1,713 matches
-
asta. Apoi, fremătînd se ridică și căută în raftul cu cărți. Ia dicționarul, găsește cuvîntul care nu-i dă pace, îi află înțelesul pe care și-l notează cu creionul pe un caiet de matematică nescris: «cochilie, s.f. 1. Înveliș calcaros sau silicios al unor moluște foraminifere etc. 2. Tipar metalic folosit la turnarea diferitelor piese de mașini etc.». Creionul zăbovește în aer; nu înțelege pe deplin. Mai citește odată ce a scris. Scutură din cap. Ceva nu merge” (p. 44) Les
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
a răspuns că rețeta-i simplă. Numai timp Îți trebuie. Foarte, foarte mult timp! Și răbdare! Viței Îi trebuesc câteva secole, timp În care rădăcinile-i noduroase să ajungă până acolo unde sucul pămîntului e mai bogat și vlaga pietrei calcaroase și a țărânei așteaptă să fie culeasă de rădăcinile noduroase care s-au luptat mult strecurându-se prin cotloane nebănuite să ajungă În Împărăția secretă a lumii neajunse de ochi omenesc, În Întunecata și recea lume minerală. În timpul ăsta harnica
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
căror podea reprezintă fața superioară a ghețarului. Din „Sala Mare“ se coboară 42 de trepte spre sud, intrându-se într-o altă încăpere împodobită cu coloane uriașe de gheață, care, la rândul său, corespunde unei alte săli dominate de formațiuni calcaroase impresionante - stalactite, stalagmite, perle, gours-uri etc. Situată cu 42 de metri mai jos de „Sala Mare“, aceasta este rezervație științifică, accesul fiind permis cercetătorilor. O. NICA „Catedrala Carpaților“ l Mănăstirea care a dat numele stațiunii Sinaia Pe locurile a ceea ce
Agenda2004-4-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/281995_a_283324]
-
Civică, Pavel Törek s-a întâlnit cu Ecaterina, alături de care trăiește și astăzi. O poveste simplă, dar specială prin unicitatea ei. Record cartat și omologat Din această săptămână, cea mai adâncă avenă din Banat (cavitate circulară formată natural în roci calcaroase), descoperită de Asociația Speotimiș, este complet cartată și deja înscrisă oficial în documentele Societății Române de Speologie și Carstologie, ne-a declarat ing. Mihai Bochiș, președintele Speotimiș. Dificil și foarte riguros, procesul cartării a durat aproape jumătate de an, operațiunea
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
ratat este reprezentat de Cascada Cailor, la care se ajunge, de la Borșa, fie cu telescaunul coborând 45 de minute până la baza cascadei, fie urmând de la Complex drumul spre carieră. Apa adunată dintr-un circ glaciar se scurge peste un abrupt calcaros, în mai multe trepte, rezultând această minunată cascadă. Înălțimea impresionantei cascade, situată la altitudinea de 1 300 m, este de circa 90 m, iar lățimea la bază este de 20 m, înclinația oscilând între 45 și 100 de grade, în
Agenda2004-43-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283007_a_284336]
-
Băile Herculane, bine cunoscute pentru valoarea lor tămăduitoare. Preferăm calea în sus, pe Valea Cernei, vestită pentru pitorescul priveliștilor și monumentelor naturale fără egal în țară și nu numai... Ne aflăm în sectorul „geanțurilor“ Cernei, valea fiind străjuită de creste calcaroase și abrupte, care, în apropiere de Gura Olanului, se desprind lăsând loc unei lunci întinse între meandrele râului. Am sosit în Cerna-Sat (40 km depărtare de Băile Herculane), o mică localitate înființată la jumătatea secolului al XIX-lea, în perimetrul
Agenda2004-43-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283007_a_284336]
-
