68 matches
-
negative ar putea-o dovedi, în aceeași perioadă (pe la jumătatea secolului al XIX-lea, deci înainte de obținerea independenței politice), folosirea sa în poezie, cu scop ornamental, în ciclul lui Bolintineanu Florile Bosforului. Poeziile cuprind elemente lexicale turcești folosite ca exotisme - caic, caigi, cerchez, dalga, feregea, genfez, hanima, hurioară, iașmac, kiahiul etc., la care se adaugă numeroase nume proprii; elementele turcești umplu uneori strofe întregi. Faptul că lexicul turcesc evocă un orientalism cu modele occidentale (Victor Hugo) e un bun exemplu de
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
ochii de cicoare. - Nu vezi, mi-a arătat cu un deget întortochiat, cît e de săracă țara? N-avem inima a o împovăra cu biruri și-alte hangarale să-i facem șosele, canale. Abia ce-am putut încropi să umplem caicul cu mahmudele, galbeni, iscusari, peruzele, să-l pornim spre }arigrad, la Sublima Poartă, să se îndure a ne ocroti cu milostivirea-I înaltă. Am tăcut încurcat. M-am mustrat pentru cutezanța-mi nemăsurată. Vocea domnitorului sunase-ndurerată. }ară săracă de nu
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
de faruri în ieslea Balcanilor", într-o realitate al cărei pitoresc are straturi-straturi de jeg (moral și propriu-zis), protagonistul visează la porturi deschise și orășele mirosind a vanilie, taverne mai puțin mohorâte, corăbii desprinse de nisipul "mișcător și laș" ori caicul lui Nastratin Hogea alunecând, încă o dată, prin apele teritoriale ale poeziei noastre... Numai că, în comparație cu poemele de colorit balcanic ale lui Ion Barbu, nemișcarea, "într-o slavă stătătoare", a Isarlîkului și-a pierdut semnul pozitiv. Raportarea la rigiditatea mortificantă a
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
dintre care pe patru îi învață meseria de cizmar. Cînd isprăvește confecționarea ultimei perechi de încălțăminte din cele o mie, pleacă la Tarigrad pentru a-l întîlni pe Ibraim, om cuprins în Turcia. Se revede cu Ibraim, dar moare pe caicul care îl ducea, de pe vapor, la Tarigrad. E înmormîntat, simbolic, de Ibraim, într-un cimitir turcesc, ca, altădată, el, în cimitirul românesc, pe Mahmud. Cum se vede, sugerează tezist autorul, Savu n-a trăit decît pentru împlinirea canonului, pe care
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
între pufoase și falnice pașale; Iar ochii tuturora călătoreau afund... Căci, răsărind prin ceață și călărind pe fund, La dunga unde cerul cu apele îngînă, Aci săltat din cornuri, aci lăsând pe-o rână, Se războia cu valul un preaciudat caic: Nici vâsle și nici pânze; catargul, mult prea mic; Dar jos, pe lunga sfoară, cusute între ele, Uscau la vânt și soare tot felul de obiele, Pulpane de caftane ori tururi de nădragi; Și, prin cârpeli pestrițe și printre cute
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și lemnul buretos? În loc de aur, pieptul acelui trist Argos Ducea o lână verde, de alge năclăite, Pe când la pupă, trase - edec ca niște vite Cu țeastă nămoloasă și cornulețe mii, Treceau în brazda undei șirag de răgălii. Sub vântul drept, caicul juca tot mai aproape. Atunci, cu ochi de seară și-abia deschise pleoape (Căci, grei de-ngîndurare, nămeți mă năpădeau), Cu ochi ce cheamă somnul din goluri și îl beau, Îmi deslușii deasupra, înghemuit pe-o bârnă, Un turc smolit de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
prinse și pântecul, și rostru. Cutreierată, apa jur împrejur undi... Și glăsui un pașe într-astfel: - Efendi, Corăbier și oaspe în porturile mele, Primește-aceste daruri și-aceste temenele: La nava ta se cade pe brânci ca să mă-nchin, Că bănuiam caicul lui Hogea Nastratin. Un zvon ne turburase. Ziceau: e închis subt ape Răsfățul ce nici marea turcească nu-l încape, Și ușuratul Hoge, mereu soitariu, Încheie-acum Bosforul cel limpede-n sicriu Cu mâlul giulgi. - Eu, unul, n-am vrut să
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ca un inel. Sfânt trup și hrană sieși, Hagi rupea din el. * La Isarlîk, cea albă de lespezi, gloata suie, Dar greii pași prin ierburi și stuh se-împleticesc. În ochi, din lâncezi ape, cum pâlpâie gălbuie Și uleioasă, dâra caicului turcesc! DOMNIȘOARA HUS Surorii noastre mai mari, Roabe aceleiași zodii, Preaturburatei Pena Corcodușa. a) Ceas de seară b) Prezentare c) Vaduri și alaiuri d) Cuvinte de îmbărbătare e) Aur netemporal f) Chemarea mosorului a) Cheagul alb, lăsat din seară. Dintre
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
profesează "balcanismul" luîndu-și ca linie de conduită poezia bufonă a lui Anton Pann, cu gândul că astfel tradiționalismul era corectat printr-o observare mai pozitivă a fondului etnic real. Imaginea lui Nastratin Hogea văzut ca un argonaut slinos pe un caic putred în mijlocul unui Orient mirific și duhnitor e de o originalitate perfectă de tonuri și cuvinte ă...î. George CĂLINESCU Ermetismul d-lui Barbu, intuit în structura lui interioară, nu este pur sintactic, cum a apărut unora; el este dictat
