50 matches
-
suficient pentru a le memora așa cum aș fi dorit. Până la Ungheni, unde am schimbat trenul, trecând pe o cale ferată cu ecartament diferit de cel din România, pentru a-mi continua călătoria ce avea să se încheie undeva în stepa Calmucă, aproape de munții Ural, am dus dorul acelor locuri. Simțeam aerul proaspăt și curat în plămâni și păstram pe retină acele minunate priveliști naturale care mi-au încântat ochiul. Eram convins că am văzut porțiuni de pădure virgină, cu verde crud
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412452382.html [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
suficient pentru a le memora așa cum aș fi dorit. Până la Ungheni, unde am schimbat trenul, trecând pe o cale ferată cu ecartament diferit de cel din România, pentru a-mi continua călătoria ce avea să se încheie undeva în stepa Calmucă, aproape de munții Ural, am dus dorul acestor locuri” ( Cap. I, „Din amintiri spre realitate). Astfel este prefigurată linia seducătoare a suitei de texte, ce vor urma să ramifice discursul realist, din care se va ivi un univers inepuizabil. Despre inima
FILIGRAMA DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Filigrama_dor_de_bucovina_marian_malciu_1354807914.html [Corola-blog/BlogPost/365784_a_367113]
-
-și glia strămoșească și drepturile cu sânge pe câmpurile de onoare. Acei ostași, care, în august 1940, după Diktatul de la Viena, aveau ordin să părăsească granița de Vest, Ungaria urmând să ocupe nordul Ardealului, după bătăliile din Răsărit, din Stepa Calmucă, de la Odessa, Cotul Donului - Stalingrad, unde unii au căzut sub arsura glonțului, alții au lăsat os și carne din trupurile lor, cei rămași se vor întoarce, de datat aceasta cântând „Treceți, batalioane române, Carpații!”. Se întorceau, cântând cu gândul la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/inima-a-romaniei-politice/ [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Română, victorioasă după Mărășești și Oituz, a ocupat Budapesta stâlcind definitiv mutra bolșevizată a Ungariei lui Bella Khan. Atunci românii au asanat ciuma roșie cu care aveau să se confrunte 20 de ai mai târziu, pe câmpurile morții din stepele calmuce. Tentant, nu? Să fie Ziua Armatei când am recâștigat Bucovina și Basarabia, adică la 26 iulie 1941, odată cu eliberarea ultimului oraș dinspre răsărit, Cetatea Albă, ne sugerează unioniștii dinspre Răsărit. Și mai sunt opinii, chiar dintre cele mai natoiste, conform
ZIUA ARMATEI ROMÂNE – ÎNTRE IPOSTAZE POLITIZATE ŞI MESAJ IDENTITAR de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mircea_chelaru_1414617600.html [Corola-blog/BlogPost/352284_a_353613]
-
prins cu minciuna, căci nu aveai cum să te afli în același timp în două locuri odată), în Crimeea armata 3 dădea alte lupte la fel de crâncene ca și cele de la Odessa. Explică și mie faptul că o dată ajuns în stepele calmuce, doar așa ai pretins, tu și mincinosul ăla de colonel, cum se face de n-ai fost nici măcar rănit, că doar nu te duceai la paradă, unde dușmanul, pe care l-ai invadat, te întâmpina cu flori. În fine, după
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxiv.html [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
citită de dl Ion Iliescu, anume consensul compromisului privind a nu încremeni în proiectul antrenării culturale a cailor de curse supradotați, fiindcă povestea omului român pe acest continent s-a terminat, deoarece am pierdut la Cotul Donului și în Stepa Calmucă Războiul Sfânt, dus împotriva ambelor totalitarisme muncitorești. Însă postromânismul scapă investigării parlamentare și teleologice, ca orice ideologie aplicată implicit, fără să fi enunțat vreun Ales dintre Aleși explicit temeiul ei, temei care poate fi cel mult presupus, anume pesimismul genuin
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
