32 matches
-
Pagină realizată de octavian nica Moda - un simbol al aspirației de integrare în Europa Secvențe din istoria pălăriei: de la ișlic și calpac, la joben și... așa mai departe ... ”Și de-a soarelui căldură/ Voi fi roșie ca mărul,/Mi-oi desface de-aur păru/Să-ți astup cu dânsul gura. De mi-i da o sărutare,/Nime-n lume n-o să știe
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
a la turc“, fie într-o caleașcă(...) ; poartă anteriu de mătase trandafirie peste care se desfășoară un veștmânt îmblănit cu hermină; e încins cu brâu roșu prins cu paftale; poartă șalavari roșii, ciorapi și papuci galbeni, iar pe cap un calpac, ca un borcan mare cu gura în jos, având partea de sus marcată printr-un petec de postav roșu, ce-i „arată“ treapta socială și gradul în administrație. La începutul secolului al XIX-lea, valahii nu se deosebeau de orientali
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
borcan mare cu gura în jos, având partea de sus marcată printr-un petec de postav roșu, ce-i „arată“ treapta socială și gradul în administrație. La începutul secolului al XIX-lea, valahii nu se deosebeau de orientali „decât prin calpac, un fel de pălărie lățită în partea de sus“. Dar influențele apusene încep să se regăsească tot mai mult în sânul societății „bune“ de la Iași și București. Prin 1843-1846, la soarelele date de domnitori, protipendada se afișa ostentativ în rochii
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
cu reflecții filosofice inadecvate. Un citat savuros din Pompiliu Eliade care descrie vestimentația boierilor și a jupâneselor ("Mărimea tichiei diferă și, când, din întâmplare, doi boieri de prim rang reușesc să găsească o trăsătură în care să încapă amândoi, cu calpace cu tot, atunci le este imposibil să se privească în față... Cât despre jupânese, ele au toată fața pictată" etc.) este continuat cu un comentariu al esteticului, al obiectului artistic în general, căruia îi vin în ajutor următorii: Heidegger ("aici
Tentatii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17570_a_18895]
-
-n fir și-n mărgăritare, fesul la o parte, iminei mici și roșii, ș-apoi la brîu două lungi pistoale ghintuite.(...) Alături de dînsul înainta pe un cal mai ticnit, dar încărcat cu grele podoabe, Andronic Cantacuzenil. în cap purta naltul calpac de hîrșie fumurie cu fund de serasir; pe dînsul avea o hlamidă de sevai roșu, cusută cu palme de fir de poale și încinsă d-a curmezișul, pe sub supțiori, cu un lat brîu sau omofor, semănat cu motostaturi în șatrange
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
diferite culori. În ea se află un caval, iar alături ghega „obiect de lemn, pentru prins oile de picior.” Tot în această cameră se află manechini îmbrăcați în costume tradiționale de bărbat și de femeie. Costumul bărbătesc este alcătuit din: calpac „căciulă” neagră de oaie, riza „cămașă” din pânză albă, țesută în casă, încheiată în nasturi, guler pe gât, mânecă lungă cu manșetă, elek „bundiță” de miel de culoare albă naturală, cu aplicații din piele maro, poturi „pantaloni” negri din postav
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
era verișoară), aflată la Stanbul: „Te rugăm, cumnată [de văr - nota autorului], să spui dumnealui lui Iliașcu să îngrijească să ne trimită 9 pontale, toate cu diamante bune, care însă să fie mai mari decât acelea ce am pus la calpacul nostru cel verde. Să caute să fie de-o astfel de mărime, încât să ajungă 9 pentru un calpac, și nu 13, însă să mi le trimită cât mai curând, căci avem nevoie de ele pentru nunta pe care preaînaltul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să ne trimită 9 pontale, toate cu diamante bune, care însă să fie mai mari decât acelea ce am pus la calpacul nostru cel verde. Să caute să fie de-o astfel de mărime, încât să ajungă 9 pentru un calpac, și nu 13, însă să mi le trimită cât mai curând, căci avem nevoie de ele pentru nunta pe care preaînaltul nostru domn o pregătește surorii sale, și să le avem gata până la lăsatul secului. Te mai rugăm să rogi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îl descrie: „în spatele său [al Domnului Vasile Lupu] este soția sa, care e Cercheza Doamna [Ecaterina Cercheza sau circaziana - nota ed.], îmbrăcată cu o haină de brocart de aur și de samur, cu giuvaierurile ei de aur, și [purtând un] calpac de samur. în spatele ei sunt fiicele sale, una care în Polonia [Maria era fata făcută de Vasile Lupu cu