171 matches
-
de transformare a unui proces scade sau crește exponențial cu temperatura. Procesele dependente de temperatură sunt însoțite de efecte calorice adică absorb sau cedează căldură fapt ce face ca evoluția acestora să poată fi ușor de evidențiat cantitativ prin instrumente calorimetrice. Am reușit să construiesc numeroase astfel de instrumente și să studiez de asemenea numeroase procese de transformare iar rezultatele au fost publicate în reviste de circulație internațională. Din 2006 când eram deja în Sydney mi-am propus să reiau studiul
CÂMPUL MENTAL ŞI STAREA DE SĂNĂTATE de GHEORGHE DRĂGAN în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356294_a_357623]
-
procedeele de scufundare. Articolul 262 Pregătirea ansamblului de scufundare pentru intervenție sub apă se face în conformitate cu instrucțiunile de exploatare al acestuia. Articolul 263 În afara echipamentului din construcție, pe timpul scufundării, turela trebuie să fie prevăzută cu pompă calorimetrică, cu tuburi pentru analiza ambianței, trusă medicală, tabele de decompresie corespunzătoare adâncimii de scufundare, trusă de scule, garnituri de schimb pentru porțile etanșe, lanterne cu baterii, respiratoare individuale cu var sodat, un analizor pentru măsurarea presiunii parțiale a oxigenului. Articolul
METODOLOGIE din 25 martie 2021 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/293815]
-
Verificarea calității și caracteristicilor căptușelii interne, atestată prin certificate sau alte documente; ... f) Verificarea, după caz, a caracteristicilor rășinii termoplastice formate sau a gradului de întărire al rășinii termorigide, prin metode directe sau indirecte (de exemplu, test Barcol sau analiză calorimetrică diferențială) pentru a determina conformitatea cu 6.9.2.7.1.2 h) sau printr-o încercare de curgere a unui eșantion reprezentativ sau a unui eșantion-martor al rezervorului conform punctului 6.9.2.7.1.2 e) pe o perioadă de 100 ore; ... g) Documentarea, după caz
AMENDAMENT din 30 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/296545]
-
și documentat și când sistemul de gestiune a calității descris la 6.9.2.2.2 cuprinde și controlul gradului de reticulare al fiecărei cisterne mobile din PAF utilizând o metodă de măsurare directă, cum este indicat la 6.9.2.7.1.2 h), precum analiza calorimetrică, diferențială (ACD) conform standardului ISO 11357-2:2016; ... – 1,1 când formarea rășinii termoplastice sau reticularea rășinii termorigide este obținută conform unui procedeu agreat și documentat și când sistemul calității descris la 6.9.2.2.2 cuprinde controlul, după caz, al caracteristicilor rășinii termoplastice formate
AMENDAMENT din 30 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/296545]
-
printr-una sau mai multe din metodele următoare: i) Măsurarea directă, după caz, a caracteristicilor rășinii termoplastice formate sau a gradului de reticulare a rășinii termorigide: temperatura de tranziție a sticlei (Tg) sau temperatura de fuziune (Tm) determinată prin analiză calorimetrică diferențială (ACD) conform standardului ISO 11357-2:2016; ... ii) Măsurarea indirectă a caracteristicilor rășinii termoplastice formate sau a gradului de reticulare a rășinii termorigide: – HDT determinată conform standardului ISO 75-1:2013; ... – Tg sau Tm determinate utilizând analiza termomecanică potrivit standardului ISO 11359-1:2014; ... – analiza
AMENDAMENT din 30 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/296545]
-
verificarea calității și a caracteristicilor căptușelii, atestate prin certificate sau alte documente; ... (f) verificarea, după caz, a caracteristicilor rășinii termoplastice formate sau a gradului de întărire al rășinii termorezistente, cu mijloace directe sau indirecte (de exemplu, încercarea Barcol sau analiza calorimetrică diferențială) care urmează să fie efectuată în conformitate cu 6.9.2.7.1.2 litera (h), sau se efectuează o încercare la fluaj pe o mostră reprezentativă sau pe o mostră martor de rezervor în conformitate cu 6.9.2.7.1.2 litera (e) pe durata
