78 matches
-
un alt război ruso-turc (1787-1792) . În luna mai a anului 1812, prin Tratatul de Pace de la București, încheiat între ruși și turci, la finalul războiului din perioada 1806-1812, pierdem Basarabia în favoarea Rusiei. Pe atunci (1807-iulie 1812), Moldova era condusă de caimacanul Veniamin Costache (adică de un locțiitor al domnitorului). Cuza plătea tribut Turciei 914.000 lei În anul 1856, după războiul din Crimeea, marile puteri europene interesate de ieșirea la Marea Neagră decid retrocedarea regiunilor Cahul, Ismail și Bolgrad către Moldova și
Unirea și dezmembrarea teritorială a României, decizii ale marilor puteri. Detalii surprinzătoare by Marius Marinescu () [Corola-website/Journalistic/101273_a_102565]
-
Dacoromânilor de pe vremea descălecărilor prin: cânezii Nan, Baliță, Marele Hatman și Pârcălab de Hotin Ion Sturdza, câneazul Bărboi, Marele Vornic Nestor Ureche-Cronicarul și Kneaghina lui Maria Jora-ctitorii Mânăstirii Secu, Marele Logofăt Alexandru Sturdza, până la Domnitorii Moldovei, Ioniță și Mihalachi Sturdza, Caimacanul Moldovei Vasile Sturdza, boierul Costachi Negri, Maica Efghenia Negri-Stareța Mânăstirii Văratec, Mihail Kogălniceanu, cumnatul bunicului său Mihail Jora (Dafina Jora fiind Doamna lui Dabija Vodă, iar Antioche Jora-ultimul Pârcălab al Cetății Neamț), la diplomatul Radu Sturdza și Maria Jora, părinții
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1415451849.html [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
Nazaria, M-rea Văratec (+1814); Schimonahia Filoteia (mama Sf. Ier. Calinic), M-rea Pasărea-Ilfov, sec XVIII-XIX; Cuv. Xenia Schimonahia, M-rea Agapia-sec. XVIII-XIX; Schimonahia Olimpiada, fondatoarea M-rii Văratec (1757-1842); Schimonahia Safta Brâncoveanu, odor Domnesc, călugărită cu mama ei Elisabeta, soția caimacanului Moldovei-Teodor Balș, M-rea Văratec (1776-1857); Schimonahia Tavefta Ursache, M-rea Agapia (+1883); Surorile Schimonahii: Fevronia (+1895), Sofia (+1897) și Olimpiada Iurașcu (+1902) mătușile după mamă ale poetului Mihail Eminescu, M-rea Agafton-Botoșani; Schimonahia Suzana Ștefănescu, M-rea Războieni-Neamț (1830-1925
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
României, cât și pe-o bună parte a duratei șederii sale în tronul de București al Valahimii (după cum suntem încredințați și de romancier: «Între timp i-a surâs norocul. Și în dragoste, și în carieră. Tânăra soție a unui bătrân caimacan l-a ajutat să urce în galop treptele ierarhiei militare. Reintegrat la 16 martie 1858 în armată ca sublocotenent, atașat Statului Major, cinci săptămâni mai târziu, la 24 aprilie, era avansat din înaltă poruncă la gradul de locotenent. Peste numai
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți. În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc." În data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri
ZIUA DE 24 IANUARIE RĂMASĂ ÎN ISTORIA ROMÂNILOR... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1485215139.html [Corola-blog/BlogPost/343917_a_345246]
-
