545 matches
-
lecția, îi câștigase simpatiile colegilor, ceea ce nu înlătura însă înghiontirile și bătăile. Mai dragă decât școală îi era lui Eminescu joacă. Din strada Cuciur-Mare, în dosul grădinii publice, se întindea un mare maidan numit toloaca (Pulvertum), unde "studenții", ucenicii și calfele de meseriași își făcuseră loc pentru bătut mingea. Sub streașina casei unde locuia colegul Ștefanelli, peste drum de toloaca, băieții făcuseră un depozit de bețe și nuiele cu care alimentau pe studenți pe data ce începeau ostilitățile. Eminescu, focos goliard
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
din tabla veche am primit-o eu de la preot. Meșterul Giudică m-a ajutat peste tot, inclusiv la văruit și lucrarea se întisese toată vara, că nici nu am avut vreme să mă plâng de căldură. Lucram pe post de calfă și seara cădeam frânt. Dar nu reușeam să dorm mai mult de patru cinci ore pe noapte. Făcusem o serie de cheltuieli pe care nu le avusesem în vedere la început, dezechilibrându-mă câtăva vreme. Ba încă, mi-a zis
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_12.html [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
se face ascultat. Dar nici Eu,Dumnezeul tău nu te-aș putea ajuta spunându-ți cum. - Adică să fur brățara de aur a meseriei? - Corect exprimat. În epoca breslelor secretele meseriei erau încriptate într-o poezie ritmată și erau predate calfei când termina stagiul de practică. ... Mitică Colosalul se trezi din somnul de după amiază și contramandă telefonic, așa din senin, cheful prevăzut pentru la noapte. Ceru apoi o audiență propriului său tată și îi sugeră să creeze o fabrică de ouă
ŞAPTE PĂCATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1473586706.html [Corola-blog/BlogPost/341194_a_342523]
-
se scoteau în fața magazinelor pentru a se expune marfa. Numai iarna trăsurile puteau trece în voie, nefiind nevoite să urmeze drumuri ocolitoare pentru a ajunge la destinație. Ici-colo, prin ateliere, se auzea câte un ciocan lovind nicovala sau vocea vreunei calfe, strigând la ucenicii care munceau în atelier. Trăsura mergea agale. Din când în când, Ana auzea câte un clopoțel ce încunoștința negustorul că cineva îi trecea pragul. De obicei, negustorii de magazine își aveau locuința la etajul sau chiar la
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
se facă!" Și imediat l-au...umflat! A fost ridicat și internat într-un lagăr destinat supușilor unguri ,și acolo i s-au pierdut urmele! Iată la ce poate ducu consumul de alcool! Ulterior, bunica mea s-a măritat cu calfa care lucra în magazinul lor,un văduv pe nume Iancu Lauterman, care avea o fetiță de 2 ani, , și împreună au adus pe lume un băiat : Alfred (Fredy) Și dacă de nume vorbim,bărbații din familia lui tata purtau nume
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1442952836.html [Corola-blog/BlogPost/381827_a_383156]
-
că-n sat la noi, nu că e înger, dar chiar tâlhar să fie, orice-a greșit se iartă?'' PILDA CU FIUL OCHILOR In ultima noapte n-a mai rămas nimic de risipit și la scroafe când o făceam pe calfa, amintele Ți-a unduit cuvintele, și nu-nțelegeam: ce ai vrut să spui de brațele Tale că sunt și omega și alfa? Tată, numai culoarea noastră a ochilor a rămas neschimbată, ne stă mărturie și cerul și marea albastră. Nu
POEME ÎNDURERATE de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_poeme_indurer_dumitru_ichim_1375233172.html [Corola-blog/BlogPost/361133_a_362462]
-