ANEXE din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294290]
-
documentat, iar sistemul de management al calității descris la 6.9.2.2.2 include monitorizarea gradului de întărire al fiecărei cisterne mobile din FRP folosind o metodă de măsurare directă, așa cum este indicat la 6.9.2.7.1.2 h), cum ar fi analiza calorimetrică diferențială (DSC) conform ISO 113572:2016; 1.1 când formarea rășinii termoplastice sau întărirea rășinii termorezistente se obține în conformitate cu un procedeu aprobat și documentat, iar sistemul calității descris la 6.9.2.2.2 include controlul caracteristicilor rășinii termoplastice formate sau gradul de
ANEXE din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294290]
-
determinată prin una sau mai multe dintre următoarele metode: (i) Măsurarea caracteristicilor rășinii termoplastice formate sau a proceselor de întărire și post-întărire a rășinii termorezistente, după caz: temperatura de tranziție vitroasă (Tg) sau temperatura de topire (Tm) determinată prin analiza calorimetrică diferențială (DSC) conform ISO 11357 2:2016; ... (ii) Măsurarea indirectă a caracteristicilor rășinii termoplastice formate sau a gradului de întărire a rășinii termorezistente: – HDT determinat conform Standardului ISO 75-1:2013; ... – Tg sau Tm determinate prin analiza termomecanica conform Standardului ISO 11359-1:2014; ... – Analiza
ANEXE din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294290]
-
și documentat, și dacă sistemul de management al calității descris la 6.9.2.2.2 include controlul gradului de întărire a fiecărei cisterne din FRP folosind o metodă de măsurare directă, după cum este indicat la 6.13.4.2.2 h) i), precum analiza calorimetrică diferențială (DSC) conform Standardului EN ISO 11357-2:2016; 1,1 atunci când formarea rășinii termoplastice sau întărirea rășinii termoplastice se realizează în conformitate cu un proces aprobat și documentat, și dacă sistemul de management al calității descris la 6.13.1.2 include controlul caracteristicilor
ANEXE din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294290]
-
determinată prin una sau mai multe dintre următoarele metode: (i) Măsurarea caracteristicilor rășinii termoplastice formate sau a proceselor de întărire și post-întărire a rășinii termorezistențe, după caz: temperatura de tranziție vitroasă (Tg) sau temperatura de topire (Tm) determinată prin analiza calorimetrică diferențială (DSC) conform ISO 11357 2:2020; ... (ii) Măsurarea indirectă a caracteristicilor rășinii termoplastice formate sau a gradului de întărire a rășinii termorezistențe: – HDT determinat conform Standardului EN ISO 751:2020; ... – T_g sau T_m determinate prin analiza termomecanică conform Standardului ISO 11359-1:2014
ANEXE din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294290]
-
agreat și documentat, iar sistemul de management al calității descris la 6.10.2.2.2 include controlul gradului de întărire a fiecărei cisterne portabile PRF, folosind o metodă de măsurare directă, așa cum este indicat la 6.10.2.7.1.2.9, cum ar fi analiza calorimetrică diferențială (ACD) conform ISO 11357-2:2016; ... – 1,1 atunci când formarea rășinii termoplastice sau întărirea rășinii termorigide se obțin în conformitate cu un procedeu agreat și documentat, iar sistemul de management al calității descris la 6.10.2.2.2 include controlul, după caz, al
REZOLUȚIA MSC.501(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274563]
-
laminatelor trebuie determinată prin intermediul uneia sau mai multor metode următoare: .1 măsurarea directă a caracteristicilor rășinii termoplastice formate sau a gradului de întărire a rășinii termorigide: temperatura de tranziție vitroasă (Tg) sau temperatura de topire (Tm) determinată prin analiză calorimetrică diferențială (DSC) conform prevederilor standardului ISO 11357-2:2016; sau ... .2 măsurarea indirectă a rășinii termoplastice formate sau a gradului de întărire a rășinii termorigide: – HDT determinată conform ISО 75-1:2013; ... – Tg sau Tm determinate prin analiza termomecanică conform standardului ISO 11359-1:2014; ... – analiza
