83 matches
-
județul Argeș RATEN, aflată sub autoritatea Ministerului Energiei Raport de cercetare tipărit pe suport hârtie, având un număr de 68 de file Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/1999 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2013 308.575,00 233 Îmbunătățirea metodei calorimetriei cu scanare diferențială pe probe cu concentrații de hidrogen în domeniu de interes 8.30.03 2022 PVR nr. 201/ 17.01.2023 Orașul Mioveni, Str. Câmpului nr. 1, județul Argeș RATEN, aflată sub autoritatea Ministerului Energiei Raport de cercetare tipărit pe suport hârtie
HOTĂRÂRE nr. 974 din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275459]
-
Str. Câmpului nr. 1, județul Argeș RATEN, aflată sub autoritatea Ministerului Energiei Raport de cercetare tipărit pe suport hârtie, având un număr de 81 de file OUG nr. 144/1999 OUG nr. 54/2013 141.031,76 202. Raport intern - Studiu privind aplicarea metodei calorimetriei cu scanare diferențială ținând cont de histerezisul solubilității hidrogenului în aliajul ZR-2,5% NB 8.30.03 2023 PVR nr. 315/ 19.01.2024 Orașul Mioveni, Str. Câmpului nr. 1, județul Argeș RATEN, aflată sub autoritatea Ministerului Energiei Raport de cercetare tipărit pe suport hârtie
HOTĂRÂRE nr. 1.096 din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288347]
-
documente; ... .5 verificarea calității și caracteristicilor acoperirii, atestată prin certificate sau alte documente; ... .6 verificarea, după caz, a caracteristicilor rășinii termoplastice formate sau a gradului de întărire a rășinii termorigide, prin mijloace directe sau indirecte (de exemplu, testul Barcol sau calorimetria cu scanare diferențială), care trebuie determinată în conformitate cu 6.10.2.7.1.2.8 sau printr-o încercare de fluaj a unui eșantion reprezentativ sau a unui rezervor de probă reprezentativ în conformitate cu 6.10.2.7.1.2.5 pentru o perioadă de 100 de ore
REZOLUȚIA MSC.501(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274563]
-
minimă cheltuită pentru întreținerea proceselor vitale (circulația, respirația, activitatea sistemului nervos și activitățile de fond ale tuturor celulelor) în condiții de repaus definește metabolismul bazal. Energia produsă în organism se exprimă în calorii și se poate determina prin metode directe - calorimetria directă sau prin metode indirecte - calorimetria indirectă. Calorimetria directă măsoară caldura produsă de organismul uman în condițiile în care subiectul este închis într-o cameră izolată termic numită calorimetru. Metoda este costisitoare și de aceea este puțin folosită. Calorimetria indirectă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
circulația, respirația, activitatea sistemului nervos și activitățile de fond ale tuturor celulelor) în condiții de repaus definește metabolismul bazal. Energia produsă în organism se exprimă în calorii și se poate determina prin metode directe - calorimetria directă sau prin metode indirecte - calorimetria indirectă. Calorimetria directă măsoară caldura produsă de organismul uman în condițiile în care subiectul este închis într-o cameră izolată termic numită calorimetru. Metoda este costisitoare și de aceea este puțin folosită. Calorimetria indirectă determină consumul de oxigen și eliminările
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
activitatea sistemului nervos și activitățile de fond ale tuturor celulelor) în condiții de repaus definește metabolismul bazal. Energia produsă în organism se exprimă în calorii și se poate determina prin metode directe - calorimetria directă sau prin metode indirecte - calorimetria indirectă. Calorimetria directă măsoară caldura produsă de organismul uman în condițiile în care subiectul este închis într-o cameră izolată termic numită calorimetru. Metoda este costisitoare și de aceea este puțin folosită. Calorimetria indirectă determină consumul de oxigen și eliminările de dioxid
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
directe - calorimetria directă sau prin metode indirecte - calorimetria indirectă. Calorimetria directă măsoară caldura produsă de organismul uman în condițiile în care subiectul este închis într-o cameră izolată termic numită calorimetru. Metoda este costisitoare și de aceea este puțin folosită. Calorimetria indirectă determină consumul de oxigen și eliminările de dioxid de carbon pe o anumită perioadă de timp, parametrii pe baza cărora se poate calcula consumul de calorii și indirect intensitatea metabolismului. Determinarea metabolismului bazal prin metoda calorimetriei indirecte se face
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este puțin folosită. Calorimetria indirectă determină consumul de oxigen și eliminările de dioxid de carbon pe o anumită perioadă de timp, parametrii pe baza cărora se poate calcula consumul de calorii și indirect intensitatea metabolismului. Determinarea metabolismului bazal prin metoda calorimetriei indirecte se face în condiții de repaus fizic și psihic care durează de cel puțin jumătate de oră, după 12-18 ore de la ultima masă, și situația în care în ultimele două zile subiectul nu a consumat proteine (carne, ouă, lapte
