26 matches
-
toate celelalte variante să fie distruse, fiind considerate de atunci ca inexacte. Istoricii Coranului vorbesc însă de un proces mai gradual chiar decât cel prezentat de tradiție, Coranul fiind rodul unei munci redacționale ale cărturarilor islamici aflați în slujba puterii califale contemporane lor, o muncă întinsă pe o perioadă de mai bine de un secol. Versiunea lui Uthman (cunoscută sub numele "Mushaf 'Uthmăn" "Vulgata lui Osman") organizează revelațiile în ordinea lungimii, cu cele mai lungi capitole (sura) la începutul Coranului și
Coran () [Corola-website/Science/296906_a_298235]
-
în lume ca limbă a științelor. Tot acum, arabii înregistrează o serie de progrese remarcabile în privința utilizării medicamentelor. Ei sunt cei care au înființat primele farmacii, au întemeiat primele școli de farmacie și au alcătuit prima farmacopee. În atelierele curții califale sunt inventate noi tehnici (în special în ceramică). Artiștii din alte regiuni sunt atrași de faima și măreția Bagdadului și vin aici în număr foarte mare, contribuind la dezvoltarea unor stiluri și chiar arte noi. Competiția cu obiectele de artă
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
arte noi. Competiția cu obiectele de artă importate din China stimulează inventarea unor noi paste și glazuri ceramice (printre care glazura metalizată). Atelierele textile cunosc o dezvoltare fără precedent, se adoptă tehnici și repertorii decorative noi. Prosperitatea și fastul curții califale determină înființarea unor ateliere speciale (singular: "tirăz", ar.: طراز) pentru producerea veșmintelor somptuoase ale demnitarilor și ale familiilor lor. Hainele realizate aici constituiau un simbol politic, fiindcă pe ele se țesea un semn distinctiv al suveranului. De aceea, administrarea "tirăz
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
Hulagu în Asia Mică și de mamelucii din Egipt. Mongolii din Rusia și din Asia Mică nu constituiau o unitate, căci din anul 1259 o separare s-a produs între ei. În anul 1260, mongolii, care cuceriseră în 1258 orașul califal Bagdad și își extinseseră dominația în întreaga Asie Mică, din India până la Marea Mediterană, vor suferi o gravă înfrângere în fața mamelucilor din Egipt. Mamelucii deveneau stăpânii Egiptului în 1250 și înlocuiau dinastia ayyubită prin dinastia lor, care va domni în Egipt
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
califatului abbasid - începută în anul 750, a reprezentat o epocă de înflorire a imperiului islamic pe toate planurile, nu putem totuși ignora perioada premergătoare, perioada omeyyadă, începută odată cu proclamarea lui Mu’awiya ca suveran al teritoriilor arabe și mutarea capitalei califale la Damasc. Declinul califatului ommeyad Declinul acestei dinastii, în timpul căreia s-a continuat cucerirea teritoriilor din Mediterana, începută încă din timpul califilor ortodocși, a fost rezultatul unor dispute religioase, transferate în plan politic, privind scaunul califal, exclusiv pentru membrii familiei
Declinul califatului ommeyad și apariția califatului abbasid () [Corola-website/Science/335346_a_336675]
-
arabe și mutarea capitalei califale la Damasc. Declinul califatului ommeyad Declinul acestei dinastii, în timpul căreia s-a continuat cucerirea teritoriilor din Mediterana, începută încă din timpul califilor ortodocși, a fost rezultatul unor dispute religioase, transferate în plan politic, privind scaunul califal, exclusiv pentru membrii familiei lui Muḥammad, pentru descendenții lui Abbăs, unchiul profetului. Deși principalul țel al califului Mu’awiya a fost acela al unității teritoriilor ocupate de musulmani, greșeala suveranului a fost încercarea de a crea o succesiune ereditară, numindu
Declinul califatului ommeyad și apariția califatului abbasid () [Corola-website/Science/335346_a_336675]
-