Bd. Revoluției Nr. 1 Et. 1 Ap. 6 țel: 0723374309 FILIALA TULCEA Membri înscriși în Tabloul Corpului Secțiunea I 4371 BLIDARUS CONSTANTIN (n. 1949) Tulcea, str. Babadag, nr. 12, bl. 6, sc. B, ap. 10 țel: 517991; 0744/361110 4378 CAIMACAN CONSTANTIN (n. 1939) Tulcea, str. Isaccei, nr. 9, bl. I3, et. ÎI, sc. B, ap. 8 țel: 513344; 0724/502827 15407 CARAVAN MARIA (n. 1969) Tulcea, str. Plevnei, nr. 53, bl. D5, sc. B, ap. 11, et. 2 țel: 526157
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
I.1 37118 BLIDARUS CONSTANTIN (n. 1949) Tulcea, str. Babadag, nr. 12, bl. 6, sc. B, ap. 10 țel: 0240/517991; 0744/361110 37025 BORDEI FLORENTIN (n. 1953) Tulcea, str. Gavrilov Corneliu, nr. 129 țel: 0240/516555; 0727/721993 37019 CAIMACAN CONSTANTIN (n. 1939) Tulcea, str. Isaccei, nr. 9, bl. I3, et. ÎI, sc. B, ap. 8 țel: 0240/513476 37016 CARAVAN MARIA (n. 1969) Tulcea, str. Plevnei, nr. 53, bl. D5, sc. B, ap. 11 țel: 0240/526157; 0740/218984
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Hunedoara. Neuman Herman, oraș. Hațeg, piața fosta Reg. Ferdinand. Szabo Carol, oraș. Hațeg, piața fosta Reg. Ferdinand Nr. 17. Crișan Traian, Hațeg, Piața fosta Reg. Ferdinand. Văd. Vlad Mariana, oraș. Orăștie, str. Ardeleanu Nr. 1. Dr. Crișan Cornel, oraș. Orăștie. Caimacan Elenă, oraș. Orăștie. "Crucea Albă", Keleman Tiberiu, oraș Lupeni. "Sănătatea", Papp Titica, oraș. Lupeni. Stoica Ion, oraș. Brad. "Sf. Gheorghe", Mihaly Carol, oraș. Brad. Farmaciile din județul Ialomița Emil Gradinescu, Călărași, str. Știrbei Vodă Nr. 56. Samuel Grunberg, Călărași, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad și Trupa de Marionete Arad organizează, în perioada 16-20 mai 2017, cea de-a 18-a ediție a Festivalului Internațional al Teatrului de Animație. Directorul artistic este Christian Caimacan. În cadrul evenimentului sunt invitate douăsprezece spectacole din cele patru puncte cardinale ale țării și șase trupe din Anglia, Germania, Grecia, Italia, Portugalia și Ungaria. În cele cinci zile de festival publicul arădean va putea vedea peste 60 de spectacole: 21
Festivalul Internațional al Teatrului de Animație, la Arad by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105548_a_106840]
-
aprilie 1957 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Buhai Traian și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 64668 Rimbach, Im Kreuzwinkel 15, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, Str. Oglinzilor nr. 9, ap. 12, județul Timiș. 762. Caimacan Adela Smaranda, născută la 19 martie 1955 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Ungureanu Gheorghe și Georgeta, cu domiciliul actual în Germania, 66117 Saarbrucken, Deutschherrnpfad 7, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Arad, Str. Pelinului nr. 10, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
a se face apelul și în Dosarul nr. 1.366D/2015, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) și art. 10 alin. (1)-(4) și (6) din Legea nr. 164/2014 , excepție ridicată de Mariana Caimacan în Dosarul nr. 6.630/3/2013* al Tribunalului București - Secția a II-a (fosta Secție a IX-a) contencios administrativ și fiscal, și în Dosarul nr. 1.891D/2015 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276492_a_277821]