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de bioxid de carbon pentru oxigenul consumat (QR = 1), beta-oxidarea lipidelor produce atât bioxid de carbon, cât și corpi cetonici (QR = 0,70) iar utilizarea de substraturi mixte (metabolism de stress) conduce la un QR = 0,85. Această metodă, denumită calorimetrie indirectă, presupune dozarea oxigenului și a bioxidului de carbon în aerul inspirator și în cel expirator și determinarea volumului expirator. Actualmente există aparate de dimensiuni reduse care permit efectuarea acestor dozări la patul bolnavului și care permit și calcularea echivalentului
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
ml/kg corp/zi; pentru următoarele 10 kg se adaugă câte 50 ml/kg corp/zi; pentru ceea ce trece de 20 kg se adaugă câte 20 ml/kg corp/zi. Necesarul de calorii se poate calcula în mai multe moduri : calorimetria indirectă (vezi mai sus), principiul Fick modificat permite evaluarea consumului de oxigen la pacienți cu cateter în artera pulmonară, considerând că pentru fiecare litru de oxigen consumat se consumă o anumită cantitate de calorii care variază în funcție de QR: de exemplu
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
ANALIZA MATERIALELOR PRIN CALORIMETRIE DIFERENȚIALĂ 1. Scopul lucrării Lucrarea de laborator are drept scop familiarizarea studenților cu analiza termica diferențială a materialelor. Se vor executa măsurători pe diferite materiale și se vor trage concluzii utilizând curbele DSC rezultate. 2. Considerații teoretice Analiza termică (Thermal
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
una din tehnicile cantitative cele mai folosite de analiză termică, este utilizată pentru măsurarea variației masei probei funcție de temperatura sau timp.; procesele ce pot fi analizate prin TG sunt prezentate în tabelul 2. Atât analiza termică diferențială (DTA) cât și calorimetria cu scanare diferențială (DSC) se bazează pe măsurarea modificării energiei, dintre acestea, din punct de vedere practic, DSC fiind metoda cea mai versatilă de obținere a unor date cantitative. Analiza gazelor degajate (EGA) determină natura și/sau cantitatea de produse
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
TE) cuprinde metodele de măsurare a rezistenței sau capacității în timpul încălzirii probei. Termomagnetometria (TM) studiază, în principiu, proprietățile magnetice ale materialelor pe baza modificării masei acestora la schimbarea de fază apărută în proba aflată într-un câmp magnetic. 2.1. Calorimetria Calorimetria se referă, într-un sens mai larg, la măsurarea cantitativă a schimbului de energie sub formă de căldură din timpul desfășurării unui proces oarecare, spre deosebire de analiza termică ce se ocupă cu măsurarea și studiul transformărilor induse termic sau a
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
cuprinde metodele de măsurare a rezistenței sau capacității în timpul încălzirii probei. Termomagnetometria (TM) studiază, în principiu, proprietățile magnetice ale materialelor pe baza modificării masei acestora la schimbarea de fază apărută în proba aflată într-un câmp magnetic. 2.1. Calorimetria Calorimetria se referă, într-un sens mai larg, la măsurarea cantitativă a schimbului de energie sub formă de căldură din timpul desfășurării unui proces oarecare, spre deosebire de analiza termică ce se ocupă cu măsurarea și studiul transformărilor induse termic sau a diferențelor
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
de caracterizare a unui proces. Cantitatea de căldură eliberată sau consumată într-un proces nu poate fi măsurată în mod direct, ea fiind determinată în mod indirect prin efectul acesteia asupra unei substanțe a cărei temperatura variază. Ecuația fundamentală a calorimetriei face legătura dintre schimbul de căldură și variația temperaturii: <formula>, unde ∆Q - cantitatea de căldură schimbată, J; C(T) - capacitatea calorică, J/K; ∆T - variația de temperatură, K. variația temperaturii este direct proporțională cu căldura schimbată, coeficientul de proporționalitate fiind
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
se face cu precizie și nu există pierderi termice (lucru greu de realizat). Pornind de la ideea analizei modului de comportare a probei la modificări periodice ale temperaturii s-a pus la punct procedeul de lucru cu modularea temperaturii, care, în calorimetrie, are trei variante: 1. proba este încălzită de un flux termic, ce variază periodic și care este generat electric sau prin intermediul unei raze laser modulate; modificarea temperaturii probei fiind măsurată ca semnal de răspuns (AC calorimetry - calorimetrie AC); 2. proba
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
temperaturii, care, în calorimetrie, are trei variante: 1. proba este încălzită de un flux termic, ce variază periodic și care este generat electric sau prin intermediul unei raze laser modulate; modificarea temperaturii probei fiind măsurată ca semnal de răspuns (AC calorimetry - calorimetrie AC); 2. proba este încălzită de un flux termic determinat de evaporarea unui film metalic de pe suprafața sa, încălzit periodic. Modificarea temperaturii este măsurată prin intermediul aceluiași film metalic, folosit în acest caz ca un termometru rezistiv. Cea de a treia
