18,750 matches
-
la televizor. În felul acesta familiile se destramă, oamenii se înstrăinează treptat. Sau, cum spune Alexandru Șafran, omul încetează de a mai fi el însuși, a fost scos din autenticitatea sa și aruncat în domeniul abandonului, pe care mulți îl califică drept comunitate. Dar această comunitate nu are nimic, ea nu are suflet" (p. 80). Cartea lui Alexandru Șafran este plină de învățăminte. Ea clarifică raporturile iudaismului cu principalele concepte ale lumii contemporane: democrație, minoritate, majoritate, morală, societate, știință, muncă. Fiecare
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
în lături, o viziune a întregului nu permite dislocarea. A.K. asocia acum această caracterizare cu o răceală de gheață, nimic nu scăpa controlului, de sus privirea impunea armonie și seninătate. Asupra coborârii spre concret, spre vulg, A.K. o califica: ,Olimpysche Herablassung" (condescedență olimpiană). În ontrast, el invoca umanitarismul lui Dostoievski, compasiunea pentru sărmani și obidiți, apelul la altruism. Nu neg că la autorul Casei Buddenbrook prevalează o artă a măsurii, că el nu lasă hățurile din mână, că tot
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
nuanțate, în schimb, în cazul celorlalte companii, care nu prezintă risc sistemic. Este de domeniul evidentei că, orice întârziere în adoptarea unor decizii asupra companiilor de stat produce deteriorare tot mai accentuată a activelor deținute de acestea, inclusiv pierderea personalului calificat în activitățile specifice. În cazul acestora, privatizarea ar trebui stimulată urgent, iar obiectivul urmărit nu ar trebui să fie prețul obținut prin privatizare, din evaluarea activelor, ci business plan-ul la care se angajează noul proprietar majoritar, într-unul dintre
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
adâncă a teodiceei, adică faptul că spiritul lumii nu are alte mijloace la dispoziția să decât sângele și nenorocirea omenirii" (p. 83). Pentru a propune o lectură paralelă, chiar lămuritoare a acestei problematici, merita evocat aici Robert C. Tucker ce califica filosofia statală a lui Hegel drept demonodicee în disertația de doctorat pe care a depus-o la Universitatea Harvard în 1958 (trei ani mai târziu a fost publicată în volum 4). Prin realisssimum, Voegelin înțelege realitatea fundamentală sau prima care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pensioanrii sau șahiștii manifestând exasperați cu miile în stradă, și mă îndoiesc că o vor face vreodată pentru această cauză de palat. De altfel încercările de a identifica o asociație sau grup de asociații cu societatea civilă nu pot fi calificate decât că o fraudă. Lucrurile devin și mai dubioase atunci când la mijloc e un partizanat politic evident. E pur și simplu o uzurpare a unui titlu și o instrumentalizare a sa, fatalmente în scopurile unora doar. NU, lui Tăriceanu! @ yoyoyoi
Spune-i NU Noricăi Nicolai! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82899_a_84224]
-
un film în altă cameră. Metrosexualul a fost cândva definit simplist că un barbat hetero care arata ca un bărbat gay. Reacția în fața acestui schematism idiot a fost revoluția (sau confuzia, după retrosexuali) apariției pansexualilor, a celor care refuză să califice experiență sexuală după criteriul hetero/homo/bi, după numărul partenerilor sau după practicile sexuale. Pansexualul nu are un comportament obsesiv-compulsiv legat de sex, este doar o persoană cu o sexualitate extrem de relaxată. În lumea metro-, efigia pansexualului este pornosexualul: cel
Nimic despre metrosexuali by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83072_a_84397]
-
între Cameră și Senat. Adoptarea acestui raport s-a făcut pe șest, în circa un minut fără ca vreun parlamentar să-și manifestte opoziția, deși anterior unele partide s-au prefăcut că se dezic de acest proiect, pe care l-au calificat drept imoral" Dacă așa cer interesele partidului, ce pot face bieții deputați? O știre de meteorologia culturii: În Palatul Culturii de la Timișoara ploaia pătrunde prin acoperiș. (Adevărul). Test academic pentru postul de femeie de serviciu (Evenimentul zilei), Testul Pomârla (Ziua
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
vremuri are un farmec donquijotesc. Eșecul a fost cu siguranță traumatizant pentru autor (cartea este autobiografică), însă apare literaturizat cu o nonșalanță uimitoare. Daneliuc nu se resemnează niciodată (nu a candidat el la primăria Bucureștiului). Ceea ce ne vom grăbi să calificăm drept ridicol, reprezintă de fapt o luptă incredibilă pentru normalizarea situației. Daneliuc "joacă" perfect resemnarea (chiar dacă ea o fi reală, în romane așa apare). Cîteva cuvinte despre tipul de memorialistică pe care-l face Daneliuc în Pisica ruptă. A existat
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
