25 matches
-
intri-n sacrele-i bulboane burdușescu-te - buluc - cosașe doamne! îmbuibate crime - vag soprane îți sărută crinul vieții vane: crâncen ofilit de vremuri pân' la os te predai lui Procust cel scabros ...cin' să-ți dea vreun rest la-așa bancnotă? calpuzanii te-mbrâncesc din notă-n notă! --------------------- Adrian BOTEZ Paști 2016 Adjud Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - PIROMANII (POEME) / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1949, Anul VI, 02 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adrian Botez : Toate Drepturile
PIROMANII (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1462176430.html [Corola-blog/BlogPost/366120_a_367449]
-
În același mod, Mavrogheni devine un personaj de elecție al lui Dionisie Ecleziarhul, sau, mai tîrziu, al evocărilor lui Ion Ghica. În fine, mai aproape de noi, "cronică scandaloasa" a acestei domnii de pomina avea să furnizeze fundalul istoriei picarești a Calpuzanilor, românul "istoric" (în fapt o narațiune esopica) al lui Silviu Angelescu. Cunoscut pentru studiile sale etnografice, autorul - puțin bănuit de apetiturile ficțiunii - se înscrie în seria literaturii de underground a ultimei etape a dictaturii comuniste. Reeditat azi (nouă ediție, augmentată
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
ultimei etape a dictaturii comuniste. Reeditat azi (nouă ediție, augmentată cu pasajele cenzurate a fost lansată la Târgul de carte bucureștean din această vară) românul își păstrează intacte virtuțile, cu savuroase aluzii și trimiteri la strictă actualitate. Apărut în 1987, Calpuzanii a fost curînd retras din circulație și nu s-a bucurat de ecouri criticie pe masura (unele vor fi reluate abia în 1990). La relectura, uimirea noastră unește admirația pentru perfectă asimilare a materiei istorice, cu sinceră invidie confraterna a
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
lipsă de pudoare-i știm capabil[i], că nu vor cuteza a scoate numaidecât în circulație moneda patriotismului, democratismului și virtuților d-lor, pentru că, mulțumită experienței triste a câtorva ani din urmă, lumea știe că această monedă este fabricată de calpuzani. [ 2 octombrie 1880] ["DUMINECA VIITOARE VA ÎNCEPE... Dumineca viitoare va începe trupa d-lui Ionescu reprezentațiile sale în teatrul Bossel. D-sa a angajat o trupă franceză de operette, pe lângă care seratele vor fi variate prin jocuri de canzonete și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fără a neglija rolul formei de comunicare, orală sau scrisă. Remarcabil prin performanțele de sinteză și teoretizare, volumul se distinge și prin plasticitatea exemplelor ce ilustrează discursul teoretic. Ca și Umberto Eco, A. abandonează studiul teoretic erudit în favoarea romanului pseudoistoric. Calpuzanii (1987; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române), folosește trucul romantic al manuscrisului găsit din întâmplare, pentru a înfățișa o cronică a domniei lui Mavrogheni, fanariotul smintit de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Datele reale, preluate din scrieri de epocă sau din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
el folosește tehnica naivă a primelor romane românești - ce operează prin opunerea maniheistă a personajelor sau prin exhibarea unei morale evidente - și, totodată, reconstituie o savuroasă și plauzibilă limbă arhaizantă. Parodiind romanul picaresc și comic prin afișarea ironică a convențiilor, Calpuzanii poate fi citit și ca un roman cu cifru, o sugestie în acest sens fiind oferită de prefață, care, dincolo de fantazările erudite pe teme lingvistico-mitologice, conține și un avertisment către cititor. După mai bine de un deceniu de la publicarea studiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