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
probei (3ω method - metoda 3ω); 3. temperatura probei sau cuptorului este astfel controlată încât să respecte un program de modificări periodice, fluxul termic fiind măsurat prin intermediul diferenței de temperatură dintre probă și mediul de referință (temperature-modulated differential scanning calorimetry, TMDSC - calorimetrie cu scanare diferențială și modularea temperaturii). Pornind de la faptul că transferul termic necesită întotdeauna un interval de timp, frecvența modulării temperaturii este limitată la max. 0,2 Hz, și aceasta pentru a permite trecerea corectă a căldurii prin probă. Limita
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
determina diverse funcții termodinamice, cum ar fi, de exemplu, entalpia, entropia sau energia liberă. De mare importanță practică este și determinarea exactă a valorii căldurii specifice la presiune constantă, cP, la diverse temperaturi. 2.2. Analiza termică diferențială (DTA) și calorimetria cu scanare diferențială (DSC) DSC este folosit pentru determinarea a diferite mărimi termodinamice, unele dintre acestea fiind amintite în tabelul 3. În figura 1 este prezentată schema unei instalații tipice de analiza termică diferențială (DTA). Proba și materialul de referință
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
001K/min...100K/min (în funcție de temperatură); * Rata de măsurare: 0 mW...±600 mW; * Precizie temperatură: 0,1 K; * Precizie de determinare a entalpiei: ± 0,5%; * Atmosfera de azot, heliu sau argon; statică sau dinamică. 3.2. Desfășurarea lucrării de laborator Calorimetria cu scanare diferențială permite determinarea mai multor mărimi termodinamice, pentru solide și lichide, prin măsurarea fluxului de căldură din zona probei cât și a celui din zona de referință, ca o funcție de timp și temperatură. Se pot astfel măsura și
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
150°C până la 270°C [20]. Viscozitatea inerentă a acizilor poliamidici a fost în domeniul 0,42,63 dL/g. Introducerea de substituenți clor sau fenil conduce la o creștere a solubilității. Temperatura de tranziție sticloasă, determinată prin măsurători de calorimetrie diferențială, a variat în domeniul 204-263°C. Polieterimidele derivate de la dianhidridele cu unitatea de hidrochinonă substituită cu substituenți metil sau clor prezintă temperaturi de tranziție sticloasă mai mari în comparație cu polieterimidele corespunzătoare nesubstituite. Introducerea substituentului fenil a condus doar la o
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
rupere în intervalul 47-108 MPa. Așa cum s-a determinat prin analiza termogravimetrică dinamică polimerii pierd 10% din greutate la temperaturi aflate în domeniul 542-583°C în aer și 533-568°C în azot. Temperaturile de tranziție sticloasă, determinate prin măsurători de calorimetrie diferențială, au variat în domeniul 193- 224°C. Polieterimidele derivate de la dianhidrida ce conține unitatea naftalen prezintă temperaturi de tranziție sticloasă puțin mai ridicate datorită grupului voluminos 2,3naftalenic care mărește bariera energetică de rotație și reduce flexibilitatea catenelor macromoleculare
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
Așa cum se poate observa, procesul de degradare până la 600°C prezintă un maxim de descompunere situat în domeniul 540-560°C. Pierderile în greutate la 500°C au fost în domeniul 3,5-8%. Temperatura de tranziție sticloasă a fost determinată prin calorimetrie diferențială (DSC), cu o viteză de încălzire de 15°C/min, încălzind proba de la temperatura camerei până la 350°C, sub azot. Temperatura de tranziție sticloasa a fost considerată ca fiind temperatura corespunzătoare punctului de inflexiune de pe curba care arată variația
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
probabil degradării grupelor metilenice, concomitent cu o creștere a conținutului de siliciu. Al doilea maxim al descompunerii a fost în domeniul 630-685°C și sa datorat degradării catenei principale a polimerilor. Temperatura de tranziție sticloasă a polimerilor 67a-d, determinată prin calorimetrie diferențială, a fost în domeniul 149- 205°C (Tabelul 2.5). Pentru polimerii ce conțin segmente siloxanice 67e-h nu s-a observat o temperatură de tranziție sticloasă prin analiza DSC. Analiza dinamică mecanică este în general mai sensibilă decât metoda
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
Polimerii au o comportare tipică pentru polieteri heterociclici termoplastici, care prezintă o scădere accentuată a modulului la temperatura de tranziție sticloasă (relaxare a). Temperaturile de tranziție sticloasă măsurate prin analiză DMA au fost puțin mai mici decât acelea determinate prin calorimetrie diferențială (DSC) (Tabelul 3.4). Valorile tan 5 măsurate la temperatura de tranziție sticloasă sunt în strânsă dependență cu rezistența la impact a materialelor; rezistența la impact crește odată cu creșterea valorii tan5. Valorile tan5 a polieterilor heterociclici sunt foarte apropiate
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]