cu Daniela Buruiana? Mie aici mi-ar fi extrem de greu să aleg, dar cred că aș miza pe doamna Pepe, pe considerentul că rezist s-o ascult puțin mai mult decât pe Buruiana, cu condiția să nu cânte
Fight Club cu Marean, Gigi, Oana, Bombo si nea’ Nelu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21171_a_22496]
-
nu văd că le tot dispar merele trase în caramel și, uneori, dacă nu era lume și n-aveai destui bani, te lăsau chiar și să te dai o tură cu mașinuțele. Cei de teapa mea, de pe stradă, ne cam cafteam în jurul caravanelor cu cei fițoși de pe bulevard. Fițoasele se duceau la Cercetașe și nu rămâneau la mesele de la școală. Odată, când tocmai îmi luam măzărichea neagră și voiam să mă duc acasă, țiganca cea bătrână m-a prins de mână
Portocalele nu-s singurele fructe by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/8020_a_9345]
-
Rodica Zafiu Verbul a cafti a fost atestat încă din anii '30, cu sensul fundamental "a lovi, a bate; a da o lovitură": "L-au turnat și l-au caftit fraierii în grubă"; I-am caftit una" (P. Ciureanu, "Note de argot", 1935). Se pare
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
Rodica Zafiu Verbul a cafti a fost atestat încă din anii '30, cu sensul fundamental "a lovi, a bate; a da o lovitură": "L-au turnat și l-au caftit fraierii în grubă"; I-am caftit una" (P. Ciureanu, "Note de argot", 1935). Se pare că a avut succes, pentru că apare în majoritatea contribuțiilor lingvistice despre argou ale vremii (V. Cota, Argot-ul apașilor, 1936, Al. Vasiliu, "Din argoul nostru", 1937
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
Rodica Zafiu Verbul a cafti a fost atestat încă din anii '30, cu sensul fundamental "a lovi, a bate; a da o lovitură": "L-au turnat și l-au caftit fraierii în grubă"; I-am caftit una" (P. Ciureanu, "Note de argot", 1935). Se pare că a avut succes, pentru că apare în majoritatea contribuțiilor lingvistice despre argou ale vremii (V. Cota, Argot-ul apașilor, 1936, Al. Vasiliu, "Din argoul nostru", 1937, V. Chelaru, "Din limbajul mahalalelor", 1937
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
1937, C. Armeanu, "Argot ieșean", 1937 1944 etc.). Între timp, și-a lărgit mult sfera de circulație, intrând în zona de interferență dintre argou și limbajul familiar. Are destul de multe atestări în literatură: "Zi, faceți pe-ai dracului...? Acum vă caftesc!" (E. Barbu, Groapa, 1974: 252); "Presupun că mai aveau pe cineva de caftit" ( G. Arion, Atac în bibliotecă, 1983: 25); "Prinsese în cele din urmă doi păianjeni de pământ și îi pusese să se caftească" (Desant '83: 358) etc.; este
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
pe-ai dracului...? Acum vă caftesc!" (E. Barbu, Groapa, 1974: 252); "Presupun că mai aveau pe cineva de caftit" ( G. Arion, Atac în bibliotecă, 1983: 25); "Prinsese în cele din urmă doi păianjeni de pământ și îi pusese să se caftească" (Desant '83: 358) etc.; este cuprins în dicționarele generale curente, dar și în toate glosarele și dicționarele actuale de argou (T. Tandin, 1993, N. Croitoru Bobârniche 1996/2003, G. Volceanov 1998/2006). Nici în presa actuală aparițiile sale nu sunt
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
în dicționarele generale curente, dar și în toate glosarele și dicționarele actuale de argou (T. Tandin, 1993, N. Croitoru Bobârniche 1996/2003, G. Volceanov 1998/2006). Nici în presa actuală aparițiile sale nu sunt deloc rare: "Ghici cine pe cine caftește?" (Ziua, 4.05.2009); Moscovitele își caftesc bărbații" (bucuresti-info.com, 1.04.2006); S-au caftit în trafic (Cancan, 7.07.2009) etc. Originea verbului nu este însă deloc clară. DEX (și, urmându-l, Micul dicționar academic, Noul dicționar universal
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
toate glosarele și dicționarele actuale de argou (T. Tandin, 1993, N. Croitoru Bobârniche 1996/2003, G. Volceanov 1998/2006). Nici în presa actuală aparițiile sale nu sunt deloc rare: "Ghici cine pe cine caftește?" (Ziua, 4.05.2009); Moscovitele își caftesc bărbații" (bucuresti-info.com, 1.04.2006); S-au caftit în trafic (Cancan, 7.07.2009) etc. Originea verbului nu este însă deloc clară. DEX (și, urmându-l, Micul dicționar academic, Noul dicționar universal, Dicționarul explicativ ilustrat) indică drept etimon un
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
