543 matches
-
encomium la adresa lui Iosif al II-lea, căci ăsta este cuvîntul lui Horea, și dacă n-au nici un dubiu în privința autenticității lui. Faptul de a fi fost rostit în cadrul Lojii masonice vieneze arată că Horea nu mai era nici ucenic, nici calfă, avînd gradul III, căci altfel n-ar fi fost îngăduit să vorbească. Textul din Litere nu e absolut impecabil retranscris în română (de pildă, prepoziția de nu era rostită de Horea die, ci ghe, ca în Ardeal), dar merită să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
Șerban Foarță. Și asta nu de ieri de azi. Cîteva exemple dintre foarte multele care se pot da oferă poemul 1901, a.m.: "Pe Bulivar, la Eforie,/ la ’901 fix,/ vieața-i o euforie/și nici o stradă nu-i un Styx.// O calfă traversează timpul,/ în timp ce domnii beau la Brofft;/ să treci în alt eon e simplu,/ pot pentru ca să zic: un moft." (Caragialeta p. 74). Prin cuvinte, forme poetice și citate din literatura începutului de secol XX Șerban Foarță dă o prospețime postmodernă
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
virgule, și semințe! Peste trei ore, a început și în mine Marea Simplificare, doi vestiți croitori în halate verzi au tot forfecat o piele demodată probabil ca să nu se vadă petecul cu pricína, apoi m-au încredințat, se pare, unei calfe cu mult mai puțin îndemânatice, - îmi dau seama acum, judecând discutabila estetică a cusăturii. Pe semne, atunci când se scorojește rama, are și pânza voie să se destrame. M-am trezit însă și cu un fel de țevi altoite în vreo
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
de-a lungul anilor o evoluție spectaculoasă. Specific majorității localităților bucovinene este reunirea tuturor personajelor mașcate în cete mari ce poartă diverse denumiri locale: malanca, pârtie, banda, turcă sau ceață. De obicei, conducătorul fiecărei cete este un fecior frumos, numit calfa său turc, cunoscut în comunitate ca având o conduită morală ireproșabila. El este întotdeauna îmbrăcat într-un costum țărănesc tradițional iar ca semn al rangului ceremonial pe care îl deține, poartă pe cap o căciulă împodobita cu șiraguri de mărgele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
un costum țărănesc tradițional iar ca semn al rangului ceremonial pe care îl deține, poartă pe cap o căciulă împodobita cu șiraguri de mărgele și panglici multicolore, iar în mână are un baston ferecat cu alama și cositor. În timpul jocului calfa comandă, pe rând, intrările și ieșirile fiecărui personaj sau grup de personaje. În cadrul cetelor de mascați intra grupuri de „urâți” și de „frumoși”, ce au rolul de a întreține o atmosferă exuberanta. „Uraților” le revine misiunea de a face jonglerii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
de mame sau, dacă această eră decedată, de o soră mai mare sau o altă rudă apropiată. Cele care veneau neînsoțite la „bere” erau prost văzute în lumea satului, ele fiind considerate de o moralitate îndoielnică. Fetele erau întâmpinate de către calfa și ceilalți feciori, erau invitate în casă și erau servite cu băutură. La un moment dat, ele erau invitate la dânsul cel mare care se desfășura în fața casei, în văzul mulțimii. Fetele ieșeau în curte, în lanț, ținându-se de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
fetele la joc, ele fiind consacrate și integrate, în acest mod, în colectivitate. Fetele care urmau a fi scoase la joc aduceau de acasa un „struț” - bat împodobit cu mirt, muscate și panglici colorate - pe care îl dădeau, la sosire, calfei, în momentul în care se ieșea afară, în cadrul unui ceremonial special, calfa înmâna struțurile către feciorii care trebuiau să consacre, prin dans, statutul de fete de măritat al tinerelor sosite la petrecere. Urma dânsul și, după mai multe jocuri „în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
colectivitate. Fetele care urmau a fi scoase la joc aduceau de acasa un „struț” - bat împodobit cu mirt, muscate și panglici colorate - pe care îl dădeau, la sosire, calfei, în momentul în care se ieșea afară, în cadrul unui ceremonial special, calfa înmâna struțurile către feciorii care trebuiau să consacre, prin dans, statutul de fete de măritat al tinerelor sosite la petrecere. Urma dânsul și, după mai multe jocuri „în doi”, se execută o suită de douăsprezece jocuri (bătrâneasca, ursăreasca, pătrunjelul, rata
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
