103 matches
-
democrației pare a fi ireversibil. Capitolul 10 CIVILIZAȚIA EUROPEANĂ ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX În cursul celei de a doua jumătăți a secolului XX, apropierea modurilor de viață și a practicilor sociale și culturale ale populațiilor europene apare caftind elementul fundamental al realizării pe bâtriniil continent a unei identități transnaționale. Practic, toate țările europene au trecut prin perioada de creștere demografică de după război, apoi de scădere lentă care a dus la îmbătrînirea populațiilor și la dezvoltarea progresivă a imigrației
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și mai greoaie. În limba actuala standard, de exemplu, o formă că acuză își concurează puternic sinonimul acuzație. În limbajul familiar și argotic, procedeul este utilizat destul de mult: i se datorează cuvinte că potol (din a potoli), caft (din a cafti), șucar (din a șucari), bîlba (a se bîlbîi). Uneori, preferință pentru derivatele regresive postverbale duce la reactivarea unor cuvinte învechite sau la intrarea în stilul colocvial a unor forme regionale: zdroaba, socoată. În DEX (1996), substantivul socoată nici nu este
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
să lase în urmă inhibițiile și să își dezvolte inteligența. Previzibil, sintagma a devenit un "pop up" în mintea mea din cauza a două filme (dar și a unui boț de pisică de o lună și jumătate care încearcă să îmi caftească mouse-ul în timp ce scriu acest articol). La primul am zis ,prezent" încă de la premieră: Ice Age: Dezghețul. Lungmetraj de desene animate, văzut din rîndul doi, cu toate accesoriile ,gustative" inerente unui astfel de film. Am stat pînă la capătul unui generic
Efectul de halo by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10727_a_12052]
-
nu văd că le tot dispar merele trase în caramel și, uneori, dacă nu era lume și n-aveai destui bani, te lăsau chiar și să te dai o tură cu mașinuțele. Cei de teapa mea, de pe stradă, ne cam cafteam în jurul caravanelor cu cei fițoși de pe bulevard. Fițoasele se duceau la Cercetașe și nu rămâneau la mesele de la școală. Odată, când tocmai îmi luam măzărichea neagră și voiam să mă duc acasă, țiganca cea bătrână m-a prins de mână
Portocalele nu-s singurele fructe by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/8020_a_9345]
-
18 ani. Pe Alexandra a făcut-o la... Motoc Ion: Da. Pe cealaltă mică...E o diferență destul de... Popoviciu Gabriel: E mai urâțica, n-are legătură cu Alexandra. Motoc Ion: A avut probleme cu vagabondul ăla de Mutu. O cam caftea pe ăsta, o dădea afară... Bine, el... degeaba că l-a făcut... Popoviciu Gabriel: Pe Mutu îl știu de când a venit în București, la Dinamo era. Motoc Ion: Că l-a făcut, asta, Mourihno. El se drogă în Italia, da
Adi Mutu și soția pot da în judecată DNA: stenograme despre viața lor de familie, date la presă by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/80285_a_81610]
-
Rodica Zafiu Verbul a cafti a fost atestat încă din anii '30, cu sensul fundamental "a lovi, a bate; a da o lovitură": "L-au turnat și l-au caftit fraierii în grubă"; I-am caftit una" (P. Ciureanu, "Note de argot", 1935). Se pare
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
Rodica Zafiu Verbul a cafti a fost atestat încă din anii '30, cu sensul fundamental "a lovi, a bate; a da o lovitură": "L-au turnat și l-au caftit fraierii în grubă"; I-am caftit una" (P. Ciureanu, "Note de argot", 1935). Se pare că a avut succes, pentru că apare în majoritatea contribuțiilor lingvistice despre argou ale vremii (V. Cota, Argot-ul apașilor, 1936, Al. Vasiliu, "Din argoul nostru", 1937
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
Rodica Zafiu Verbul a cafti a fost atestat încă din anii '30, cu sensul fundamental "a lovi, a bate; a da o lovitură": "L-au turnat și l-au caftit fraierii în grubă"; I-am caftit una" (P. Ciureanu, "Note de argot", 1935). Se pare că a avut succes, pentru că apare în majoritatea contribuțiilor lingvistice despre argou ale vremii (V. Cota, Argot-ul apașilor, 1936, Al. Vasiliu, "Din argoul nostru", 1937, V. Chelaru, "Din limbajul mahalalelor", 1937
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
1937, C. Armeanu, "Argot ieșean", 1937 1944 etc.). Între timp, și-a lărgit mult sfera de circulație, intrând în zona de interferență dintre argou și limbajul familiar. Are destul de multe atestări în literatură: "Zi, faceți pe-ai dracului...? Acum vă caftesc!" (E. Barbu, Groapa, 1974: 252); "Presupun că mai aveau pe cineva de caftit" ( G. Arion, Atac în bibliotecă, 1983: 25); "Prinsese în cele din urmă doi păianjeni de pământ și îi pusese să se caftească" (Desant '83: 358) etc.; este