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Totul este o sărbătoare, fracționată, a aparențelor și o bucurie a formelor. Însă drumul până la Isarlîk este totodată și călătoria spre moarte a mitului. Apropierea de miracol îl spulberă, și portul visat rămâne o carte necunoscută a Utopiei. Coborârea pe caic și trecerea în planul contingentului nu ajută să învie cetatea moartă a Bosforului - locul mirific al visului, strălucitoarea geografie a fanteziei lirice. Poetul lui Ion Barbu ceremonizează trăirea ca o inițiere a spiritului în mister și a unei euritmii de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
geometric, "vis al dreptei simple", al creației. Aici își primește poetul pe derizoriul său argonaut cu pieptar nu de aur, ci de lână verde, semn al degradării și al putrezirii, căci, într-adevăr, Nastratin Hogea, mereu soitariu, bufon, eșuează cu caicul său la mal, părând, cu fălcile încleștate, ca se autoadevoră: "Pic lângă pic, smalț negru, pe barba Lui slei,/ Un sânge scurt, ca două mustăți adăugite,/ Vii, vecinici, din gingia prăselelor cumplite/ Albiră dinții-n pulpă intrați ca un inel
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ca să rosteascaNepretuite amintiri ce-n veci nu mor...Mi-e dor de tot ce-n urmă am lăsat:De freamătul copacilor din vale,De doinele ce-adesea pe-nseratLe îngânau femeile , cu jale...Mi-e dor de tropotul copitelor de caiCe alergau pe-a satului ulițe,De zilele când că un evantaiRacoarea adia fugara prin cosite...Mi-e dor...atâtea gânduri calatoareBrazdeaza inima-mi plină de dor,Si de vre-odata cad în contemplareMa-nvaluie un sentiment covârșitor....... XX. IUBIRE, de Ana Georgescu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
a sporit și interesul față de construcția mijloacelor de transport pe apă. În raportul din 30 ianuarie 1830, al Divanului Moldovei către Kiselev, se arăta că se vor lua măsuri în vederea creării de înlesniri negustorilor și ,,lăcuitorilor” moldoveni „de a face caice sau corăbii care să poată fi încăpătoare de savune, și unele și mai mari într-acest chip făcute ca să înoate și pe mare, pentru ca să-și poată pământeanul încărca și productele sale, să le ducă în toate porturile după cuprinderea trataturilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
epoca regulamentară. Cercetări neizbutite au fost întreprinse în toamna anului 1832, de către administrația rusă, fiind reluate de către moldoveni trei ani mai târziu. Din răspunsurile isprăvniciilor la chestionarul Sfatului ocârmuitor din noiembrie 1835 reiese că, pe râurile de pe teritoriul ținutului Bacău, caicele nu puteau pluti. Pe teritoriul ținutului Tecuci, aceste ambarcațiuni puteau circula pe Siret, de la vărsare până la Călieni. Pe teritoriul ținutului Covurlui, caicele puteau transporta pe toată lungimea Siretului. Stărostia Putnei a confirmat și ea că Siretul era navigabil pentru caice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Din răspunsurile isprăvniciilor la chestionarul Sfatului ocârmuitor din noiembrie 1835 reiese că, pe râurile de pe teritoriul ținutului Bacău, caicele nu puteau pluti. Pe teritoriul ținutului Tecuci, aceste ambarcațiuni puteau circula pe Siret, de la vărsare până la Călieni. Pe teritoriul ținutului Covurlui, caicele puteau transporta pe toată lungimea Siretului. Stărostia Putnei a confirmat și ea că Siretul era navigabil pentru caice până la Călieni. Acest gen de ambarcațiune putea naviga pe acea distanță cu o greutate de 5.000-6.000 oca „și mai mult
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
caicele nu puteau pluti. Pe teritoriul ținutului Tecuci, aceste ambarcațiuni puteau circula pe Siret, de la vărsare până la Călieni. Pe teritoriul ținutului Covurlui, caicele puteau transporta pe toată lungimea Siretului. Stărostia Putnei a confirmat și ea că Siretul era navigabil pentru caice până la Călieni. Acest gen de ambarcațiune putea naviga pe acea distanță cu o greutate de 5.000-6.000 oca „și mai mult precât se prepune”. Isprăvniciile Botoșani și Dorohoi au răspuns negativ la întrebarea privitoare la navigabilitatea Siretului și, respectiv
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu o greutate de 5.000-6.000 oca „și mai mult precât se prepune”. Isprăvniciile Botoșani și Dorohoi au răspuns negativ la întrebarea privitoare la navigabilitatea Siretului și, respectiv, a Prutului. Reiese din aceste informații că Siretul era navigabil pentru caice de la vărsare până la Călieni. Răspunsurile relative la navigabilitatea Prutului au fost următoarele: isprăvnicia Fălciu arăta că pe teritoriul ținutului, Prutul era navigabil până la Leova pentru ambarcațiuni cu 1.000-1.500 oca. Isprăvnicia Iași a răspuns că pe teritoriul ei Prutul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