principalul țel al califului Mu’awiya a fost acela al unității teritoriilor ocupate de musulmani, greșeala suveranului a fost încercarea de a crea o succesiune ereditară, numindu-și fiul, Yazīd drept succesor, dând naștere astfel unor nemulțumiri în rândul administrației califale. Odată cu întemeierea ramurii marwanide, chestiunile s-au complicat, deoarece Marwan I a stabilit ca cei doi fii ai săi să îl urmeze la tron, ῾Abd-al-Malik având însă întâietate. Această dorință a tatălui a alimentat însă disputele dintre cei doi frați
Declinul califatului ommeyad și apariția califatului abbasid () [Corola-website/Science/335346_a_336675]
-
însă întâietate. Această dorință a tatălui a alimentat însă disputele dintre cei doi frați, astfel că ῾Abd-al-Malik a încercat să deturneze succesiunea lui ῾Abd-al-Azīz, propriul său frate, dorindu-și ca fiii săi, al-Walīd și Sulaymăn să-i urmeze pe tronul califal, în această ordine. Însă demersul lui ῾Abd-al-Malik a avut aceleași rezultate ca cel al tatălui său, al-Walīd încercând să-și numească drept succesori fiii, privându-l astfel de drepturi pe fratele său, Sulaymăn. Din cauza acestei instabilități din interiorul califatului omeyyad
Declinul califatului ommeyad și apariția califatului abbasid () [Corola-website/Science/335346_a_336675]
-
nici acum nedreptatea ce le fusese făcută, încep să câștige simpatizanți din rândul marii mase, care avea la rândul ei nemulțumiri de ordin economic și chiar și politic. Un alt factor al declinului acestei dinastii ar fi pretențiile la tronul califal al abbasizilor, descendenții unchiului profetului, Abbăs. Datorită abilității lor și profitând de situația instabilă din interiorul califatului și de nemulțumirile administrației și maselor populare, abbasizii ajung în scurt timp liderii mișcării anti-omeyyade, mișcare ce își găsește susținători până în zona Khorasanului
Declinul califatului ommeyad și apariția califatului abbasid () [Corola-website/Science/335346_a_336675]
-
științelor, artelor și literaturii, califii abbasizi fiind adevărați mecena care au încurajat deschiderile culturale ale epocii. Mutarea capitalei de la Damasc la Bagdad, în anul 762, a fost însă o strategie a conducătorului Al-Manșūr, prin care își asigura stabilitatea pe scaunul califal, fiind astfel mai aproape de regiunea Khorasanului, unde îi avea ca susținători pe mawăli (musulmani non-arabi). Acest demers a asigurat pătrunderea culturii persane pe teritoriul arab și îmbogățirea acesteia cu elemente persane. De asemenea, odată cu mutarea centrului puterii în această zonă
Declinul califatului ommeyad și apariția califatului abbasid () [Corola-website/Science/335346_a_336675]
-
din perioada dinastiei omeyyade. „Până la slăbirea califatului, statul abbasid va rămâne un stat centralitzat în mâinile unui suverana cărui autoritate nelimitată se va extinde până în provinciile cele mai depărtate” (cf. Clot) Tot Al-Manșūr va introduce funcția de vizir în cadrul administrației califale și numește un persan în această funcție, persan care îi va deveni mai târziu chiar și consilier. Conducătorul controlează strict administrația și își desemnează singur guvernatorii, aceștia fiind aleși chiar din familie. Totodată, înalților funcționari numiți de calif le sunt
Declinul califatului ommeyad și apariția califatului abbasid () [Corola-website/Science/335346_a_336675]
-
era mai bună decât la filozoful grec. Averroes, pe lângă filozofie și știință, s-a ocupat și de politică. A susținut că filozofia nu are influență directă asupra dreptului public și că cea mai bună formă de guvernământ ar fi ordinea califală garantată de legea sharia, lege pe care a încercat să o rafineze în contextul finalității juridice. Considera religia ca o artă politică necesară chiar și în statul ideal. În același timp, el era ferm convins în organizarea vieții sociale pe
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
