342 matches
-
de Crăciun, din 1912. Amintiri mai sumbre erau legate de răscoala din 1907, când ea și sora ei mai mare fuseseră ascunse într-un pod. Evocări amănunțite s-au legat și de obiceiurile țărănești, la care participase (Măturatul curților, Paparudele, Caloianul, Călușarii...). Copil visător, care transforma mătasea de porumb în păr de zâne, Rica a învățat carte de la cinci ani, de... frica morții. O mătușă îi spusese că, atunci când Cometa Halley va lovi Pământul, acesta, care este un disc, se va
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
de osîrdie isprăvi ale iscusitului Zăpodie dau la iveală, pe lîngă spectacolul lingvistic, un remarcabil spirit ludic și o extraordinară inventivitate atunci cînd este vorba de a născoci creaturi fantastice, animale desprinse parcă din bestiariile medievale, știme viclene, dulfi procleți, caloieni, moroi, baba-cloanțe, gheșperițe, toate existînd - mai e nevoie să o spunem? - în și prin limbaj: "Și Zăpodie urcă îmbrîncind hulubi de fel mîncătot/ hărpii măgăoaie cîte-un nătîicot/ pajeri cu trei ciocuri ulii cocoșați/ vulturi suri cu rîvnă la ciupit ficați
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
premiat cu aur și ce înseamna vinurile cu adevarat extraordinare într-un seminar interactiv și educativ, ce promite a fi o experiență memorabilă pentru iubitorii vinului. Veți degusta: - CASTEL VINUM Selection Gewurztraminer 2011 - LILIAC TRANSYLVANIA - Sauvignon Blanc 2011COTNARI - Grasă 1984 - CALOIAN - Cabernet Sauvignon 2010 - ALIRA - Merlot 2009BUDUREASCA - ORIGINI - Feteasca Neagră ### Vinuri din soiuri tradiționale românești Lector: Dr. ing. Cintia Colibaba Cercetător în domeniul vitivinicol SÂMBĂTĂ, 8 decembrie, 12:30 - 14:00 În cadrul seminarului, Lectorul Cintia Colibaba va prezenta cursanților din istoria
Invata despre vin la PROVINO! [Corola-blog/BlogPost/97523_a_98815]
-
a căror biografie fabuloasă a ajuns, la rându-i, în punctul terminus. Obiceiurile sau practicile magice prezente în nuvele și în roman sunt ,,rezumate" în aceste poeme. Găsim aici referiri la riturile meteorologice specific românești în Duda Cruda și în Caloienii, la obiceiul răpirii fetelor în alergările de cai prefigurat în Lunca vrăbiilor sau la învestirea cu potențial magic a unor obiecte în Orz pe vatră în noaptea Anului Nou sau cântec de fată tânără și în Cuțitul de aur. Doi
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
se pregătea să bage în gură mizerabilul boț. I l-am arătat, tăcut, pe-al meu, alb, impecabil și gol și neted, de o nuditate strălucitoare, ca într-un vis al lui Brâncuși copil. A rămas cu gura întredeschisă și caloianul ei mursicat abia vârât între buze. A renunțat să muște din el. L-a lăsat să cadă în farfurie peste praful de coji. — Da, ce-i? A despicat cele două silabe Îa doua cu diftong amenințător), pregătindu-se de luptă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
fragmente eteroclite și le asamblează sumar, cu pofta obiectului din primele avangarde. Christul răstignit, închipuit dintr-un plug montat vertical și articulat cu alte unelte agricole vechi, este o bună cheie de citire a artei fragmentului combinatoriu la Nicodim. Seria Caloienilor, prezentați în racla lor de lut, în anul 2000, la Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia, sunt coconi înfășați în coji de ouă încondeiate de Paște. Adam și Eva, din 2004, personaje golemice din bușteni ciopliți la bardă, prinși cu
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
moară de vânt, penisul zâmbăreț roș-albastru, ce indică direcția spre versurile lui Tavi, degetul lui Anatol înspre public. Biata fată, mâzgălită, împopoțonată cu tot felul de hârtiuțe și decupaje din ziare, arată ca o corcitură între o paparudă și-un caloian bun de dus cu alai în Jijia. Într-un colț, Mat bate într-o cutie de tablă ritmul unei compoziții auzite numai de el și fluieră pentru a marca pasajele mai importante. Biju zace pe linoleum. Înalță puțin fruntea doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