sunt urmărite transferul de substanță și evoluția formală de la creațiile populare la dubletele lor culte și totodată se reliefează, cu aplicare la opere ale lui Heliade-Rădulescu, Rebreanu sau Sadoveanu, rolul mitului în strucura tipologiilor literare. SCRIERI: Portretul literar, București, 1985; Calpuzanii, București, 1987; ed. 2, București, 1999; Legenda, București, 1995; Mitul și literatura, București, 1995; Petre Georgescu Delafras, București, 1999. Culegeri: Folclor din Dâmbovița, București, 1981 (în colaborare cu Octav Păun); Legende populare românești, postfața edit., București, 1983 (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
bucoavnelor, AFT, 1988, 5; Gabriela Gavril, Istorie ieroglifică, „Dialog”, 1988, 126; Val Condurache, Povești trecute, povești viitoare, CL, 1988, 7; Doru Mareș, Cronici-cronice, VR, 1989, 4; Piru, Critici, 299-301; Gabriela Omăt, „Eroi-comico-satiric” contra „delectatio morosa”, RL, 1990, 28; Tatiana Mihuț, „Calpuzanii”, ATN, 1990, 8; Munteanu, Jurnal, V, 272-275; Dicț. scriit. rom., I, 77-78; Lovinescu, Unde scurte, V, 60-65; Datcu, Dicț. etnolog., I, 47-48; Luminița Marcu, „Mitul și literatura”, RL, 1999, 18; Dicț. analitic, IV, 465-466. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
feeria lumii bizantine”, pusă sub semnul duplicității și al suspiciunii cvasigeneralizate) și până la pamfletul (în esență, politic) direct, sarcastic, la I. D. Sârbu, în Adio, Europa, sau într-un travesti pseudoistoric care nu-i reduce, ci îi subliniază ironia, ca în Calpuzanii lui Silviu Angelescu. Dar vârsta de aur a b. literar românesc rămâne cea ilustrată în perioada interbelică nu numai de mari scriitori ca Mateiu I. Caragiale și Ion Barbu, ci și de istorici, folcloriști, lingviști, critici și istorici literari (N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Îi Îngăduia) la spiritualitatea răsăriteană. Lor li se datorează, pe de altă parte, recurgerea la cultură ca la un instrument de protest politic alegoric, sibilinic, așa cum s-a Întâmplat, de pildă, cu Marea trăncăneală a lui Mircea Iorgulescu sau cu Calpuzanii lui Silviu Angelescu. Optzeciștii au adus, În această schemă evolutivă, aversiunea structurală față de Puterea Zilei, față de Establishment, și decizia de a răspunde unei provocări politice ultragiante prin mijloace estetice, cu un rezultat firesc, care a fost postmodernismul. Optzecismul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
textul a fost republicat la jumătatea anilor ’70 <endnote id="(525)"/>. Practica devenise atât de uzuală, Încât unii autori ajunseseră să se autocenzureze. Silviu Angelescu, de pildă, mi-a mărturisit că În 1988, pentru a nu compromite publicarea romanului său Calpuzanii, a exclus de bunăvoie episodul referitor la Rașelica, fiica unui „cârciumar ovrei, jupân Moișă sin Bercului” <endnote id=" (825)"/>. Paginile autocenzurate au fost reintroduse În cuprinsul romanului abia În 1999, În ediția a II-a, revăzută, a cărții <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să fie privite de către străini, pentru a nu-i ispiti erotic : „femeile [...] să feresc de vederea streinilor și să dau În lături, așa să nu treacă femeia pe dinaintea bărbatului pe drum sau cărare” (Miron Costin, De neamul moldovenilor). În romanul Calpuzanii de Silviu Angelescu se iscă un Întreg tărăboi interetnic atunci când un boiernaș român din vremea domnitorului Nicolae Mavrogheni (1786-1790) este „prins În fapt” (adică În flagrant delict), „fiindu cu șalvarii lăsați”, iubindu-se cu Rașelica, fiica jupânului cârciumar Moișă sin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Filimon a zugrăvit cu tușe negre imaginea negustorului evreu din Bucureștiul primelor decenii ale secolului al XIX-lea (1814- 1825). E vorba de chir Costea Chiorul, un afacerist fără scrupule, „evreu de origine”. El era „cel mai mârșav și mai calpuzan dintre toți grecii [= fanarioții] din Țara Românească”, „făcea parte din toate breslele neguțătorești, fără ca să plătească patentă la vreuna dintr-Însele”, avea „o rară dibăcie [În afaceri], Întemeiată, din nenorocire, pe un caracter cât se poate de mârșav”, „spiona pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