trăind toată viața sub mii de lacăte înfricoșându-se și de umbra sa. De cealaltă parte foștii breslași, stăpâni pe uneltele de muncă, plug, bou, ciocan, război de țesut sau coasă. Țăran, țigan, meseriaș de oraș sau simplu ucenic viitoare calfă, se întovărășesc în muncă folosind în comun rarele și scumpele unelte, dau cezarului ce-i al cezarului plătind cu tragere de inimă impozite sau dreptul stăpânitorilor funciari. Banul economisit este incestit și produce locuri de muncă ți bunăstarea tuturor. Încrezători
PRO, CONTRA SAU PRO-CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471366710.html [Corola-blog/BlogPost/366270_a_367599]
-
din sec. al XV-lea), la mențiunile cu privire la pecețile de breaslă ale talpalarilor și ciubotarilor (1780) sau la Decretul din 10 iulie 1804 cu privire la orânduirea breslelor din Bucovina, toate informațiile sunt foarte prețioase. Albumele fac referire la membrii breslei, la calfe și ucenici (cu învățătura „Meșteșugul vreme cere / Nu se-nvață din vedere”) și conțin lista celor care au deținut funcția de staroste, de la Ioan Ariton Condurache, la Eugen Bucătaru. Steagul breslei cărămidarilor din Botoșani Muzeul de Istorie din Suceava mai
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
ai noștri, compun o gamă diversă de profesii, care nu au nicio afinitate cu funcția de șef de stat: un neuropsihiatru (între 1947-1952), un avocat (între 1952-1958), alt avocat (între 1958-1961), un electrician (între 1961-1965), un ceferist (între 1965-1967), o calfă de cizmărie între (1967-1989), un inginer hidrotehnic (între 1990-1996 și 2000-2004), un geolog, (între 1996-2000) și un ofițer maritim, din 2004, până în prezent suspendat de două ori de către Parlament și demis o dată de către națiune, dar menținut la putere, împotriva voinței
ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Argument_aurel_v_zgheran_1387359717.html [Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930]
-
lățește câmpia, Muenchhausen își scoate scufia, anul platonic l-așteaptă cei care țin linia dreaptă, ce știu ei ce ascunde Anarazel, demon sumbru? Aruncă, deci, anatema, lasă că trece problema, numai cu Androalfus poți să mai speri, de-i ești calfă, altfel te ia Antichrist și te face artist, că nu te mai spală trei ape, de foc cum să te scape apocalipticii paznici, securioși sau obraznici? BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Proba de foc / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PROBA DE FOC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Proba_de_foc_boris_mehr_1390624948.html [Corola-blog/BlogPost/359911_a_361240]
-
nimic de Tine,/ Că m-ai trăzni-ntr-o clipă dac-ai fi;/ Și-n ochii lor, neputincios, vezi bine,/ Te răstignesc în fiecare zi (Eugen Magirescu, „Rugăciune”, pp. 286-287); N-am voie să spun ce-i cu mine, nu pot,/ Sunt calfă la diavol, cu suflet cu tot./ Nu vezi cum te-aștept, c-un balaur în cârcă/ Și-n orice cuvânt cu-o năpârcă?/ M-au trimis să te-atrag într-o cursă, măi frate./ Să-ți dau brânci în curmei
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
În land miazănopții și zilei sunt rigă. Dă-mi mâna regină, curat trapezuntă, castel pân' la stele - cadoul de nuntă!” „Dar turnul de fildeș? Eu, vreau să-i văd felul, că numai atuncea primi-voi inelul. Trimite în norduri pe calfe ce or să aducă ivoriul din dinte de morsă.” „Pleca-vor corăbii ce veacul întornu-l, spre fildeș să prindă prin codri-unicornul. Și chiar miazăzilei zvârli-voi cu aur, ivoriul de cântec din cornul de taur.” Prin Africi și Indii pornește
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
apoi de însuși Ștefan cel Mare. Pentru sfârșitul secolului XIII Cetatea Albă, numită de turci și slavi Akkerman sau Maurocastron, este un oraș comercial foarte important în schimbul produselor agricole, astfel este atestata prezența pe la 1290 a unei corăbii genoveze din Calfa sosita aici pentru a lua grâne. Localitățile dunărene în totalitatea lor au o mare importanță în procurarea de grâu pentru genovezi, cantități mari de cereale de care aceștia aveau nevoie în permanență încărcându-se din porturile maritime și fluviale ale