REZOLUȚIA MSC.501(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274563]
-
mai mult cu cât oprirea tabacului antrenează o regresie rapidă a riscurilor. Precauțiile sunt indispensabile, doza de nicotină trebuie să fie adaptată la fiecare pacient tinând cont de diferitele elemente de evoluție ale dependenței fizice. Folosirea unei metode de dozaj calorimetric al nicotinei și a metaboliților, contribuie la creșterea șanselor de succes. Apariția dispozitivelor nicotinice transdermice au permis administrarea la fumătorii În sevraj a unei doze continue de nicotină În timpul nopții. Această situație este diferită față de tratamentul prin gumă nicotinică sau
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
În continuare vom prezenta proiectul unei lecții de formare de abilități intelectuale prin rezolvări de probleme. Proiect de lecție Obiectul: Fizică Clasa: a X-a Capitolul: Elemente de termodinamică Unitatea de învățare: Transformări de stare de agregare Tema: Metoda diagramei calorimetrice Tipul lecției: formare de priceperi și deprinderi intelectuale prin rezolvări de probleme Locul de desfășurare: sala de clasă Timpul afectat: 50 min Competențe specifice: * Interpretarea transformărilor de stare de agregare și a fenomenelor care decurg din acestea. * Integrarea relațiilor matematice
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
corpul animalelor este constituită de hrana acestora care, în urma procesului de oxidare, produce căldură. Lavoisier a arătat la sfârșitul secolului al XVIV-lea că gazul care rezultă prin arderea unui combustibil este identic cu cel rezultat din respirație (CO2). Măsurând calorimetric căldura rezultată prin arderea cărbunilor și cea rezultată din respirația unui cobai ținut în calorimetru, a văzut că aceasta are aceeași valoare dacă și cantitatea de CO2 (produs de combustie este cea expirată de cobai) este aceeași. Berthelot, mai târziu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de căldură și variația temperaturii: <formula>, unde ∆Q - cantitatea de căldură schimbată, J; C(T) - capacitatea calorică, J/K; ∆T - variația de temperatură, K. variația temperaturii este direct proporțională cu căldura schimbată, coeficientul de proporționalitate fiind capacitatea calorică a substanței calorimetrice. Totuși, dacă variația de temperatură depășește câteva grade, dependența capacității calorice de temperatura nu mai este liniară, fapt ce obligă la cunoașterea legii de variație a acesteia în vederea determinării căldurii pe baza diferenței măsurate de temperatură. Relația (1) stă la
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
variația de temperatură depășește câteva grade, dependența capacității calorice de temperatura nu mai este liniară, fapt ce obligă la cunoașterea legii de variație a acesteia în vederea determinării căldurii pe baza diferenței măsurate de temperatură. Relația (1) stă la baza metodelor calorimetrice standard de determinare a căldurii unui proces: fie temperatura este menținută constantă prin compensarea corespunzătoare a efectului termic, măsurându-se puterea necesară pentru compensare, sau se măsoară variația de temperatură, care este folosită apoi pentru calculul valorii corespunzătoare a căldurii
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
care este folosită apoi pentru calculul valorii corespunzătoare a căldurii schimbate. Condițiile necesare în acest ultim caz se referă la cunoașterea exactă a capacității calorice și a caracteristicilor transferului termic din sistemul analizat. În cazul primei metode modificarea temperaturii substanței calorimetrice este evitată prin aport sau disipare a unei cantități de căldură egale, dar de semn contrar, cu cea asociată procesului analizat. Cel mai des se utilizează pentru compensare energia electrică, fie degajată prin efect Joule, fie disipată prin efect Peltier
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