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
pe-ai dracului...? Acum vă caftesc!" (E. Barbu, Groapa, 1974: 252); "Presupun că mai aveau pe cineva de caftit" ( G. Arion, Atac în bibliotecă, 1983: 25); "Prinsese în cele din urmă doi păianjeni de pământ și îi pusese să se caftească" (Desant '83: 358) etc.; este cuprins în dicționarele generale curente, dar și în toate glosarele și dicționarele actuale de argou (T. Tandin, 1993, N. Croitoru Bobârniche 1996/2003, G. Volceanov 1998/2006). Nici în presa actuală aparițiile sale nu sunt
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
în dicționarele generale curente, dar și în toate glosarele și dicționarele actuale de argou (T. Tandin, 1993, N. Croitoru Bobârniche 1996/2003, G. Volceanov 1998/2006). Nici în presa actuală aparițiile sale nu sunt deloc rare: "Ghici cine pe cine caftește?" (Ziua, 4.05.2009); Moscovitele își caftesc bărbații" (bucuresti-info.com, 1.04.2006); S-au caftit în trafic (Cancan, 7.07.2009) etc. Originea verbului nu este însă deloc clară. DEX (și, urmându-l, Micul dicționar academic, Noul dicționar universal
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
toate glosarele și dicționarele actuale de argou (T. Tandin, 1993, N. Croitoru Bobârniche 1996/2003, G. Volceanov 1998/2006). Nici în presa actuală aparițiile sale nu sunt deloc rare: "Ghici cine pe cine caftește?" (Ziua, 4.05.2009); Moscovitele își caftesc bărbații" (bucuresti-info.com, 1.04.2006); S-au caftit în trafic (Cancan, 7.07.2009) etc. Originea verbului nu este însă deloc clară. DEX (și, urmându-l, Micul dicționar academic, Noul dicționar universal, Dicționarul explicativ ilustrat) indică drept etimon un
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
1993, N. Croitoru Bobârniche 1996/2003, G. Volceanov 1998/2006). Nici în presa actuală aparițiile sale nu sunt deloc rare: "Ghici cine pe cine caftește?" (Ziua, 4.05.2009); Moscovitele își caftesc bărbații" (bucuresti-info.com, 1.04.2006); S-au caftit în trafic (Cancan, 7.07.2009) etc. Originea verbului nu este însă deloc clară. DEX (și, urmându-l, Micul dicționar academic, Noul dicționar universal, Dicționarul explicativ ilustrat) indică drept etimon un țigănesc cafti sau kafti. Numai că o asemenea formă
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
bucuresti-info.com, 1.04.2006); S-au caftit în trafic (Cancan, 7.07.2009) etc. Originea verbului nu este însă deloc clară. DEX (și, urmându-l, Micul dicționar academic, Noul dicționar universal, Dicționarul explicativ ilustrat) indică drept etimon un țigănesc cafti sau kafti. Numai că o asemenea formă nu apare în Micul dicționar rom-român al lui Gh. Sarău (1992), după cum nu apărea nici în alte glosare, mai vechi, ale limbii romani (la M. Kogălniceanu, A. Vaillant, G. Potra etc.); Nici autorii
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
apărea nici în alte glosare, mai vechi, ale limbii romani (la M. Kogălniceanu, A. Vaillant, G. Potra etc.); Nici autorii care s-au ocupat de elementele țigănești din română - Al. Graur, A. Juilland, Vl. Drimba - nu pomenesc de existența vreunui cafti între acestea. De unde să fi apărut, totuși, pseudoțigănismul cafti din dicționarele noastre? E posibil să fi fost presupus sub presiunea multor verbe argotice în -i, de origine țigănească (a cardi, a gini, a hali, a mardi, a pili, a ușchi
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
romani (la M. Kogălniceanu, A. Vaillant, G. Potra etc.); Nici autorii care s-au ocupat de elementele țigănești din română - Al. Graur, A. Juilland, Vl. Drimba - nu pomenesc de existența vreunui cafti între acestea. De unde să fi apărut, totuși, pseudoțigănismul cafti din dicționarele noastre? E posibil să fi fost presupus sub presiunea multor verbe argotice în -i, de origine țigănească (a cardi, a gini, a hali, a mardi, a pili, a ușchi etc.). Al. Ciorănescu, în Dicționarul etimologic al limbii române
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
de origine țigănească (a cardi, a gini, a hali, a mardi, a pili, a ușchi etc.). Al. Ciorănescu, în Dicționarul etimologic al limbii române, lasă chestiunea nerezolvată, sugerând totuși o altă direcție de investigație, în căutarea unei surse orientale. A cafti ar putea fi pus în legătură cu expresia a lua un caftan și cu verbul a căftăni (derivat din caftan, provenind din turcescul kaftan), ambele cu sensul secundar, metaforic, "a bate" (consemnat de dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu, DA; pentru expresie
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