și scriitorul Vasile Șoimaru și-a regăsit identitatea etnică și a pornit la redescoperirea rădăcinilor, a extinderii și a menirii neamului său românesc. El își regăsește confrații peste tot înăuntrul și în jurul României și ajunge pe urmele lor până în... stepa Calmucă. Aici la Cotul Donului și la buza Stalingradului, sute de mii de ostași români străjuesc și azi în lumea spiritelor la hotarul de răsărit al neamului. Contemplând osemintele acelor martiri, Șoimaru a purces la scrierea cuărții Cotul Donului. „Cotul Donului-1942
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1434240027.html [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
după Mărășești și Oituz, a ocupat Budapesta stâlcind definitiv mutra bolșevizată a Ungariei lui Béla Kun (Béla Cohen). Atunci românii au asanat ciuma roșie cu care aveau să se confrunte 20 de ai mai târziu, pe câmpurile morții din stepele calmuce. Tentant, nu? Să fie Ziua Armatei când am recâștigat Bucovina și Basarabia, adică la 26 iulie 1941, odată cu eliberarea ultimului oraș dinspre răsărit, Cetatea Albă, ne sugerează unioniștii dinspre Răsărit. Și mai sunt opinii, chiar dintre cele mai natoiste, conform
Ziua Armatei României, între ipostaze politizate şi mesaj identitar by http://uzp.org.ro/ziua-armatei-romaniei-intre-ipostaze-politizate-si-mesaj-identitar/ [Corola-blog/BlogPost/94174_a_95466]
-
Sacrificiile enorme în jertfe umane de pe Frontul de Est, expresia supremăa spiritului de credință față de Patrie, rămân doar memorie îndoliată, arhivată în documentele reci, incompatibile cu orice urmă de însuflețire. Nici măcar de cinstirea cuvenită, prin amenajarea cimitirelor ostășești în câmpiile calmuce, pline de osemintele jertfitorilor Neamului, și de înălțarea monumentelor de pioasă aducere aminte nu au avut parte sutele de mii de ostași-eroi, constată cu revoltă justificată, parcurgând de două ori traseele armatei noastre pe Frontul de Răsărit, dr. Vasile Șoimarude
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Actul_de_la_23_august_sivo_gheorghe_parlea_1377196565.html [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
la Cotul Donului și Stalingrad. La pierderile generale de 130.000 militari morți, răniți și dispăruți în anul 1941, s-au adăugat marile pierderi ale Armatei a 3-a la cotul Donului și ale Armatei a 4-a în Stepa Calmucă, la sfârșitul anului 1942 și începutul anului 1943, ridicâdu-se la 182.441 militari (16.566 morți, 67.182 răniți, 98.692 dispăruți), fapt care a redus considerabil capacitatea combativă a armatei române. După aceste înfrângeri, în februarie 1943, armatele 3
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
infanterie), jumătate din artileria diviziilor de munte, majoritatea artileriei grele și câte o baterie din fiecare divizie plecată pe front. În acest fel, a păstrat în țară circa 220 000 de soldați care ar fi trebuit să ajungă în Stepa Calmucă, de lângă Stalingrad. În paralel, înfrângerea iminentă de la Stalingrad l-a determinat pe Antonescu să se intereseze de o cale pentru ieșirea din conflict. Astfel, din septembrie 1942 și până la 23 august 1944, în numele guvernului de la București, diplomații români au făcut
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
transformată în Divizia 8 Cavalerie. A fost unul dintre inițiatorii atacului de la Fântâna Albă. A participat la eliberarea Basarabiei, la luptele pentru cucerirea Odesei, Sevastopolului și la cele mai importante lupte ale Armatei a 4-a din URSS (Crimeea, Stepa Calmucă, Stalingrad, Caucaz). S-a distins în timpul luptelor din zona Kerci. În timpul luptelor de la Stalingrad, alături de regiment, a creat și a apărat o breșă de 80 km a frontului pentru a salva retragerea Armatei a 4-a Române. În Crimeea, după
Crușoveanu Marcu () [Corola-website/Science/324009_a_325338]
-
atât militari cât și civili: Generalul lt. Paul Leonida (ofițer din M. St. M), Generalul lt. Pavel Zăgănescu, Generalul Titus Gârbea, șeful misiunii de legătură între armata germană și română, General col. Gheorghe Cealac, comandantul Corpului de Cavalerie în stepa Calmuca, General lt. Gheorghe Marinescu, Colonel Marin Georgescu, Colonel Gheorghe Eminescu, nepotul fratelui al lui Mihai Eminescu, autor al excepționalei lucrări “Napoleon Bonaparte”, General aviator Șendrea, General aviator Di Cezare, colonel Gh. Romanescu, autor al "Istoriei Militare a Românilor", cât și