ta de gât prin fanatul famen târg duhănind la vie en roșe bien-être zorbalâc cu painga au prison (dulce cremenalion) grand metaforar matroz. Dau mă(h)mut în vizuina pe la lună androgina jappement paradigmata (ftizica din traviata) voici betisul trup calfa la zo it comeata sfeșnice becisnice aboiment de cânelup. O pupila uriașă coapse moapse de încasa pipăie și le desfașă descheie centura și halima la entropi: paratrăznetul lui p. Cu fier roșu Ezechil nu i-a pus cândva sigil? Psihotropa
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
Nicolae Breb Popescu Psalmul I Searbăd, condeiul nostru se-nvârte de cinci ori Pe stofa-nchipuită cu braț și subsuori. Doar truda Ta, Părinte, e-ntreagă și-ncheiată: Croiși în șase zile ce-ai măsurat o dată. Apoi, Meșter și Calfă, ai prins a iscodi Cum ți-a ieșit minunea și-ai zis: fie ce-o fi! Și n-ai mai dormit singur în cea de-a șaptea zi. în zori ai dus la buze făpturile de lut, Dând glas și
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
fi cucerit și fără gramatică și lucrul ăsta ar putea fi aproape înțeles cu ajutorul unei pisici cumsecade dacă ochii n-ar fi decât un ropot de aplauze sinucigașe iar sufletul un ghemotoc de litere dintr-o carte dată la topit calfă de mântuială a unei pofte de plâns creierul meu se prelinge ca fumul papal deprins cu această exigență imprevizibilă mă mulțumesc să-i iau zodiacului vorba din gură și să răsucesc încet cheia sunt sigur vei crede că ți-am
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
a plecat la Budapesta să învețe meseria de frizer. După anii de ucenicie s-a reîntors în Banatul natal și a deschis un salon de frizerie și coafură, în care de-a lungul anilor i-au trecut prin mână numeroase calfe, dar și ucenici, care s-au străduit să fure meserie de la maestru. Priceput fiind, în 1928 Kappler a vrut să-și încerce „foarfecele“ și talentul cu marile nume în domeniu, astfel că s-a prezentat la un concurs internațional de
Agenda2004-9-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282117_a_283446]
-
securitate, ci turnător de meserie, la fier“, ține el să precizeze. Nu a făcut facultate, dar nici nu a dus lipsa studiilor înalte. După gimnaziu, a intrat ucenic la școala de bijutieri. După trei ani de ucenicie, s-a făcut calfă. „Eram bijutier la Arad, orașul care avea mai mulți meseriași în domeniu decât toată țara la un loc. Lucram pentru alții, nu pentru mine“. Așa a hotărât să intre în afaceri, și-a spus că ar avea șanse mai mari
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
poate, regina. Totul ține de punctul din care o privești. Important este ca se simte un pic mai bine cu sine și aproape împăcata cu lumea care o judeca. De ce s-ar mai supără că o fluiera golănește până și calfele pietrarilor, lucrătorii care, după un proiect aproape utopic, încearcă de ceva ani buni să refacă navă, turnul și podul de straja, o parte din construcția cu galeria de apărare susținută de pilaș trii împodobiți cu capete de lei și grifoni
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
la locul lor, știind bine că le aparține copiilor, care vor intra în posesia lor cîndva, tîrziu. Scopul vieții ei, scump inimii, îl constituie cei doi copii. Pe Trică îl pregătește cojocar, dîndu-l ucenic și are bucuria să-l vadă calfa priceputa, care se pregătește să devină maestru, cu atelierul său. Iar pe Persida nu o lasă să frecventeze o școală obișnuită, ci la una specială, la maicile catolice din Lipova, unde e îndrăgită mult de maica econoama, Acgidia. Persida e
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
acesta unde scriu/ va fi o nebuloasa/ o stafie poate/ un mormoloc/ o gaură neagră o cometă/ alergînd prin univers" (Peste ani lumină). În cadrul acestei supradimensionări materialist-fabuloase, ni se înfățișează un atelier al unui fierar cosmic, un soi de Hefaistos, "calfa a toamnei", care dă naștere "îngerilor/ bătînd fierul pînă e cald" și îndruma "scînteile spiritului". Materia primă" de care se slujește sînt stelele (Fierarul). În fine, natura se confruntă cu civilizația, ultima fiind tratată cu mefienta: "un metru cub de
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
simțea că "din sufletul ei cresc rădăcini nouă și se împlîntă în seninătate și în lumină. Dar destinul își urma calea. Într-o noapte, după mulți ani, cînd Rusalina avea o fată mare, pe Florica, se nimeni că Marco împreună cu calfele sale erau plecați. Casa le fu cotropită de doi bărbați. Erau fiul lui Dinu și Costa, nepotul său.Veniseră s-o pețească pe Florica și cum Rusalina refuză, o furară. Asta după ce Costa declară: "Eu voi fi viitorul voivodă. Eu
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