1993, N. Croitoru Bobârniche 1996/2003, G. Volceanov 1998/2006). Nici în presa actuală aparițiile sale nu sunt deloc rare: "Ghici cine pe cine caftește?" (Ziua, 4.05.2009); Moscovitele își caftesc bărbații" (bucuresti-info.com, 1.04.2006); S-au caftit în trafic (Cancan, 7.07.2009) etc. Originea verbului nu este însă deloc clară. DEX (și, urmându-l, Micul dicționar academic, Noul dicționar universal, Dicționarul explicativ ilustrat) indică drept etimon un țigănesc cafti sau kafti. Numai că o asemenea formă
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
bucuresti-info.com, 1.04.2006); S-au caftit în trafic (Cancan, 7.07.2009) etc. Originea verbului nu este însă deloc clară. DEX (și, urmându-l, Micul dicționar academic, Noul dicționar universal, Dicționarul explicativ ilustrat) indică drept etimon un țigănesc cafti sau kafti. Numai că o asemenea formă nu apare în Micul dicționar rom-român al lui Gh. Sarău (1992), după cum nu apărea nici în alte glosare, mai vechi, ale limbii romani (la M. Kogălniceanu, A. Vaillant, G. Potra etc.); Nici autorii
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
apărea nici în alte glosare, mai vechi, ale limbii romani (la M. Kogălniceanu, A. Vaillant, G. Potra etc.); Nici autorii care s-au ocupat de elementele țigănești din română - Al. Graur, A. Juilland, Vl. Drimba - nu pomenesc de existența vreunui cafti între acestea. De unde să fi apărut, totuși, pseudoțigănismul cafti din dicționarele noastre? E posibil să fi fost presupus sub presiunea multor verbe argotice în -i, de origine țigănească (a cardi, a gini, a hali, a mardi, a pili, a ușchi
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
romani (la M. Kogălniceanu, A. Vaillant, G. Potra etc.); Nici autorii care s-au ocupat de elementele țigănești din română - Al. Graur, A. Juilland, Vl. Drimba - nu pomenesc de existența vreunui cafti între acestea. De unde să fi apărut, totuși, pseudoțigănismul cafti din dicționarele noastre? E posibil să fi fost presupus sub presiunea multor verbe argotice în -i, de origine țigănească (a cardi, a gini, a hali, a mardi, a pili, a ușchi etc.). Al. Ciorănescu, în Dicționarul etimologic al limbii române
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
de origine țigănească (a cardi, a gini, a hali, a mardi, a pili, a ușchi etc.). Al. Ciorănescu, în Dicționarul etimologic al limbii române, lasă chestiunea nerezolvată, sugerând totuși o altă direcție de investigație, în căutarea unei surse orientale. A cafti ar putea fi pus în legătură cu expresia a lua un caftan și cu verbul a căftăni (derivat din caftan, provenind din turcescul kaftan), ambele cu sensul secundar, metaforic, "a bate" (consemnat de dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu, DA; pentru expresie
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
cârpi, a mângâia. În cazul căftănirii - în sens propriu, învestitura în funcția de domnitor sau boier - contrastul ironic al metaforei este și mai mare. Rămâne, totuși, problematică diferența dintre forme, care nu poate fi explicată în mod foarte convingător. A cafti a fost poate scurtat sau refăcut din a căftăni, finala -ăni fiind interpretată ca un sufix; această explicație rămâne totuși o simplă ipoteză, cu destule semne de întrebare. Oricum, constatăm că verbul a cafti are o familie lexicală destul de bogată
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
explicată în mod foarte convingător. A cafti a fost poate scurtat sau refăcut din a căftăni, finala -ăni fiind interpretată ca un sufix; această explicație rămâne totuși o simplă ipoteză, cu destule semne de întrebare. Oricum, constatăm că verbul a cafti are o familie lexicală destul de bogată. În categoria numelor de agent, de la a cafti s-au format substantivele caftitor "bătăuș", cu femininul caftitoare, și caftangiu (caftangioaică), cu același sens, dar cu o notă mai puternic peiorativă, caracteristică sufixului -a(n
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
a căftăni, finala -ăni fiind interpretată ca un sufix; această explicație rămâne totuși o simplă ipoteză, cu destule semne de întrebare. Oricum, constatăm că verbul a cafti are o familie lexicală destul de bogată. În categoria numelor de agent, de la a cafti s-au format substantivele caftitor "bătăuș", cu femininul caftitoare, și caftangiu (caftangioaică), cu același sens, dar cu o notă mai puternic peiorativă, caracteristică sufixului -a(n)giu. Cuvântul astfel derivat a devenit omonim cu vechiul caftangiu (din turcescul kaftancý), numele
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]