Titus Popescu () [Corola-website/Science/335175_a_336504]
-
Nicolae Ciupercă, comandantul Armatei 4: La data de 8 noiembrie 1941 i s-a acordat comandamentul Armatei 4 române, pe care a condus-o într-una dintre cele mai grele situații în care s-a aflat armata română, în Stepa Calmucă, la sud de Stalingrad. Din cauza superiorității inamicului, în special în tancuri precum și cauza condițiilor grele în care au trebuit să lupte militarii români, armata a fost învinsă de forțele sovietice, în apropiere de malurile Volgăi. A fost eliberat de la conducerea
Constantin Constantinescu-Claps () [Corola-website/Science/307481_a_308810]
-
infanterie), jumătate din artileria diviziilor de munte, majoritatea artileriei grele și câte o baterie din fiecare divizie plecată pe front. În acest fel, a păstrat în țară circa 220.000 de soldați care ar fi urmat să ajungă în Stepa Calmucă, de lângă Stalingrad. A încercat să salveze trupele române din Crimeea înainte de intervenția în forță a armatei sovietice. Pentru a pune în aplicare această acțiune, a mers, cu acordul mareșalului Ion Antonescu, în Prusia Orientală, la Oberkommando der Wehrmacht (), însă Adolf
Ilie Șteflea () [Corola-website/Science/304990_a_306319]
-
vîrît?" "S-a cam vîrît!" "Așa de tare?!" "Nu așa tare." "Sîrbu s-a vîrît?" "Nu!" "Nici măcar Mussolini, dom' profesor, nu s-a vârât. Cine știe ce-o să iasă? Atunci ce te bagi tu ca un nărod în stepele-alea calmuce să omori soldații de pomană? Acum or să te împuște pentru greșelile pe care le-ai făcut și pentru alea pe care nu le-ai făcut... Cum o să te ierte rusul că ai intrat peste el, și încă cu cine
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
are drept cauză absența vegetației. Spațiul pe care se mișcă populațiile barbare-asiatice este, față de Europa, considerată de Napoleon o vizuină, uriaș, de la nord de Zidul Chinezesc, toată Asia Centrală, până la limita indopersană, depășind stepele caspice și pătrunzând în stepele nordpontice, stepa calmucă, Cubanul, șesurile rusești, mergând în nord spre Polonia și în sud, pe Dunăre, până la Porțile de Fier. O privire aruncată asupra datelor oferite de Atlasul geografic, confirmă un spațiu cuprins între paralelele 450 - 550, venind dinspre Amur spre Dunăre, ceea ce
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
al extinderii acestei mișcări la scara întregii lumi. Vladimir Ilici Ulianov s-a născut pe 10 aprilie 1870 la Simbirsk, oraș de pe cursul mijlociu al Volgăi. Era al treilea copil al unei familii cu ascendență compozită - germană, suedeză, evreiască și calmucă -, tipică pentru mica intelectualitate rusă, cultivată, adeptă a modernității și în plină ascensiune socială - tatăl, inspector școlar, fusese înnobilat de țar. Elev excelent, inteligent și charismatic, dar solitar și exigent, Vladimir este destinat unui viitor plin de reușite când lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele EUROPA COMUNIȘTILOR Traducere de Bogdan GEANGALĂU Prefață de Liviu ANTONESEI INSTITUTUL EUROPEAN 2003 PREFAȚĂ COMUNISMUL, O INVENȚIE EUROPEANĂ Repere pe drumul analizei Este limpede că, înainte de a se întinde de la zidul Berlinului și stepele calmuce pînă în deșertul Gobi ori frumoasa insulă tropicală a Cubei, comunismul a fost o invenție eminamente europeană. Și chiar dacă experimentul macabru a cuprins doar partea estică a Europei și o mulțime de spații geopolitice neeuropene, "pasiunea ideii comuniste" a frămîntat
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
de tone. Aceste suspiciuni, dar și rațiuni de precauție au determinat ca Eșalonul Mobil să-și ia măsuri care să vizeze nu numai inamicul, dar și aliatul german, după tragedia armatei române din Cotul Donului, la Stalingrad și în Stepa Calmucă. Începând cu sfârșitul lui decembrie 1942 și ianuarie 1943, acțiunile informative au fost extinse de Eșalonul Mobil și asupra mișcărilor armatei germane, a moralului ei, în condițiile Frontului de Est, ca și asupra diferendelor din sfera politică și militară etc.