seară, în timp ce își pregătea ceva de mâncare în bucătărie, Stelian se pomeni cu Stanca, nora vecinului Ivan, cu vestea că băiatul ei fusese adus acasă de un om de prin Colibași, în casa căruia dormise peste noapte. De Culae al Caloienilor însă nici urmă. Mituș povestise că, după ce cutreieraseră împreună toată ziua pe izlaz, trecând dincolo de Sabar, se rătăciseră și în cele din urmă se pierduseră unul de altul. Încotro o apucase Culae nu putuse da vreo lămurire, dar el nimerise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Stelian îi mai dădea fiului său cu satisfacție de știre că își reluase între timp serviciul de la cooperativă și că, în general, reușea s-o scoată la capăt binișor, beneficiind de amiciția cu secretarul Girolteanu și de ajutorul dezinteresat al Caloienilor, care-i aduceau din când în când, cu titlu de pomană creștinească, bucate gătite, și se îngrijeau de grădina casei, unde semănaseră cartofi. În legătură cu chestiunea transferului la Vidra, nu era, deocamdată nimic lămurit; Stelian avea de gând, totuși, să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și un sfătuitor, rol pe care, de altfel, și-l asumase și îl jucase în deplină cunoștință de cauză și de care se străduise să se achite întotdeauna cât mai bine. Ce nu știau consătenii săi, toți acești Gospodini sau Caloieni, era că și sfătuitorul înțelept avea uneori nevoie de sfaturi, dar că aceste sfaturi el nu le putea pretinde nici Gospodinilor, nici Caloienilor... ...Și, oricum, nu putea să se ducă la Caloianu sau la Gospodin în bătătură, ca să le ceară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
străduise să se achite întotdeauna cât mai bine. Ce nu știau consătenii săi, toți acești Gospodini sau Caloieni, era că și sfătuitorul înțelept avea uneori nevoie de sfaturi, dar că aceste sfaturi el nu le putea pretinde nici Gospodinilor, nici Caloienilor... ...Și, oricum, nu putea să se ducă la Caloianu sau la Gospodin în bătătură, ca să le ceară așa, tam-nisam, părerea dacă ei socoteau că era bine sau nu ca el să se facă membru de partid și să le vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
eterne. Nu lipsește vara asociată pictural cu un „covor verde și multicolor”, cu „soarele de vară”, arzător, și cu sugestia beneficiilor ploii: „Soarele e arzător.../ Arde azi necruțător./ De nu plouă până mâine,/ Grâu nu vom avea, de pâine”. Paparudele, Caloianul, rituri de invocare a ploii, obiceiuri tradiționale, apar ca motiv cu parfum rural, ploaia torențială, seceta alcătuiesc un tablou în note campestre, cu tonuri ușor idilice, necesare, însă, pentru a sugera frumusețea, muzica perpetuă a acestei simfonii a naturii. Toamna
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
până la apus. Știi ce ziceau păsările în jurul nostru?, cântau ca la nuntă, era o slujbă, una zicea că m-am născut atunci, înțelegeam și nu înțelegeam... — Mâine este a treia marți după Paști, nu vii să mă vezi la Iene, Caloiene, sunt dascălul, mă, am să cânt pe nas!, învăț lumea de ploaie. Stegarul, popa și dascălul, mă, mi-a înșirat fata, ăștia sunt cei mai importanți din Caloian, apoi, m-a chemat între fete, pe malul Oltului. — Păi, e voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
a treia marți după Paști, nu vii să mă vezi la Iene, Caloiene, sunt dascălul, mă, am să cânt pe nas!, învăț lumea de ploaie. Stegarul, popa și dascălul, mă, mi-a înșirat fata, ăștia sunt cei mai importanți din Caloian, apoi, m-a chemat între fete, pe malul Oltului. — Păi, e voie? Te ascunzi și tu, după aia ne întâlnim aicișea, la poale de munte... — A doua zi, marți dimineață, în zori, când fetele-grupuri, alea care trecuseră de cinci, șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
să facă păpușa din lut, eu m-am ascuns între buruieni, pitit la pământ, urmărindu-mi iubita, dăscălița mea nouă, ele strigau ca nebunele, nu înțelegeam eu atunci prea bine ce fac ele acolo. Dă, fă, lutul, să fac eu Caloianul, că știu să fac păpuși, că muica m-a învățat! — O fac eu, tu nu știi, nici nu-ți iese așa bine. S-au certat, acolo, până s-au hotărât care să înceapă. Făceau un om mic, din lut, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
deschidem porțile, mă! L-au îngropat apoi, s-au dus spre un loc ascuns între ierburi, prima fată ducea steagul făcut dintr-o trestie cu o batistă albă în vârf, după asta mergea popa, două fete care duceau sicriul cu Caloianul, făcut dintr-o scândurică pe care puseseră păpușa împodobită, ce știau ele, fetele, să facă un sicriu?, apoi urma Romanița mea, dascălul, tot învăța dăscălița șirul lung de fete, aprindeți lumânările, făăă!!!, păi, la cântat, muică!!!, mai striga ea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