relative la navigabilitatea Prutului au fost următoarele: isprăvnicia Fălciu arăta că pe teritoriul ținutului, Prutul era navigabil până la Leova pentru ambarcațiuni cu 1.000-1.500 oca. Isprăvnicia Iași a răspuns că pe teritoriul ei Prutul era navigabil, de asemenea pentru caice, din dreptul satului Bădăranii până la Țuțora și Petrușeni. Pe teritoriul ținuturilor Botoșani și Dorohoi, Prutul nu putea susține caice. La 30 aprilie 1836, Sfatul administrativ conchidea că Prutul poate susține caice „pe unele locuri în părțile de jos și de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru ambarcațiuni cu 1.000-1.500 oca. Isprăvnicia Iași a răspuns că pe teritoriul ei Prutul era navigabil, de asemenea pentru caice, din dreptul satului Bădăranii până la Țuțora și Petrușeni. Pe teritoriul ținuturilor Botoșani și Dorohoi, Prutul nu putea susține caice. La 30 aprilie 1836, Sfatul administrativ conchidea că Prutul poate susține caice „pe unele locuri în părțile de jos și de sus, iar nu pretutindeni, din pricina vadurilor, a măliturilor și a cotiturilor ce se afla de la Vădeni în sus până la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe teritoriul ei Prutul era navigabil, de asemenea pentru caice, din dreptul satului Bădăranii până la Țuțora și Petrușeni. Pe teritoriul ținuturilor Botoșani și Dorohoi, Prutul nu putea susține caice. La 30 aprilie 1836, Sfatul administrativ conchidea că Prutul poate susține caice „pe unele locuri în părțile de jos și de sus, iar nu pretutindeni, din pricina vadurilor, a măliturilor și a cotiturilor ce se afla de la Vădeni în sus până la satul Bădărani ținutul Iași”. Din cele de mai sus rezultă, după cum au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
La 1 iunie 1844, otcupcicul poșlinei din Galați reclama „că ar fi întâmpinat îngreuiere în luarea poșlinei de la acei care au început a transporta zaherele pe apa Prutului”. Așadar, pe Prut și Siret, în afară de plutărit, se mai efectuau transporturi cu caice. Pe Prut, de la vărsare până la Leova și chiar până la Sculeni, iar pe Siret, până la Călieni. Cu toate acestea, râurile noastre nu puteau fi considerate ca navigabile. Mai întâi, pentru că micile ambarcațiuni izbuteau să pătrundă pe cursul lor numai când debitul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe cursul lor numai când debitul de apă era suficient de mare. Datorită iezăturilor, morilor, „măliturilor”, cârmacii trebuiau să execute adevărate probe de bună orientare. În afară de aceasta, în lunile de iarnă pentru plutărit, și în lunile de vară secetoase pentru caice, nici Prutul nici Siretul nu erau navigabile, fie datorită debitului scăzut de apă, fie înghețului. Chiar Dunărea, în dreptul locului unde se varsă Siretul, îngheța în timpul iernii aproximativ 37 de zile. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, după anul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de-a lungul apei, prin dragare, diguire, lărgire, prin construcția de ecluze. Diverse persoane, societăți, statul chiar, au făcut încercări de navigabilizare a râurilor moldovenești. Unele dintre ele, modeste, nu-și propuneau mai mult decât ameliorări care să îngăduie plutirea caicelor în jos și tragerea lor în sus cu animale, într-un mod mai lesnicios decât se făcea până atunci. Altele, dimpotrivă, prevedeau lucrări de anvergură, care să aibă drept rezultat transformarea râurilor noastre în canale navigabile pentru vase cu aburi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
puie la acele două vase ce stau în mijlocul Săretiului, ca să le arunce în apă, să taie podul și în mijlocul Siretiului să fie loc deschis iarăși de două vasă, unde pe acele două vasă să fie pod, ca când vor veni caicele să-s tragă acele două vasă de pod în lături și să se facă drum caicelor”. Caicele puteau circula, după părerea lui, „pe orice vreme” până la Adjud, pe Siret și până la Huși, pe Prut. El a cerut să se îndeplinească
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
podul și în mijlocul Siretiului să fie loc deschis iarăși de două vasă, unde pe acele două vasă să fie pod, ca când vor veni caicele să-s tragă acele două vasă de pod în lături și să se facă drum caicelor”. Caicele puteau circula, după părerea lui, „pe orice vreme” până la Adjud, pe Siret și până la Huși, pe Prut. El a cerut să se îndeplinească propunerile sale și el primul va „porni caice spre a să coborî zahere la Galați”. Nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]