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Timișoara Sighetu Marmației, călătoria cu metonimia călătoriei vagonul, doar e loc, da? e bine și la vară cald! tren de carburanți dinspre Cîmpia Turzii, stația General Nicolae Dăscălescu, viteazul din Căciulești! erou și pe Mureș, în Tatra și în stepa calmucă, spun că n-a cunoscut femeia, pită și brînză cu soldatul mînca, la groapă dus pe afet de tun! locul unde mai putem vorbi și fi actuali, cel al legendelor, legenda, tolle, lege! INTERVENȚIE ÎN TEXT Cf. General Rățescu Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
-lea, ciocoii români cereau „lucru bun, iar nu tălanițe [= prostituate ordinare] din mahalaua Scaune”. Și, Într-adevăr, la chefurile lor erau invitate cadâne ca „ieșite din haremurile turcești” : Arghira (grecoaică ; „unii susțin că chiar domnitorul Caragea Îi da vizite secrete”), Calmuca (tătăroaică) și Rozolina (nemțoaică) <endnote id="(657, pp. 26-27 și 108-109)"/>. Într-un „roman național” (Manoil, 1855), Dimitrie Bolintineanu imaginează În cârdul de „fiice ale Vinerii” și o frumoasă „israelită” : „Una este Zlatca Evreica, de la munte până la Dunăre, În Țara
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noștri s-au dus și nu vor mai veni, rămânând casele goale, iar mamele, soțiile, bunicile și surorile, cernite, nu conteneau să-și plângă și să-și pomenească feciorii că brazii, căzuți la datorie, pana hat departe, departe, prin stepele Calmuce, la porțile Stalingradului, la Sevastopol sau Kerci și mai tarziu chiar pe cestele înghețate ale Tatrei. Această eră jalea din casele părinților, bunicilor și cunoscuților noștri, când noi am inceput buchiile școlii și câțiva ani mai tarziu fie că ei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
bilaterale s-au desfășurat o dată cu vizita lui Mihai Antonescu în Germania (22-23 octombrie 1942), care a avut discuții cu omologul său, Joachim von Ribbentrop și cancelarul Hitler. Prin declanșarea ofensivei sovietice la Cotul Donului (19 noiembrie 1942) și în Stepa Calmucă (20 noiembrie 1942), trupele româno-germane au fost puse în dificultate și au suferit pierderi mari, mai ales Armata 6 germană și Armata 3 română. Ulterior, au apărut disensiuni la nivelul colaborării militare, care au fost analizate cu prilejul vizitei în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se adeverească la mijlocul lunii noiembrie, când sovieticii au dezlănțuit o puternică contraofensivă pe râul Don, care a avut ca finalitate închiderea inelului de încercuire a Armatei 6 germane și a unor mari unități din componența Armatei 4 române, în Stepa Calmucă. Aceeași soartă au avut-o și militarii din "Grupul general Lascăr", care număra 40.000 de oameni. La începutul lunii decembrie, au reușit să scape din încercuire doar 3.164 de militari.1 Înaltul Comandament Sovietic și-a dat seama
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]