o scândurică pe care puseseră păpușa împodobită, ce știau ele, fetele, să facă un sicriu?, apoi urma Romanița mea, dascălul, tot învăța dăscălița șirul lung de fete, aprindeți lumânările, făăă!!!, păi, la cântat, muică!!!, mai striga ea și începea prima: Caloiene, Ene!/ Cum ne curg lacrimile/ Să curgă și ploile,/ Zilele și nopțile,/ Să umple șanțurile,/ Să crească legumile/ Și toate ierburile! Fetele o urmau în cântecul ei de dăscăliță, una dintre fetele mai mari, trecută de 17 ani, a început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
disperată: Tinerel te-am îngropat/ De pomană că ți-am dat/ Apă multă și vin mult/ Să te țină Domnul sfânt!, aaa!!!, de ce-ai plecat?, urla ca un animal, se întinsese pe pământul cald, fetele opriseră cântul lor cu Caloianul și o ascultau... că morții... morții se întorc, ba nu, nu se întorc; morții știu, ba nu, nu știu; morții te ajută, ba nu, nu te ajută; morții sunt salvați, au ieșit din mizeria asta, ba nu, nu sunt salvați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
vin. Că vor plânge mai mult, își vor boci morții și vor mânca pentru ei. Eu însă m-am grăbit spre marginea de pădure, unde trebuia să vină în ziua aceea, a doua zi de dragoste, să vină Romanița, dascălul Caloianului. A treia zi după înmormântarea Caloianului, adică a treia joie după Paști, în ziua de Paparude, fetele trebuiau să se ducă iar în locul acela, la dezgropat mortul, la bocit iarăși, apoi dădeau drumul Caloianului dezgropat pe Olt, ca anul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
își vor boci morții și vor mânca pentru ei. Eu însă m-am grăbit spre marginea de pădure, unde trebuia să vină în ziua aceea, a doua zi de dragoste, să vină Romanița, dascălul Caloianului. A treia zi după înmormântarea Caloianului, adică a treia joie după Paști, în ziua de Paparude, fetele trebuiau să se ducă iar în locul acela, la dezgropat mortul, la bocit iarăși, apoi dădeau drumul Caloianului dezgropat pe Olt, ca anul să fie ploios, îmi spusese Romanița, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de dragoste, să vină Romanița, dascălul Caloianului. A treia zi după înmormântarea Caloianului, adică a treia joie după Paști, în ziua de Paparude, fetele trebuiau să se ducă iar în locul acela, la dezgropat mortul, la bocit iarăși, apoi dădeau drumul Caloianului dezgropat pe Olt, ca anul să fie ploios, îmi spusese Romanița, eu nu m-am mai dus să le văd, că mă speriase aia de țipase ca nebuna după bărbatul ei mort, aia cu aaa!!! Așa am ținut-o mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
la bunicii paternali. Aici le-au prins și sărbătorile Paștelui, cu tot felul de ritualuri locale, la care au participat și ele, pentru prima dată, cu mare plăcere. Mai târziu, Ana își va aminti cu multă nostalgie de acest prim caloian, la care a participat împreună cu Maria și alte fetițe din satul bunicii. În a treia marți de după Paște, se organizau mai multe cete de copii, începând chiar cu vârste foarte mici de cinci - șase, până la cincisprezece - șaisprezece ani. Se păstrau
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
păstrau de la Paște coji de ouă vopsite în toate culorile, după cum le avea fiecare familie. Dimineața s-au adunat copiii la casa bunicii, unde s-au apucat să confecționeze, după cum le explica bunica Semilia, o păpușă din lut galben, numită caloian sauscaloian, pe care au împodobit-o cu fâșii de cârpă colorată și coji de ouă vopsite. I-au făcut ochi, nas, gură și apoi pe cap o căciulă roșie din coji de ou vopsit la Paște și pe margine împodobiră
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
apoi pe cap o căciulă roșie din coji de ou vopsit la Paște și pe margine împodobiră păpușa cu flori de diferite culori. Păpușa a fost așezată pe o scândură ca să o poată plimba prin sat în timp ce cântau de zor: Caloiene, iene, Caloiene, iene, Du-te-n cer și cere, Să îți dea cheițele, Să deschidă porțile, Să sloboade ploile, Și să ude fetele, Să curgă cu găleata, Zilele și nopțile, Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
cap o căciulă roșie din coji de ou vopsit la Paște și pe margine împodobiră păpușa cu flori de diferite culori. Păpușa a fost așezată pe o scândură ca să o poată plimba prin sat în timp ce cântau de zor: Caloiene, iene, Caloiene, iene, Du-te-n cer și cere, Să îți dea cheițele, Să deschidă porțile, Să sloboade ploile, Și să ude fetele, Să curgă cu găleata, Zilele și nopțile, Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg lacrimile, Să
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]