-
IX-a) contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) și art. 10 alin. (1)-(4) și (6) din Legea nr. 164/2014 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mariana Caimacan într-o cauză având ca obiect pretenții. 10. Prin Încheierea din 9 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 86.785/299/2015, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3, art. 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276492_a_277821]
-
47/1992 , cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Doina Șencu, Victor Șencu și Simona Chiran în Dosarul nr. 30.134/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 București, de Mariana Caimacan în Dosarul nr. 6.630/3/2013* al Tribunalului București - Secția a II-a (fosta Secție a IX-a) contencios administrativ și fiscal, precum și de Maria Leahu, Adrian Sever Leahu, Corin Leahu, Rudolf Marcel Mixich în Dosarul nr. 86.785
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276492_a_277821]
-
CONTABILĂ SRL Tulcea, str. Alunișului, nr. 18 țel: 0240/531312 0721/254445 20938 URDES JEAN-MARIAN (n.1974) 034855/3801 SC CONSULTANȚĂ, EVIDENȚĂ ȘI REVIZIE CONTABILĂ SRL Tulcea, str. Alunișului, nr. 18 țel: 0240/531312 0721/254445 Secțiunea VIII B 4378 CAIMACAN CONSTANTIN (n.1939) Tulcea, str. Isaccei, nr. 9, bl. 13, sc. B, ap. 8 țel: 0240/513344 0724/502827 4319 DUMITRIU VIRGIL (n.1923) Tulcea, Corn. Niculitel 9518 FLAUT ION (n.1930) Tulcea, str. Frumoasă, nr. 1, bl. 1, sc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
la 8.05.1928 în localitatea Vorniceni), născută la data de 25 iulie 1947 în localitatea Vorniceni, județul Strășeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Lozova, str. Mihai Eminescu nr. 6, județul Strășeni. (4.306/2004) 15. Caimacan Viorica, fiica lui Vasile și Maria (fiica lui Machedon Andrei, născut la 10.09.1933 în localitatea Căușeni), născută la data de 8 iunie 1984 în localitatea Chișcăreni, județul Sîngerei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișcăreni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204540_a_205869]
-
căreia se află caseta metalică, utilizată pentru păstrarea documentului și a sigiliului țării, în prezent expusă în Muzeul Universității din București. Piatra de temelie a primei clădiri a fost așezată la 19 octombrie 1857, ca urmare a insistențelor depuse de caimacanul Alexandru D. Ghica. La ceremonia punerii „pietrei fundamentale” au participat alături de caimacanul Alexandru D. Ghica, reprezentanții diplomatici ai marilor puteri aflați la București, directorul Eforiei Școalelor, Gheorghe Costaforu precum și arhitectul Orăscu.
Palatul Universității () [Corola-website/Science/307285_a_308614]
-
țării, în prezent expusă în Muzeul Universității din București. Piatra de temelie a primei clădiri a fost așezată la 19 octombrie 1857, ca urmare a insistențelor depuse de caimacanul Alexandru D. Ghica. La ceremonia punerii „pietrei fundamentale” au participat alături de caimacanul Alexandru D. Ghica, reprezentanții diplomatici ai marilor puteri aflați la București, directorul Eforiei Școalelor, Gheorghe Costaforu precum și arhitectul Orăscu.