avea invențiune, tipuri, caractere, haz. Apărată de Maiorescu în celebrul său studiu Comediile d-lui Caragiale, dar aspru judecată de Dobrogeanu-Gherea, piesa avea să-și găsească primul exeget literar adevărat în Pompiliu Constantinescu, cel ce i-a definit genul proxim, calificând-o "o farsă pură" și a observat că lucrarea este "de o ingeniozitate extraordinară de situații, de o complexitate de intrigă rară". Și tot Pompiliu Constantinescu credea că înțelegerea acestei farse "presupune studiul întregului teatru caragialian". Ideea avea să fie
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
le va produce vreodată. Există însă printre micile eseuri cîteva spectaculoase, cu cascade de fraze care se rețin și cu excelente demonstrații care duc spre concluzii surprinzătoare, cum sînt despre vulnerabilitate, despre puritate, despre gustul estetic (în care arta este calificată drept o problemă de viață, nu de gust, astfel că " De la un om care face o greșeală de gust mă pot aștepta la orice"), despre mizantropie (cu excepția finalului...), despre violență etc. Toate acestea dezvoltă sau numai amintesc o altă temă
Eseuri de Teodor Mazilu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14817_a_16142]
-
Clasificarea Științelor. Ceea ce se înțelege astăzi prin cibernetică este însă într-adevăr o... pseudoștiință deoarece nu întrunește toate calitățile unei veritabile științe. E o colecție de rezultate din multiple domenii (Matematică, Teoria informației, Electronică). De altfel multe enciclopedii contemporane o califică drept "ansamblu de teorii". Webster-ul o numește "studiu", iar prin cibernation, americanii înțeleg folosirea computerelor pentru controlul proceselor automate în industrie. Suprema încercare pentru apărare este însă justificarea adjectivului "reacționară" care apare în text. La fel de bine, adversarii ar putea susține
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
legate de epoca lui Carol cel Mare și de invaziile barbare. Iată cum cartea de față îmbină cele două teme majore ale profesorului emerit de la Paris X - Nanterre, interesându-se cu deosebire de Evul Mediu timpuriu (așa-zisa "epocă întunecată"), calificat tacit ca "ingrat" - și precedând, întrucâtva anonim (la data apariției cărții), mult frecventata epocă mai înainte amintită. Autorul își alege, în plus, o temă ades neglijată cât privește intervalul istoric ales - și anume educația. Volumul își stabilește o serie de
Cultura la barbari by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14869_a_16194]
-
ar zice, guvernul a dat lovitura. Mai poate spune cineva că nu asigură protecție socială? Că burtoșilor de la putere nu le pasă de oamenii de rând? Că executivul nu s-a zbătut pentru a domoli foamea copilului român? Oricine va califica această inițiativă drept o rușine va fi taxat, firește, un denigrator al valorilor naționale, un trădător de neam, un năimit al masonilor, evreilor și al putrezilor occidentali. Rău nu e că guvernul s-a gândit la �suplimentul alimentar" al copiilor
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
cu ingredientele feeriei, apariția lunii - semnificantul astral al poeziei, nebuniei și mareelor subconștientului - ,,îneacă" morala anecdotelor în poveste. Dar, ce altceva este războinicul luminii, decât un mic prinț ,,instrumentat" marțial, un visător incurabil, plonjat veșnic în propria-i ficțiune. A califica acest text al lui Coelho drept metaforă postmodernă sau exercițiu stilistic baroc în care sunt aglutinate experiențe, maeștri și lecturi spirituale nu ar fi, cred, decât denunțul cinic al propriei aridități sufletești sau deriziuni spirituale. Manual do guerreiro da luz
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
decît în Statele Unite"), în cea de-a doua întrezărim mentalitatea totalitară a izolaționismului, a suspiciunii societății închise față de restul omenirii. Fondată mai întîi pe noțiunea de clasă, apoi pe cea etnică, ambele exclusiviste și agresive, ea ne-a deprins a califica drept "trădare de patrie" orice expatriere. Într-atît de persistent e încă un asemenea reziduu post-ideologic, încît - fapt memorabil - la decesul lui Eugène Ionesco, actualul premier Adrian Năstase a găsit cu cale a-l mustra pentru "desțărarea" sa. Virgil Nemoianu e
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
carieră în anii '60. Această luare de poziție vine dintr-o nevoie de limpezire față de propria dumneavoastră poziție din epocă? G.G.: Nu, nu aș zice că sunt ironic, sunt ironic în general, dar aici nu în mod deosebit; nu aș califica scriitura din această secvență pe care am numit-o Uvertura metacritică drept ironică, ea este pe alocuri chiar elogioasă, dar aș vrea să mă abțin aici de la orice judecată de valoare. încerc doar să demonstrez că această critică numită timp
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