cârpi, a mângâia. În cazul căftănirii - în sens propriu, învestitura în funcția de domnitor sau boier - contrastul ironic al metaforei este și mai mare. Rămâne, totuși, problematică diferența dintre forme, care nu poate fi explicată în mod foarte convingător. A cafti a fost poate scurtat sau refăcut din a căftăni, finala -ăni fiind interpretată ca un sufix; această explicație rămâne totuși o simplă ipoteză, cu destule semne de întrebare. Oricum, constatăm că verbul a cafti are o familie lexicală destul de bogată
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
explicată în mod foarte convingător. A cafti a fost poate scurtat sau refăcut din a căftăni, finala -ăni fiind interpretată ca un sufix; această explicație rămâne totuși o simplă ipoteză, cu destule semne de întrebare. Oricum, constatăm că verbul a cafti are o familie lexicală destul de bogată. În categoria numelor de agent, de la a cafti s-au format substantivele caftitor "bătăuș", cu femininul caftitoare, și caftangiu (caftangioaică), cu același sens, dar cu o notă mai puternic peiorativă, caracteristică sufixului -a(n
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
a căftăni, finala -ăni fiind interpretată ca un sufix; această explicație rămâne totuși o simplă ipoteză, cu destule semne de întrebare. Oricum, constatăm că verbul a cafti are o familie lexicală destul de bogată. În categoria numelor de agent, de la a cafti s-au format substantivele caftitor "bătăuș", cu femininul caftitoare, și caftangiu (caftangioaică), cu același sens, dar cu o notă mai puternic peiorativă, caracteristică sufixului -a(n)giu. Cuvântul astfel derivat a devenit omonim cu vechiul caftangiu (din turcescul kaftancý), numele
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
o anume stabilitate a activității: "un fotbalist caftitor de babe" (sighisoara-samizdat.ro), "gloriosul caftitor de suporteri" (Evenimentul zilei, 17.03.2006); "caftitor de ziariști" (forum.realitatea.net, 4.12.2007) etc. Bine reprezentate sunt și numele de acțiune: de la a cafti există un derivat în -eală (cafteală, atestat prima oară tot de Cota, 1936), precum și un derivat regresiv, caft. Ambele sunt larg folosite: "pe la nouă se încinge un caft" (S. Tănase, 1990: 311); "preîntâmpinarea cafturilor de sorginte britanică" (Orizont, 28, 1990
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
de jur împrejur, de parcă eu n-aș fi fost acolo, dar după ce și-au agățat hainele în cuier, m-au urmat la etaj. Nu m-am alarmat. Erau doar patru, iar eu mă simt în siguranță în preajma femeilor. Bărbații se caftesc uneori fără nici un motiv anume, dar cu femeile cele mai crunte experiențe pe care le-am avut se leagă de niște furtișaguri mărunte. Au dorit să bea vin. Le-am servit și m-am așezat să-mi sorb coniacul, având
Alasdair Gray - Bătrîni îndrăgostiți by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6363_a_7688]
-
în Banat: „Ții cu bețârcul.” Cu autoritatea, adică (Bezirk). Cum nu cunoșteam cuvântul, înțelegeam bețâc. Fiindcă o spunea la jocuri, îmi dădeam seama că înseamnă ții cu cel mai tare, dar nu vedeam legătura cu bețivul. „Poate ca să nu te caftească”, îmi ziceam. În mod caracteristic pentru lâncezeala mea constitutivă, nu l-am întrebat pe tata, cum multe alte lucruri ar fi trebuit să-l întreb. Am început operațiunea cândva evocată ca posibilă și improbabilă: alegerea și clasarea, în plicuri separate
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4590_a_5915]
-
mașină la care să nu se opreasca zeci de gură cască? Ați văzut vreo bătaie de stradă fără spectatori? Cred că n-ați văzut, nu?". Sebastian Lăzăroiu opinează: "Campania înseamnă confruntare și competiție. Mai pe scurt: CAFTEALĂ. Cine nu se caftește în campanie nu există. Pot să înțeleg că "cel în funcție", gen Iliescu, ar putea avea interesul să lase lucrurile așa cum sunt, de aici și "un președinte pentru liniștea noastră". Dar că challenger să încerci să o faci pe pacificatorul
Sebastian Lăzăroiu demontează un mit de campanie: Capcană mortală by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21967_a_23292]
-
știu să spun. Știu doar din ce categorie nu fac parte. Sînt sigură că nu sînt mineri în Valea Jiului. I-am eliminat imediat. Cînd au intrat pe 13-15 iunie în Facultatea de Litere, au făcut-o zob și ne-au caftit pe măsura proeminenței mușchilor, au dat buzna și în biblioteca de la etajul întîi, la sala de lectură. Acolo, niște "curve" și niște "drogați", vînzători de neam și țară, citeau, fiind tocmai sesiunea de vară. În cîteva minute s-a iscat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]