temeiul înființării unui Muzeu feroviar la Timișoara. Lansarea promoțională a Turismului feroviar de epocă la nivel național va avea loc în iunie 2004. ( O. N.) Sărbătoarea liliacului Arbust indigen, foarte rezistent, liliacul (Syringa vulgaris) crește oriunde, pe stâncării și substraturi calcaroase, în stațiuni calde și montane, fiind răspândit mai ales în Europa de Sud-Est și Asia Mică. Țara noastră este singura din Europa unde liliacul crește spontan în tufișuri întinse pe Domogled (Valea Cernei), până aproape de vârful muntelui, pe văile Topolniței
Agenda2004-18-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282380_a_283709]
-
plăcut să-i privesc cum se târăsc, dar niciodată nu am suportat să se târască spre mine lipicioșii aceștia ce-și poartă casa-n spinare alergând din loc în loc, parcă ar căuta eternitatea și nu pot păși dincolo fără cocoașa calcaroasă”. Interesant de remarcat că și Tânărul X și Bătrânul X, dau acestor târâtoare însușiri antropomorfice. Târâtoarele sunt perseverente și par a avea un singur gând: să invadeze totul. De aici și teama celor doi care se văd cotropiți de râme
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
de altă parte, în solurile lucrate acest sistem de canalicule există doar cu contribuția rădăcinilor, porozitatea fiind artificială și de scurtă durată (Soil Survey, 1975). Refacerea structurii solului se poate realiza prin:fertilizarea cu îngrășăminte fosfatice, cu calciu precum și amendarea calcaroasă; - administrarea gunoiului de grajd nefermentat; - alternanțele îngheț-dezgheț și cele de umezire-uscare;limitarea la strictul necesar a traficului agricol; - evitarea prelucrării solului la umidități necorespunzătoare; - mulcirea solului prin covor vegetal dens, straturi de materiale organice. 1.2.3. DENSITATEA. DENSITATEA APARENTĂ
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
remarcă mai ales relieful carstic, relieful pe conglomerate, relieful glaciar și relieful vulcanic (fig. 2). 2.1.1. Relieful carstic S-a format prin acțiunea apei asupra rocilor solubile, precum calcarele, dolomitele, gipsul și sarea. Cele mai extinse sunt rocile calcaroase, care ocupă o suprafață de 2% din teritoriul României. Relieful prezintă o varietate de forme pitorești, etalate atât la suprafață (exocarstul) unde întâlnim câmpuri de lapiezuri, doline, relief ruiniform (cu piramide, turnuri și polițe), văi în chei (înguste și adânci
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
lungul unei axe mediane. Din punct de vedere turistic, relieful carstic se remarcă în câteva unități montane: Munții Rodnei prezintă calcare în vest și sud unde se întâlnesc o serie de peșteri cu mare dezvoltare verticală, dar cu puține concrețiuni calcaroase. Exemple: Izvorul Tăușoarelor, cea mai adâncă din România, cu o lungime totală de aproape 10 km și o diferență de nivel de 415 km; Peștera de la Izvorul Izei cu o lungime de 2 km și un râu interior ce creează
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
conglomerate Este rezultatul unui proces de eroziune diferențiată, în funcție de natura liantului, gradul de cimentare, granulometrie și structura elementelor ce le compun, care generează o varietate de forme pozitive. Cel mai spectaculos peisaj este legat de conglomeratele vechi cu un liant calcaros, în cazul cărora, eroziunea a sculptat turnuri, coloane, sfincși, ciuperci și relief ruiniform, mai ales în Munții Bucegi, Ciucaș și Ceahlău. Cele mai vizitate și cele mai cunoscute forme ale reliefului dezvoltat pe conglomerate se întâlnesc în Munții Bucegi. Sunt
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
reprezentate de: a) prezența unor plante rare: - plante relicte, de exemplu nufărul egiptean (Nimphea lothus termalis) întâlnit în Lacul Pețea (lângă Oradea); cetina cu negi (Cheile Bicazului); strugurii ursului (Munții Bihor); - plante endemice, de exemplu floarea de colț din masivele calcaroase ale Pietrei Craiului, Bucegi, Ceahlău, Retezat, Trascău; garofița Pietrei Craiului; tisa ș.a.; - specii mediteraneene adaptate surprinzător la condițiile topoclimatice din unele regiuni ale țării, de exemplu liliacul ardelenesc (Siringa josikea), întâlnit doar în nordul Munților Apuseni, sau castanul dulce, în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