prima soție, Tudosca Bucioc; ea fusese măritată cu prințul lituanian Janusz Radziwstt - nota mea, D.H.M.], [iar] cealaltă care a fost măritată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al țării Românești, „întins pe masă [cu] fața descoperită[...] era îmbrăcat cu veșmintele sale domnești, cu o haină subțire de brocart de aur, împodobită cu blană de samur de mare preț, cu ceaprazuri și nasturi de argint aurit și cu calpacul de samur pe cap. Era acoperit în întregime până la picioare cu un giulgiu de saten alb cu o cruce în foi de aur, iar în jurul său ardeau lumânări” 29). Cantemir n-a observat acea amenajare specială, făcută în curtea palatului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mongol purtând steagul alb al păcii traversă defileul dinspre Răsărit, gonind aproape culcat pe coama calului. Călărețul urcă la galop dealul pe care se aflau Apărătorii și se opri În fața lui Angelo. Era un tătar scund, purtând pe cap un calpac din blană de vulpe. Privi luptătorii din jurul lui, descălecă și se Înclină, cu mâna dreaptă la piept, În fața lui Angelo. - Dacă nu mă Înșel, mă aflu În fața comandantului suprem al Ordinului Apărătorilor, spuse tătarul În limba turcă, știind că va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
câmpul de luptă. Pentru tânărul pictor, Angelo era, În mod indubitabil, un geniu militar. Și apoi, brusc, Alexandru Îl văzu pe Amir. Știu că e el, deși totul se petrecea departe, la liziera din stânga a pădurii. Era un călăreț fără calpacul de vulpe pe care Îl purtau ceilalți, cu părul negru ca abanosul, fără cotierele și genunchierele de oțel și fără cămășile de zale pe care le aveau luptătorii săi. Avea doar o platoșă de piele și o cămașă albă, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mai tineri dintre bărbați se aruncară după el și căzură pe covor. Femeile și fetele, împiedicate de propriile lor fuste, ajunseră și ele tot acolo, țipând cu mare plăcere. Bărboșii boieri divaniți, incomodați de greutatea anilor, a caftanelor și a calpacelor tivite cu blănițe de jder, doar se răsuceau pe călcâie la dreapta sau la stânga, urmărind fuga micuțului rebel care reușea să scape mereu. O potaie atât de simandicoasă și de îndârjită, înverșunată să-i termine pe toți cu lătratul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
prima oară. Și tu care credeai că arăți ca un prinț din poves... Își mușcă buzele. Apoi sări din pat și începu să scotocească prin cufărul cu haine. Dulame îmblănite, anterie colorate, mantii din mătase orientală, giubele, ișlice, gearuri, blănuri, calpace, șaluri zburau prin aer și cădeau pe covor. În sfârșit, undeva, la fundul cufărului, regăsi tunica lui de studenție și câteva perechi de pantaloni. Nu arătau deloc rău. Ba chiar își amintea cât de repede cucerise, cu ajutorul lor, inimile unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
fără maghiari nu poate fi admisă. Unicul pupor săsesc, ca cel mai mic, dar cu cei mai puternici patrioni, aliatul privilegiat al maghiarilor nainte de 1848, au fost mai mult cruțat, în anul acesta însă și sașilor li se puse calpac pe cap și pinteni la călcâie. Pe sași - i supără și aceasta, însă lor nu le va fi nimica. Fiindcă ei nu se află printre maghiari, ci printre români, lor tot li s-au lasat supremația faptică peste majoritatea teritorului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui și-l sugruma în juvăț, iar, mai apoi, îi tăia capul cu un satâr. Cum îi punea căpățâna într-un sac pentru a-l înfățișa sultanului, semn că își isprăvise treaba. Purtând o mantie de postav negru și un calpac, căptușite și tivite cu blană de samur, vodă ședea în jilț. Și nici că-i păsa de toată zavistnicia din jurul lui. Știa cât de mult îl pizmuiau boierii, dar nu se temea prea tare. Râdea chiar pe seama acestei adunături de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
gâtuie găina care face ouă de aur... Când au scos mai mult bănet din Țara Românească? Or fi învățat și ei că domnul bogat plătește în haznaua sultanului, iar cel sărac în buzunarele creditorilor din Fanar. Și totuși? Își scoase calpacul cu blană de samur de pe cap și-și îndesă în locul lui o căciulă la întâmplare, a nu știu cui din cei adormiți, se îndreptă de spinare stăpânindu-și un geamăt - îl dureau oasele la fiecare mișcare -, deschise ușa, pe sală nimeni, în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vor să facă divan mare și să aleagă domn nou, da’ Craioveștii au pus la cale să ieși tot măria ta, șopti ieromonahul aruncând priviri speriate în toate părțile. Să fii pregătit cum se cuvine, cu caftan domnesc și cu calpac pe cap. Dinspre Podul lui Șerban Vodă se auzeau sunând trompeții. Cei doi ieniceri de pază intrară și-și ocupară locurile. Pe rând, ieromonahul îi binecuvânta surâzând detașat de cele lumești, doar când a fost rândul lui Ștefan i s-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