și invențiile tehnice ale trecutului. Închipuiți-vă că în urma unor directive, fiecare generație ar trebui să reinventeze roata, motorul cu aburi sau cip-ul. Oricât de idioată, această perspectivă ar avea măcar un avantaj: n-am mai auzi la televiziuni calfele comuniste debitând cu aplomb versetele resentimentare ale noului fundamentalism de stânga. Prin corectitudinea politică, ne aflăm la un pas de legiferarea unor aberații. Ideea de tradiție și moștenire culturală a căzut în desuetudine, surpată sub presiunea spiritului de haită agresiv
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]
-
interzisă. În apropierea sfârșitului de veac, la 1890, este elaborat un nou regulament al pompierilor din Timișoara, unele măsuri fiind deosebit de actuale. Astfel, dacă arvuneai cu mai bine de un secol în urmă o sobă sau niște burlane, olarii și calfele lor, precum și tinichigiii îți cereau, înainte de a începe lucrarea, cuvenita au-torizație, cam cum se procedează astăzi cu centralele termice. Regulamentul specifica clar și dotarea locuințelor cu mijloace de stingere a incendiilor, astfel încât nu puteai locui într-o casă mare dacă
Agenda2006-20-06-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/284962_a_286291]
-
În fond, el este cel care își mai amintește de vremurile studiourilor foto din anii ’30: Rudolf Dörner (str. 3 August nr. 21, lângă cinema „Apolo”), Müller (str. Dacilor nr. 7) sau Adalbert Reiter, în care a fost 3 ani calfă înainte de război sau a lucrat, Kossak, „furnisor al Curții Regale, fondat 1879” (str. Praporgescu nr. 2), „Polyfoto” (Bd. Regele Ferdinand nr. 8), Roncskevics (Piața Lahovary nr. 1), Petkovits (str. Ștefan cel Mare nr. 11-13), Salamon Serena (str. Preyer nr. 22
Agenda2006-04-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284675_a_286004]
-
între meșteșugarii din Moldova și cei din orașele transilvănene, datează din secolul al XVlea. Se amintește, scrisoarea din 22 iunie 1472, a unei organizații a curelarilor și tăbăcarilor din Suceava, adresată bistrițenilor, prin care se solicita un atestat pentru o calfă care lucrase mai mulți ani acolo. Apoi, sigiliile de plumb descoperite la Suceava, într-un atelier al unui meșter năsturar de la sfârșitul secolului al XV-lea, dovedesc schimbul de corespondență dintre acesta și orașele din Transilvania. Tot din acest secol
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de necaz. Numai că atunci acest gen literar nu era defel agreat, formele lui de manifestare ținând de periferia tiparniței noastre. În acest context, mi s-a părut mai onorabil să ucenicesc în atelierul dlui Rebreanu, fără să ajung niciodată calfă. Abia în ultimii ani, când m-am apropiat de sfârșitul ediției de Opere, mi-am îngăduit libertatea de a mai scrie și altfel, desprins de povara textelor rebreniene. Din păcate, evocările și eseurile publicate în reviste și, parțial, incluse în
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
aflată în puternică ascensiune. Care au fost celelalte apariții muzicale care au făcut senzație în Festivalul de la Tanglewood? Nu au fost puține. în primul rând baritonul american Thomas Hampson. L-am urmărit și în repetiții. A prezentat ciclurile mahleriene Cântecele calfei călătoare și Cântecele copiiilor morți. Este un american gest-beget. Este stenic și firesc în adresare. Joacă golf, este colecționar de cărți, este profesor, este un pasionat al noilor tehnologii. Este un om de cultură. Dispune de o temeinică știință a
Tanglewood - reședința de vară a marii muzici by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9363_a_10688]
-
acces la Miss Havisham, singurele persoane care o văd fiind Estella și Jaggers, administratorul financiar și, totodată, personajul - suficient de bizar el însuși - în care neurotica femeie are încredere deplină. Cel de-al treilea moment îl dezvăluie pe Pip adolescent, calfă în atelierul cumnatului său, Joe Gargery. Într-o bună zi, cei doi sînt vizitați de către Jaggers care aduce vești neverosimile. Un binefăcător necunoscut (care dorește să rămînă astfel pînă cînd va socoti el de cuviință să-și dezvăluie identitatea) intenționează
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]
-
cînd va socoti el de cuviință să-și dezvăluie identitatea) intenționează să ofere o sumă generoasă de bani (inclusiv moștenirea ulterioară a averii) pentru educarea lui Pip la Londra. Gestul ar urma să schimbe definitiv destinul marginal al eroului. Din calfă, Pip ar deveni gentleman. Cu o singură condiție, bineînțeles: să respecte întocmai termenii ciudatului contract și să nu încerce vreodată să afle identitatea binefăcătorului lui enigmatic. Deși Joe este îngrozit de propunere, Pip acceptă fără să stea prea mult pe
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]