Palatul Universității () [Corola-website/Science/307285_a_308614]
-
pe cel autohton, dar n-a renunțat la vechea doleanță; în așteptarea contextului prielnic, ea îngăduie un provizorat. După Convenția de la Paris din 1858, marile puteri au lăsat guvernul fiecărui principat român în grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacani, până la alegerea domnitorilor. Principala atribuție a comisiilor era aceea de a supraveghea alegerea noilor adunări elective. Campania electorală din Moldova a dus la alegerea unei adunări favorabile unirii cu Țara Românească. Unioniștii moldoveni au putut impune cu ușurință candidatura la
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
Musculești se știe că purta numele de Sărăcinești și tocmai în sec.XIX a luat numele de Musculești după numele proprietarului Moscu. Din jalba lui Constantin Moscu bivtreti armaș cu data de 17 iulie 1707 se vede că a reclamat caimacanului Craiovei pe "Dragu fiul lui loan Turcu, Barbu Margineanu, Gh. Albeanu și Mirciu Dolcu cu cetașii lor din Sărăcinești pe popa Grigore si alții din Purcari că i-au cotropit partea lui de moșie din Sărăcinești". Și pentru că satele Musculești
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
care a fost în 5 rânduri comandantul armatei Moldovei sub domnitorii Constantin, Antioh, Dimitrie Ecantemir. Funcția să a fost către sfârșitul secolului XVII, el era ginerele domnitorului Cantemir. Același Lupu a avut funcția de vel-voinic. În 5 rânduri a fost caimacan al Moldovei. La venirea lui Antioh Cantemir la a doua domnie, documentele arată că a făcut un drum spre Ivești prin halta. «....și parcurgând din Galați, au mărsu pe la sat pe la Ivești, soru-sa Lupă, hătmăneasa lui Bogdan, care acolo i-
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
d[omnul] Niță sin Ene Ciocodercă de au prefă[cu]t cu toate podoabele dupre cum să vede, ajutor priotul Sandu, Marin Parniia, Dumitru Parniia, Nicolae Rudianu, Nicolae ...anu, Grigore Rănja, făcăndusă în zilele d[umnealui] d[omnul] Nifon mitropolit, caimacan Alexandru Ghica”". După cum reiese din pisanie, biserica a fost ridicată în anul 1814. Urme de pictură sub actuala pictură murală indică o pictare interioară din prima etapă. În 1857, în timpul domniei lui Alexandru Ghica, "„ajungăndu în prostă stare”", a fost
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
definitiv, nemaiputându-se repara. ] În anul 1861 Cezar Boliac face un raport către Ministerul Cultelor în care arată jalnica situație în care se afla atunci biserica și nevoia unei reparații grabnice. Totuși biserica rămâne încă în ruină, iar în 1858 caimacanul Țării Românești Alexandru Dimitrie Ghica a bătut o medalie privitoare la rezidirea bisericii Sf. Dumitru, dar rezidirea bisericii nu a avut loc. ARHITECTURA DINAINTE DE RECONSTRUCȚIE Vechea arhitectură a Bisericii avea planul bisericii de astăzi, având forma bisericilor bizantine de tip
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
Biserica a fost numită astfel după icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului care -spune legenda - ar fi fost găsită într-un dud aflat pe locul unde a fost construit ulterior altarul. Domnitorii Țării Românești au trimis, de cîteva ori, caimacani, pentru a aduce sub ascultare regiunea dar aceștia erau imediat alungați sau uciși. Banii Olteniei au reprezentat, în această perioadă, doar șefii miliției locale menită sa apere proprietățile boierilor de haiduci. Cei mai importanți bani din această perioadă au fost
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
era disputat între oștile rusești și cele turcesti iar capitala Țării Românești este mutată la Craiova, domnul Emanuel Giani-Ruset urmărind din Oltenia desfășurarea ostilităților. Ce nu reușiseră domnitori puternici și imperii, a reușit un fanariot închinat turcilor. Acesta era numit caimacan al Olteniei dar nu îndrăznise să se prezinte în Craiova. Spre uimirea craiovenilor, aceștia se trezesc cu Russet venind cu familia și câțiva slujitori spunînd că trebuie apărată Oltenia de război. Și craiovenii l-au crezut. Apărând Oltenia pe timpul războiului
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Craiova, zdrobind la Strehaia armata domnitorului și ocupînd cu ușurință toate mănăstirile și conacele fortificate, divanul Craiovei pune la cale asasinarea lui Tudor. Omul trimis de ei, arnăutul Gore, va fi prins și judecat de panduri împreună cu oamenii săi. Noul caimacan al Craiovei, Nicholache Văcărescu, strînge trupe de panduri care nu intraseră în oastea lui Tudor, îi numește arnăuți domnești, promițîndu-le mare recompensă, lăudîndu-se prin toată Craiova că îl va umili și ucide cu mîinile lui pe Tudor. Însă, ajuns față
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]