rostit exemplar de o voce carismatică? Sau este vorba mai degradă de o eliberare a ochilor obosiți de ecran, o întremare a fanteziei noastre ca o consecință a suprasolicitării prin stimuli vizuali? După ce atâta timp lectura în tăcere a fost calificată ca singurul mod adecvat de abordare a cărții, ca rezultat al unui proces critic și reflexiv, calea auditivă nu se dovedește a fi nicidecum o simplă formă ce a supraviețuit, ci mai degrabă o formă viabilă de receptare, nu numai
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
studenții începuseră să-mi intre în amfiteatru - dar tot am distins cuvintele "blasfemie" și "afurisenie", aruncate ca o anatemă în direcția mea... însă mai mult decât toate acestea mă înspăimântă nesimțirea animalică a conducătorilor politici ai României. Cum altfel să califici succesiunea de gesturi în urma cărora unul dintre adjuncții procurorului general - dat afară cu surle și trâmbițe pentru ordinul de a-l aresta pe stradă pe cel presupus a se afla la originea afacerii "Armageddon II" - a fost, la doar câteva
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
ei au ajuns să-și convertească vocația de turnători refulați în vocație de vânători de "conservatori" (ce-o fi asta, doar Dumnezeul corectitudinii politice știe!) E suficient să ai un cât de neînsemnat respect pentru dreapta spre a fi imediat calificat de extremă-dreaptă. Dacă te ocupi (chiar blamându-i) de Mircea Eliade ori Cioran, ți se lipește automat pe frunte eticheta de "reacționar". (A pățit-o, spre hazul meu sardonic, chiar unul dintre cei mai echilibrați critici literari români, un monument
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
o prelungire a procesului arhaic al transhumanței țăranilor care-și pășteau turmele pe un teritoriu vast, din Cehoslovacia pînă la țărmurile Mării de Azov. Explicabil, acest val anticomunist nu și-a putut păstra puritatea politică ce, în nucleul său, îl califica, maculat fiind de diverși aventurieri în goana după avantajul material. "De un sfert de veac, preciza Virgil Ierunca într-un interviu, conceptul de exil nu mai rezistă. Au apărut veleitarii, impostorii, afaceriștii exilului, în așa fel încît libertatea s-a
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
la 17 martie 1883, Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, grefier la Înalta Curte de Casație din București moare, din proprie voință, la 23 noiembrie 1923, punînd astfel capăt, fără motiv răspicat, unei existențe pe care mulți nu s-au sfiit a o califica drept "urmuziană". Și dacă tatăl, medic și latinist cu aplicație, îi hotărăște cariera și îi potrivește numele după sonorități identice în rădăcină ce par a urma modelul onomastic rusesc, mama, talentată pianistă, îi insuflă, fără a-l încuraja, o devoratoare
MARTIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14116_a_15441]
-
ne apare la început asemenea unui comandant militar aflat în scaun cu rotile, iar Hippolyte e înveșmântată asemenea unei dresoare de circ. Oberon, a cărui principală sarcină ar fi aceea de a pune ordine în pasiunile amoroase și de a califica poveștile de iubire, e asemenea unui șef de clan mafiot, un dark angel, gesturile și intonațiile sale fiind mereu amenințătoare. Într-o primă secvență, Lysander și Demetrius par a fi studenți la Oxford, în cea mai consistentă parte a reprezentației
Violent și urât by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14117_a_15442]
-
recunoaște însă că a fost, - referințele la opiniile și judecățile sale de valoare sunt numeroase -, și aceasta îi rămâne cea mai mare satisfacție, dincolo de amărăciunea de a fi citit, în jurnalul lui Paul Léautaud, că un confrate l-ar fi calificat drept "mediocru, plat, fără stil". Dacă în memoriile din Să fie binecuvântați, evocarea numeroaselor figuri de scriitori pe care i-a cunoscut era situată sub semnul admirației și al iubirii (e unul dintre motivele pentru care recomand instructiva lectură a
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
la nivel extraordinar - dar n-avea poezie. În schimb, de cealaltă parte a Rinului, în Germania, Providența se arătase mult mai darnică. La 1800 trăiau în această țară o pleiadă de artiști și de gînditori pe care posteritatea le-a calificat drept genii: în anul 1800 erau contemporani Goethe, Schiller, Hölderlin, Novalis, Von Kleist, frații Humboldt, frații Schlegel, Kant, Hegel, Beethoven, Haydn - și lista poate continua, lăsîndu-ne cu răsuflarea tăiată. Miracole s-au petrecut nu doar în Germania, la pragul dintre
Scrisori portugheze - Coincidențe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14295_a_15620]
-
temă. N. I. Herescu a transpus-o în romanul Agonie fără moarte. Un titlu mai mult decât edificator expresiv. Constantin Amăriuței a urmat să-și caute de lucru, "manual, ca salahor, pe unde puteam", își evocă el mersul înainte în ceea ce califică "simple amintiri", menținându-și mândria intelectualului: "Am redactat totuși articolul despre Naționalism transcendental - ca un fel de editorial al "Caetelor de Dor" (în numărul doi), temă reluată într-un eseu tardiv (Starea D'intâi a României)". În 1954 i-a
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]