calicul Aron, „un ovrei negustor”. Vorba fiului dramaturgului : „În București bani nu mai au decât jidanii”, cum Îi scria În 1908 Mateiu Caragiale unui prieten de la Paris <endnote id="(895, p. 587)"/>. Monedele de aur (galbenii) erau câteodată falsificate de calpuzani. Evident, adesea erau acuzați zarafii evrei : „Ovreiul dracului, bată-l Maica Domnului - blestema câte un boier român pe la mijlocul secolului al XIX-lea -, uite colo câtă bucată de aur a tăiat din bietu galbenu ăsta ; ar trebui stăpânirea să spânzure pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
erau acuzați zarafii evrei : „Ovreiul dracului, bată-l Maica Domnului - blestema câte un boier român pe la mijlocul secolului al XIX-lea -, uite colo câtă bucată de aur a tăiat din bietu galbenu ăsta ; ar trebui stăpânirea să spânzure pe astfel de calpuzani” ; sau : „afurisitu de jidov, Îi ia auru [de pe monedă] cu apă tare” <endnote id="(824, p. 403)"/>. Și În proza lui Vasile Alecsandri „zarafii jidovi” pileau „zimții [galbenilor] cu un instrument ce-i zice chilă [= pilă]” (Istoria unui galbân, 1844
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iași, 2003. 823. Nicolae Filimon, Escursiuni În Germania meridională. Nuvele, postfață și bibliografie de Paul Cornea, Editura Minerva, București, 1984. 824. Ion Ghica, Scrisori către V. Alecsandri, Editura Minerva. București, 1986 (prima ediție : Tipografia Academiei Române, București, 1884). 825. Silviu Angelescu, Calpuzanii (roman), Editura Cartea Românească, București, 1987. 826. Ioan Petru Culianu, Pergamentul diafan. Ultimele povestiri (scrise În colaborare cu H.S. Wiesner), postfață de Paul Cernat, Editura Polirom, Iași, 2002. 827. Matei Cazacu, Minuni, vedenii și vise premonitorii În trecutul românesc, Editura
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o serie de stereotipuri negative cunoscute, iar evreii sunt prezentați ca popor deicid. În plus, Înfățișarea evreului biblic este „actualizată” (perciuni, barbă și șal de rugăciune tipice pentru Ostjuden) pentru a corespunde cu imaginea evreului ortodox modern. 856. Silviu Angelescu, Calpuzanii (roman), ediția a II-a revăzută, Editura Humanitas, București, 1999, pp. 50-53. 857. Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. II (1913- 1916), ediție de Stelian Neagoe, Editura Humanitas, București, 1991. 858. Nicolae A
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se prens en grez. Mais, se chanvre broyes ou tilles, Ne tens ton labour qu’aș ouvrez Tout aux tavernes et aux filles? BALADA A ÎNVĂȚĂTURII ÎNȚELEPTE CELOR CARE DUC O VIAȚĂ TICĂLOASA (1958) Căci, vînzător de iertăciuni, Măsluitor sau calpuzan, Or să te puie pe tăciuni Fiert în oloiul din cazan, Ca un nelegiuit hiclean. Fii fur, dar unde-i ce-ți aduce Al furtișagurilor plean? La tîrfe și la crîșmi se duce! Zi din cimpoi și zi mascări Și
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
-s vechi, să nu le puneți cruce: Sînt gioarse potrivite pururi La tîrfe și la crîșmi a duce! BALADA A ÎNVĂȚĂTURII ÎNȚELEPTE CELOR CARE DUC O VIAȚĂ TICĂLOASA (2013) Căci, ori vinzi indulgente false, Ori măsluiești cu alti coțcari; Ori calpuzan ești, ce se arse Ca opăriții de pleșcari (Sperjuri, nelegiuțiți, tîlhari); Ori hoț, pîndind pe după tufe: Cui duci purcoiul de biștari? Tot pe la crîșme și la fufe. Glumește, cîntă, joaca farse; Pungaș ghiduș, fă tumbe, sări; Zar, cărți, popici - să