stele fusese răvășită de către oamenii lui Mustafa Aga în căutare de documente, iar spătăria mare era aproape devastată de covoare și de mobilier. La ieșirea din biserică, Ștefan Vodă Cantacuzinul ceru unui văr să caute printre hainele lui Brâncoveanu un calpac îmblănit ca să și-l pună pe cap. Nici urmă de haine, doar ce a mai rămas în iatac, au luat turcii totul. În spătăria mare dorobanții și slujitorii pregăteau pentru primirea la domn, când Ștefan Vodă a intrat cu capul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
eticheta. — Sărut mâna, nașule, și noul vodă se aplecă și-i sărută mâna vechiului voievod. Am venit să-ți spun că m-au ales domn, și-l măsură din cap până-n picioare pe Brâncoveanu. Privirea Cantacuzinului stărui în special asupra calpacului elegant de pe capul vărului său mai vârstnic. — Îmi pare bine că te-au ales pe domnia ta, finule, mă bucur să fie domn unul dintr-ai noștri... Dacă Dumnezeu a vrut să ni se plătească după păcatele noastre în felul acesta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
soldat superb, bine făcut, îmbrăcat în costumul său de mare ținută, dolman albastru cu galoane de aur, pantaloni din fetru alb strânși pe trup, centură roșu-purpurie cu ornamente în formă de măsline de aur, cizme cu ceaprazuri din același metal, calpac de astrahan cu panaș roșu, ne-a amintit de tipul frumoșilor husari, atât de lăudați și atât de vrednici de această laudă. La București, Ploiești, Brăila, peste tot, ofițerii de dorobanți ne-au părut remarcabili. Cu cincizeci de mii de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
i se pare deosebit de pitoresc, prin combinația cămășilor albe și Încrețite, brodate cu motive florale, a catrințelor cu dungi late și a cizmelor roșii cu tocuri, În timp ce părul este Împletit cu perle și panglici, capul este acoperit cu un mic calpac cu mărgele, iar fruntea și gâtul sunt Împodobite de coliere de aur sau de argint. Portul bărbaților este mult mai simplu, constând din nelipsitul cojoc de oaie, dolmanul fără mâneci, cămașa lungă de pânză, opincile și cușma Înaltă de miel
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vestimentar nu e lipsit de însemnătate, iar adoptarea costumului occidental ar părea o inovație la fel de periculoasă ca și schimbarea ideilor politice. Boierii care îmbrăcaseră fracul în timpul ocupației ruse au fost ulterior nevoiți, odată cu restabilirea autorității otomane, să reia anteriul și calpacul. Un sociolog al timpului nostru (Jean Stoetzel) a numit moda „aventură fără risc“... Anumite experiențe românești de la începutul secolului XIX clatină, cum vedem, adevărul formulei. La 4 iulie 1829, la mitropolia din București se celebra capitularea Silistrei, episod însemnat al
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
al pictorului Emmanuel-Adolphe Midy intitulat La rencontre și făcând parte din ciclul Souvenirs de Moldavie (cca. 1840). Tânărul îmbrăcat în costum european, ridicându-și cilindrul în semn de salut, și boierul în anteriu, care-și saltă cu amândouă mâinile voluminosul calpac - iată emblema epocii! În 1837, vizitând Obșteasca Adunare a Valahiei, contele Demidov remarca prezența în sânul ei a câtorva boieri bătrâni, care-și păstrau veșmântul larg și impunător, împreună cu barba și ișlicul. O litografie a lui Auguste Raffet, care însoțea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
lui Auguste Raffet, care însoțea expediția lui Demidov, înregistrează plastic impresia: prezidată de mitropolitul țării, care șade într-un jilț cu baldachin, adunarea e un expresiv conglomerat de costume europene și orientale. Dintre boierii de modă veche, trei își țin calpacele pe cap, ceilalți poartă fesuri cu ciucure. Privind această gravură, în care giubelele alternează cu fracurile precum slovele cu literele în alfabetul de tranziție, s-a născut gândul cărții de față. Șederea lui Demidov în București a inclus și participarea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]