În cea de a doua metodă, de asemenea indirectă, diferența măsurată de temperatură este folosită pentru calculul cantității de căldură schimbate. Trebuie făcută distincția între măsurarea diferenței temporare sau a celei spațiale de temperatură. Pentru diferența temporară, măsurarea temperaturii substanței calorimetrice se face înainte și după desfășurarea procesului, căldura corespunzătoare calculându-se cu relația (1), fapt ce presupune cunoașterea exactă a capacității calorice. Metoda spațială presupune măsurarea diferenței de temperatură între două puncte din calorimetru (sau între calorimetru și mediul înconjurător
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
la max. 0,2 Hz, și aceasta pentru a permite trecerea corectă a căldurii prin probă. Limita inferioară este determinată doar de sensibilitatea senzorilor. În consecință, doar procesele nestaționare, cu frecvențe cuprinse în domeniul amintit mai înainte, pot fi analizate calorimetric. Calorimetrele moderne permit determinarea rapidă și exactă a schimbului de căldură de apare într-o mare varietate de reacții chimice, fizice sau biologice. Se pot determina nu numai valorile exacte ale căldurilor schimbate în proces, dar și sensul în care
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
se apasă butonul Start (figura 12). În final se obține o curba DSC(mW/mg)-timp(min) de forma celor din figurile 14 si 15. La sfârșit, soft-ul specializat (NETZSCH Proteus Thermal Analysis) analizează datele rezultate pe baza curbei calorimetrice DSC(mW/mg)-temperatura (oC) (Figura 16). Prin evaluarea unei curbe DSC putem determina punctul de început al transformării (onset) Tî, sfârșit de transformare (end) Tf precum și a temperaturii corespunzătoare peak-ului T50. De asemenea, poate fi calculată entalpia (aria peak-ului
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
de transformare (end) Tf precum și a temperaturii corespunzătoare peak-ului T50. De asemenea, poate fi calculată entalpia (aria peak-ului), punctul de inflexiune T și derivata variației fluxului de căldură (prima derivată) d(W/m)/dt. Astfel, pe baza curbei de analiză calorimetrică (figura 17) și a datelor experimentale numerice rezultate, pot fi caracterizate modificările de fază și/sau poate fi determinată căldura specifică a materialului analizat. Dacă pe diagrama apar mai multe peak-uri, endoterme sau exoterme, acestea se raportează la peak-ul endoterm
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
PERIODIC NESINUSOIDAL 3.1. Introducere Studiul metodelor de măsurare a pierderilor de energie în materiale magnetice, efectuat în capitolul anterior, duce la concluzia că analiza regimului deformant, din punct de vedere al pierderilor, implică fie utilizarea unor metode de măsurare calorimetrice, fie utilizarea unor sisteme de calcul numeric ăsisteme cu microprocesor sau cu microcontroler) capabile să realizeze integrarea numerică a ciclului de histerezis dinamic. Sistemele practice de măsurare bazate pe cele două metode amintite prezintă mari dezavantaje legate în primul rând
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
diferențială, a fost în domeniul 149- 205°C (Tabelul 2.5). Pentru polimerii ce conțin segmente siloxanice 67e-h nu s-a observat o temperatură de tranziție sticloasă prin analiza DSC. Analiza dinamică mecanică este în general mai sensibilă decât metoda calorimetrică și permite determinarea temperaturii de tranziție sticloasă. Figura 2.11 prezintă dependența tangentei de pierderi în funcție de temperatură pentru polimerul 67e. 2.11. Dependența tangentei de pierderi în funcție de temperatură, pentru polimerul 67e. Din figură se observă că polimerul 67e prezintă două
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
Sursa elementară a energiei noastre provine din hrana pe care o consumăm. Valorile energetice ale variatelor produse alimentare este cunoscută încă de la începutul sec. XX. Atunci când s-a oxidat 1,0 g carbohidrate la CO2 și H2O într-o bombă calorimetrică, s-au măsurat 4,1 kcal. Valorile pentru 1,0 g lipide sau 1,0 g proteine au fost de 9,1 și respectiv, 4,1 kcal. Similar, valorile calorice ale diferitelor substanțe din corp au fost determinate și a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]