zi și noapte de paznici creștini. desemnează o stradă sau un cartier în care evreilor li se impunea legalmente domiciliu (rezidență) forțat. Primele segregări forțate pentru evrei au apărut în lumea musulmană (B. Lewis, Istoria Orientului Mijlociu, capitolul despre Bagdadul califal), unde evreilor pentru prima dată în istorie li s-a impus să poarte semne distinctive pentru a putea fi recunoscuți ca atare. Britannica on line (2007), pe de altă parte, vede ca prim ghetto acele "millah"-uri din Marocul musulman
Ghetou () [Corola-website/Science/312384_a_313713]
-
care cei care se împotriveau proclamației sale din 827, referitoare la creația Qu’ran-ului, puteau fi executați ori arestați. Prin Mihna Al Mă’mun a pus la încercare loialitatea învățaților musulmani, încercând să impună viziunea mu’tazilită prin autoritatea să califală. Mu’taziliții erau adepții unei filozofii teologice influențate de raționalismul grecesc, si considerau că problemele legate de religia Islamică și de aplicarea acesteia trebuie analizate din perspectiva rațională. Deasemenea mu’taziliții considerau Qu’ran-ul ca fiind creat, si nu etern
Al-Mamun () [Corola-website/Science/307959_a_309288]
-
raialele" nemusulmane, chiar episcopii și alți prelați, trebuiau să stea culcați și cu capetele în pământ, neavând dreptul să privească la "fața luminoasă" a sultanului." Relativ la valoarea ciziei și haraciului, aceasta varia de la o epocă la alta, de la un regim califal la altul și de la un caz la altul. Un singur lucru nu se poate spune totuși, și anume că era nesemnificativă valoric, și în acest sens avem mărturia textelor islamice în legătură cu un caz cu valoare de model în dreptul islamic referitor
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
apărătoarea unei anumite forme de legitimitate familială și religioasă, fără însă a fi adoptat și ideile, uneori heterodoxe, profesate de partizanii lor, adepți ai șiismului. Califatul nu a avut niciodată o armată mare, bine organizată și cu instrucție sistematică. Gărzile califale erau aproape singurele trupe regulate, formînd nucleul în jurul căruia gravitau comandanții locali, în funcție de tribul sau provincia din care proveneau recruții. Armata regulată "(gund)" sau "(murtaziqa)", era plătită de stat. Voluntarii, proveniți mai ales din beduini, primeau retribuție când se aflau
Organizarea militară și politică abbasidă () [Corola-website/Science/329016_a_330345]
-
le au conferit titluri extravagante ca halifat Allah sau zill Allah (califul lui Dumnezeu). Administrația abbasidă dispunea și de o contabilitate (diwan al zimam), înființată de Al-Mahdi, o cancelarie (diwan al-tawqi'). Cancelaria se ocupa de toate documentele politice și edictele califale, existând și o instituție pentru verificarea plăngerilor. Califul utiliza veniturile ("fay"') pentru plata trupelor, întreținerea drumurilor, podurilor, a moscheilor și în general, pentru bunăstarea comunității musulmanilor. Cancelarul curții "(Hagib)" era principalul demnitar din anturajul califului. Acesta era însărcinat să îi
Organizarea militară și politică abbasidă () [Corola-website/Science/329016_a_330345]
-
și judecători, cu asentimentul califului, transmițîndu-și autoritatea pe principiu ereditar. Vizirul confisca bunurile unui guvernator căzut în dizgrație, ca și a acelor demnitari de rang mai mic, iar califul aplica aceeași pedeapsă vizirului destituit. Vizirul sau marele vizir conducea consiliul califal, alcătuit din ceilalți demnitari cu atribuții în stat. Instituția vizirului este în mod esențial evolutivă, oscilând între doi poli: o simplă funcție de mare funcționar, având sarcina direcției administrative a birourilor, și un adevărat înlocuitor al califului, cumulând toate puterile, chiar
Organizarea militară și politică abbasidă () [Corola-website/Science/329016_a_330345]
-