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
frumoasă înfăptuire, am auzit cuvinte demne de pus într-o legendă asemenea celei despre mănăstirea Curtea de Argeș. Meșterul Manole care a făcut să apară această mănăstre, meșterul faptelor și al stărilor de spirit, este părintele Prodromos, iar cei „Nouă meșteri mari/ Calfe și zidari” care au pus umărul la ridicarea mănăstirii și a împrejurimilor ei, făcute după buna tradiție strămoșească, merită și ei un loc deosebit în baladă pentru a li se păstra numele pentru vecie: familia inginer Florinel Andrei, ca sponsor
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1448461083.html [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
Secolul 18 trăiește încă la Williamsburg. Nicăieri în altă parte pe Terra nu poți învăța atâtea despre meseriile secolului al VIII-lea, meserii tradiționale, preindustriale. În 20 de ateliere din zona veche a orașului Williamsburg, lucrează peste 100 de meșteri, calfe și ucenici, în cadrul unui program special, instituit de Fundația Colonial Williamsburg, care conservă spiritual vremurile demult apuse, reproduce tehnologia anglo-americană a secolului al XVIII-lea și aduce în fața vizitatorilor viața orașului de altădată. Ateliere de încălțăminte, țesături și broderii manuale
WILLIAMSBURG VIRGINIA, CAPITALA AMERICII COLONIALE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 9 din 09 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Williamsburg_virginia_capitala_americii_coloniale.html [Corola-blog/BlogPost/344883_a_346212]
-
de-a lungul anilor o evoluție spectaculoasă. Specific majorității localităților bucovinene este reunirea tuturor personajelor mașcate în cete mari ce poartă diverse denumiri locale: malanca, pârtie, banda, turcă sau ceață. De obicei, conducătorul fiecărei cete este un fecior frumos, numit calfa său turc, cunoscut în comunitate ca având o conduită morală ireproșabila. El este întotdeauna îmbrăcat într-un costum țărănesc tradițional iar ca semn al rangului ceremonial pe care îl deține, poartă pe cap o căciulă împodobita cu șiraguri de mărgele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
un costum țărănesc tradițional iar ca semn al rangului ceremonial pe care îl deține, poartă pe cap o căciulă împodobita cu șiraguri de mărgele și panglici multicolore, iar în mână are un baston ferecat cu alama și cositor. În timpul jocului calfa comandă, pe rând, intrările și ieșirile fiecărui personaj sau grup de personaje. În cadrul cetelor de mascați intra grupuri de „urâți” și de „frumoși”, ce au rolul de a întreține o atmosferă exuberanta. „Uraților” le revine misiunea de a face jonglerii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
de mame sau, dacă această eră decedată, de o soră mai mare sau o altă rudă apropiată. Cele care veneau neînsoțite la „bere” erau prost văzute în lumea satului, ele fiind considerate de o moralitate îndoielnică. Fetele erau întâmpinate de către calfa și ceilalți feciori, erau invitate în casă și erau servite cu băutură. La un moment dat, ele erau invitate la dânsul cel mare care se desfășura în fața casei, în văzul mulțimii. Fetele ieșeau în curte, în lanț, ținându-se de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
fetele la joc, ele fiind consacrate și integrate, în acest mod, în colectivitate. Fetele care urmau a fi scoase la joc aduceau de acasa un „struț” - bat împodobit cu mirt, muscate și panglici colorate - pe care îl dădeau, la sosire, calfei, în momentul în care se ieșea afară, în cadrul unui ceremonial special, calfa înmâna struțurile către feciorii care trebuiau să consacre, prin dans, statutul de fete de măritat al tinerelor sosite la petrecere. Urma dânsul și, după mai multe jocuri „în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