În profilul văii Lohanului și al afluenților săi din această parte a bazinului apar depozite argilo nisipoase (cu grosimi de 2,5 m), acoperite de strate de calcar oolitic (ce conține ca formă fosilă pe Mactra podolica) ori de gresie calcaroasă (ce reprezintă orizontul de Șcheia) pe o grosime de circa 2 m, în care au fost determinate o serie de specii fosile, ca: Mactra fabreana, Cardium fittoni, (după P. Jeanrenaud). În Culmea Lohanului, la altitudinea de 140 m, se află
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în facies deltaic apare în Culmea Lohanului, pe o diferență de nivel de cca. 200 m, la altitudinea de 140 m. Între 250 și 262 m, pe Valea Lohanului se poate urmări o succesiune de nisipuri cu concrețiuni de gresii calcaroase (2 m), argile cenușii - verzi (2 m) și nisipuri galbene - albicioase cu structură încrucișată. Urmează un nivel de conglomerate slab cimentate cu elemente de gresii de culoare închisă (1 m), care suportă nisipuri și argile slab nisipoase de 2,5
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
nisipoase de 2,5 m grosime. • Chersonianul în facies marin - salmastru formează o fâșie de depozite care alcătuiește versanții Văii Lohanului. În culmea dintre văile Lohan și Crasna se întâlnește următorul profil: la 108 m altitudine se află un lumașel calcaros alcătuit numai din valve de mactre mici chersoniene rău păstrate; între 115 și 140 m altitudine se întâlnesc alunecări de teren în care se văd nisipuri argiloase și argile marnoase; urmează între 140 și 160 m altitudine, o alternanță de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
utile care au constituit o bază de materii prime pentru industrie. Astfel, formațiunile frizului cretacic și al celui paleogen conțin roci ale căror însușiri permit utilizarea lor ca materiiale de construcție. Menționăm prezența calcarelor masive de Comarnic și a marnelor calcaroase, care se exploatează la Breaza, în punctele de la Gura Beliei și Dealul Gurga. Nisipurile și pietrișurile din albia Prahovei au fost și continuă să fie și astăzi o sursă exploatabilă, în carierele de la Podu Vadului, Nistorești, Gura Beliei. Aici este
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
lor în apa minerală, este în strânsă corelație cu formațiunile geologice traversate sau în care sunt acumulate zăcăminte hidrominerale. Depozitele mio-pliocene, dar și cele mai vechi (cretacice, paleogene etcă reprezentate printre altele și prin gipsuri, formațiuni cu sare, marne bentonitice calcaroase, calcare, gresii calcaroase etc., sunt tributare mineralizării apei carbonată în diferite orizonturi acvifere. Tectonica complicată a zonei, reprezentată prin falii, fisuri, fracturi majore, facilitează accesul apei de la suprafață spre profunzime. La contactul apei superficiale cu unele depozite de gips, carbonatice
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
minerală, este în strânsă corelație cu formațiunile geologice traversate sau în care sunt acumulate zăcăminte hidrominerale. Depozitele mio-pliocene, dar și cele mai vechi (cretacice, paleogene etcă reprezentate printre altele și prin gipsuri, formațiuni cu sare, marne bentonitice calcaroase, calcare, gresii calcaroase etc., sunt tributare mineralizării apei carbonată în diferite orizonturi acvifere. Tectonica complicată a zonei, reprezentată prin falii, fisuri, fracturi majore, facilitează accesul apei de la suprafață spre profunzime. La contactul apei superficiale cu unele depozite de gips, carbonatice, de sare, are