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
conștiința noastră colectivă, devenită "tradițională" ori poate manipulată să fie astfel, prin diversele "documente de partid", manuale vechi și noi, prin mediatizări, declarații peremptorii ale unor "factori de răspundere" sau lideri de opinie, sofisme proferate cu aplomb ale unor gurù calpuzani. A devenit "de actualitate" mai ales ceea ce trăim material - frig, foame, sărăcie, nivel de trai lamentabil, salarii mizere și pensii rușinoase, imagini porno sau tip "Playboy", schimbare de guvern, exod al tinerilor, nașterea sau avortarea unei "legi", o revoltătoare corupție
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
fi știind"). Dar și depărtarea în timp se face simțită, nu numai prin turcisme și grecisme; ci și, de pildă, în surpriza de a vedea locuțiunea rânduri-rânduri azi asociată poeticității eminesciene în context banal, cotidian sau macabru: "câte patru numiți calpuzani au murit, rânduri-rânduri, de boala lingorii". Puțin obișnuite sînt și formele de gerunziu trecut, intens folosite doar în documentele oficiale: "fiind fost isprăvnicel", "fiind avut cu dânsul și o căruță", "nefiindu-să fost întîmplat oameni în preajmă" etc. Pentru aspectul lexical-stilistic
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
despre condiția femeii, Isabella generalizează: „Slabe numește-ne de zece ori, / Căci suntem moi ca și făptura noastră / Și luăm de bună orișice minciună.” Al treilea vers, extrem de ambiguu, lasă mai multe posibilități interpretative, printre care și „Ușor ne modelează calpuzanii” sau „Putând lua și forme-nșelătoare”. Când Ducele, deghizat în călugăr, perorează, în proză, pe tema decăderii moravurilor (III,1), frazele lui lungi generează ambiguități decodate în moduri diferite de către îngrijitorii edițiilor Oxford și Cambridge. La Bawcutt avem „...și e
William Shakespeare –450: Măsură pentru măsură intr-o nouă traducere by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/2606_a_3931]
-
vorba de talent, de o intuiție artistică rar dobândită din primul foc, ceea ce ne face să credem că autorul va fi aproape obligat să se ia în serios și să "recidiveze" cel puțin la nivelul acestei cărți. Silviu Angelescu, expertul calpuzanilor, prețuind foarte scrierea lui Adrian Grigore, ne previne că e vorba de "sfârșitul de veac fanariot". Adică de ultimă parte a domniei lui Vodă Șuțu peste Țară Românească. Povestirea focalizează valea Teleormanului, cu natura, satele și cătunele sale la răscrucea
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
atitudinea diferită față de posibile plagiate și împrumuturi nemărturisite ale altor autori importanți, dar lipsiți de actualitate - filozofică, ideologică, simbolică. Spre deosebire de ei, Nae Ionescu nu e un bătrân „corsar al minții“ retras cuminte în insula vremii sale, ci un mereu tânăr calpuzan de idei, care refuză să dispară din „identitatea și conștiința de sine a românității“. De aceea trebuia pedepsit exemplar. Nu mai contează dacă, pentru aceasta, se spun neadevăruri, se comit exagerări și măsluiri. Corectitudinea politică o bate pe cea științifică
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
adevărații eroi. De aceea, în Războiul lui Vasile Vodă Cannano (1978), ca și în celelalte romane istorice, va imagina un trecut fabulos, în care talentul și rafinamentul său artistic (ce amintesc de Cartea Milionarului a lui Ștefan Bănulescu sau de Calpuzanii lui Silviu Angelescu) se pot exprima în voie, abstrăgându-se subtil, dar total comandamentelor extraliterare ale esteticii oficiale. Imaginând acțiuni inedite și eroi excepționali (Vasile Vodă), autorul face ca până și personajele negative să aibă o putere de seducție fascinantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]