colectivitate. Fetele care urmau a fi scoase la joc aduceau de acasa un „struț” - bat împodobit cu mirt, muscate și panglici colorate - pe care îl dădeau, la sosire, calfei, în momentul în care se ieșea afară, în cadrul unui ceremonial special, calfa înmâna struțurile către feciorii care trebuiau să consacre, prin dans, statutul de fete de măritat al tinerelor sosite la petrecere. Urma dânsul și, după mai multe jocuri „în doi”, se execută o suită de douăsprezece jocuri (bătrâneasca, ursăreasca, pătrunjelul, rata
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
dispărut demult. Și iarăși mă duce gândul la barurile și discotecile primelor ieșiri dansante, locuri pe care le alintam cu nume precum „Pe casă”, „În Groapă” sau „Disco-Bar”. Poate părem conservatori și ciudați, cu persistența noastră încăpățânată în ritualuri, cu calfele noastre îmbrăcate ca acum cinci sute de ani, care vin din toată Europa ca să ne renoveze casele din orașul vechi, aidoma predecesorilor lor medievali, fără cuie și fără materiale sau unelte moderne. Dar ce-i rău în asta? Cum să
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1367240266.html [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
UNDE PIERE PLÂNSUL, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011. Aș pune mână de la mână Cu voi, să împletesc o clipă, Sau doar o zi pe săptămână, Să ne-adunăm, într-o echipă Cu meșteri, calfe și zidari Să construim o temelie, În ciuda multor lamentari, Ce pierd mereu în bătălie. Să îndulcim cu-n vers amarul, Cu-n zâmbet, norii, s-alungăm, Din vise să-mblânzim coșmarul Și-apoi, cu stele, să brăzdăm Iubirea-n cea
DANIELA PĂTRAŞCU by http://confluente.ro/articole/daniela_p%C4%83tra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
ascunzi, Pe chipuri să stea încrustat, Fără vreun credit sau dobânzi Toți să iubim ... Citește mai mult Aș pune mână de la mânăCu voi, să împletesc o clipă,Sau doar o zi pe săptămână,Să ne-adunăm, într-o echipăCu meșteri, calfe și zidariSă construim o temelie,În ciuda multor lamentari,Ce pierd mereu în bătălie.Să îndulcim cu-n vers amarul,Cu-n zâmbet, norii, s-alungăm,Din vise să-mblânzim coșmarulși-apoi, cu stele, să brăzdămIubirea-n cea mai pură formă,Iubirea
DANIELA PĂTRAŞCU by http://confluente.ro/articole/daniela_p%C4%83tra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
Autor: Daniela Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Aș pune mână de la mână Cu voi, să împletesc o clipă, Sau doar o zi pe săptămână, Să ne-adunăm, într-o echipă Cu meșteri, calfe și zidari Să construim o temelie, În ciuda multor lamentari, Ce pierd mereu în bătălie. Să îndulcim cu-n vers amarul, Cu-n zâmbet, norii, s-alungăm, Din vise să-mblânzim coșmarul Și-apoi, cu stele, să brăzdăm Iubirea-n cea
TĂRÂMUL UNDE PIERE PLÂNSUL de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Taramul_unde_piere_plansul.html [Corola-blog/BlogPost/348196_a_349525]
-
de șah. Un pion. De ce nu, nebunul sau poate, regina. Totul ține de punctul din care o pvivești. Important este că ea se simte din ce in ce mai bine cu sine. Împăcata cu lumea. De ce s-ar mai supără că o fluiera golănește calfele pietrarilor, lucrătorii care, după un proiect aproape utopic, încearcă de ceva ani buni să refacă navă, turnul și podul de straja,- o parte din construcția cu galeria de apărare susținută de pilaștrii împodobiți monumental cu capete de lei și grifoni
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]