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Pe Valea Siretului, Jijiei și Bahluiețului se găsesc depozite aluvionare, eoliene și de luncă ce aparțin Holocenului Superior. Resursele subsolice sunt mai puțin variate și cuprind roci utile, materiale de construcții și ape minerale. Se găsesc calcare oolitice și gresii calcaroase în dealurile din sud și vest (Deleni, Strunga etc.), argile (Ciurea, Podu Iloaiei), nisip cuarțos (Lespezi), balast în luncile și terasele unor râuri (Lespezi, Mircești). Apele minerale sunt în cea mai mare parte sulfuroase și au caracter ascensional (Strunga, NicolinaIași
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
apă zona școală-biserică-gară. Deoarece pânzele acvifere de la Lespezi, care se găsesc la 20 m adâncime, conțin calcar, s-a realizat un sistem centralizat de alimentare din Lunca Siretului. Din terasele de 20-30 m și 30-60 m altitudine se exploatează gresie calcaroasă folosită de localnici la construcția fântânilor și a beciurilor și tot mai puțin la construcția caselor. Solurile fertile de pe terasele Siretului au o bogată vegetație de ierburi, în parte înlocuită de culturi de cereale, plante de nutreț și mai greu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
localității Drencova, fiind cca. 76m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munții Godeanu la 2291m. Orașul Moldova Nouă se întinde pe o suprafață de peste 14.600ha, aproape întreg teritoriul aparținând ca structură geologică Carpaților Meridionali constituiți din roci calcaroase și șisturi cristaline bogate în minereu de cupru. Caracteristicile reliefului în zona orașului Moldova Nouă au influiențat etajarea vegetației, predominând silvostepele cu pajiști spontane care în anumite locuri au fost înlocuite cu plante de cultură-viță de vie și zone de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
condiții de climă umedă a munților joși, cu temperaturi medii de 9-10 oC și precipitații de 800900 mm/an. Pe versanții înclinați au o răspândire redusă, în timp ce pe culmi sunt bine dezvoltate. Răspândirea rendzinelor calcarice este legată de apariția rocilor calcaroase, mai ales a celor mezozoice. Acestea ocupă suprafețe însemnate în Munții Locvei (zona ReșițaMoldova Nouă), Munții Almăjului (zona SvinițaSvinecea Mare) și Podișul Mehedinți (pânza de Severin). Faeoziomurile erubazice se dezvoltă pe roci metamorfice ultrabazice (gabbrouri și serpentinite) și reprezintă cernisoluri
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
forma unei benzi continue pe rama nordică a depresiunii Sichevița până la Berzasca, pe depozite coluviale și proluviale groase. În Munții Locvei se găsesc până la altitudini de 450-500 m, pe roci cristaline, între valea Radimnei la vest și contactul cu zona calcaroasă la est și pe roci acide (sub vegetație acidofilă) la Liuborajdea, Moldova Nouă etc. Pe roci granitice apar pe suprafețele plane (poduri ale teraselor) sau slab înclinate, cu expoziții variate, în zonele ScorusCărbunariaIeșelnița, Dealul Moturgi - Ogradena, Dealul Creasta Cocoșului - Dubova
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Moturgi - Ogradena, Dealul Creasta Cocoșului - Dubova, Dealul StreneacLiuborajdea. Pe conglomerate și gresii liasice se întalnesc în zona Cioaca Borii - Svinița. Clasa cambisoluri Eutricambosolurile se formează pe diferite tipuri de roci, în condițiile unui relief fragmentat, pe culmi și versanți, platouri calcaroase etc. Se întâlnesc pe o gamă foarte variată de roci, cum ar fi: depozite aluviale, loessoide argile, produse de alterare ale diferitelor roci cristaline, eruptive sau sedimentare bogate în baze. Condițiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii ridicate (9-10oC în
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]