toate celelalte variante să fie distruse, fiind considerate de atunci ca inexacte. Istoricii Coranului vorbesc însă de un proces mai gradual chiar decât cel prezentat de tradiție, Coranul fiind rodul unei munci redacționale ale cărturarilor islamici aflați în slujba puterii califale contemporane lor, o muncă întinsă pe o perioadă de mai bine de un secol. Versiunea lui Uthman (cunoscută sub numele "Mushaf 'Uthmăn" "Vulgata lui Osman") organizează revelațiile în ordinea lungimii, cu cele mai lungi capitole (sura) la începutul Coranului și
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
teritorii a anexat și Egipt-ul și a preluat demnitatea religioasă musulmană de calif, demnitate ce i-a fost vândută de către ultimul calif din cea de a doua ramură abbassidă, făcut prizonier în Egipt. Astfel Constantinopol-ul a devenit și capitală "califală" a musulmanilor "sunniți", iar padișah-ul a devenit atât stăpânul absolut al armatei și societății turce, cât și autoritatea religioasă cea mai înaltă a musulmanilor "sunniți". Pe acest plan religios, Imperiul Otoman a purtat o luptă aproape continuă cu Persia
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
suferit a doua schismă majoră în anul 1094. la decesul lui Al-Mustansir, al VIII-lea calif fatimid, succesiunea imamatului său a fost disputată de către cei doi fii: Nizar, moștenitorul desemnat inițial și Al-Musta'li, care a fost instalat în scaunul califal fatimid de către puternicul vizir, al-Afdal. Astfel, „misiunea” și comunitatea ismailită au fost divizate în două ramuri rivale, care vor fi cunoscute sub numele de nizarită și musta'ilită. Comunitățile din Cairo, Egipt, Yemen și vestul Indiei l-au recunoscut ca
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
cînd a rămas în Medina pentru a-i ține locul. După bătălia de la Uhud, profetul Muhammad i-a dăruit celebra sabie numită Zulfikar, sabia cu două lame îngemănate. La moartea profetului Muhammad în 632, când s-a pus problema succesiunii califale; comunitatea islamică l-a ales mai întâi pe Abu-Bakr, apoi pe Omar în 634. După asasinarea celui de-al treilea calif , Osman , în 656, a devenit al patrulea calif, și și-a stabilit capitala la Kufa (Irak). Imediat după preluarea
Ali () [Corola-website/Science/313958_a_315287]
-
socială bazată pe nuclee familiale, clanuri și triburi, care acționau fiecare conform propriilor interese, dar determinate de cauza comună a găsirii de noi spații mai puțin repulsive și însuflețite de cauza noii religii. Astfel, odată cu cucerirea Meccăi și întemeierea statului califal de către Mahomed în anul 630 d.Hr., s-a declanșat procesul expansiunii fără precedent a seminției arabe, care, în decursul a doar câteva decenii a reușit să ocupe un imens areal cuprinzând regiunea Semilunii Fertile (un arc între capul Golfului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
a existat o altă problemă care să provoace atâta vărsare de sânge precum califatul”. Autoritatea califilor menționați se extindea doar peste arealul din jurul Medinei, Meccăi și regiunii Hijazului din nord-vestul peninsulei arabe. Restul triburilor din peninsulă refuzau recunoașterea noii autorități califale și convertirea la Islam, ceea ce a necesitat recurgerea la lupta armată de către califii din Medina pentru unificarea triburilor secesioniste. Primul calif Abu-Bakr a reușit să unifice cea mai mare parte din peninsulă prin sabia lui Halid ibn-al-Walid. Arabia a trebuit
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
sine însăși înainte de a cuceri lumea. Succesele înregistrate în aceste campanii interne, spiritul belicos al triburilor de acum fraternizate și atracția regiunilor prospere din aria mediteraneeană, au determinat continuarea expedițiilor spre nord în deceniile următoare, soldate cu întemeierea diferitelor formațiuni califale. Califatul Omeiazilor (Califatul de la Damasc) a fost consecința directă a atracției inițiale irezistibile exercitate de lumea mediteraneeană asupra arabilor. Azimutul nordic al primei lor direcții de expansiune i-a adus în Siria și în spațiul palestiniano-levantin, stabilindu-și capitala la
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]