217 matches
-
tata și vreo 2 vecini, purcedeau voinicește la tăiatul porcului...Gospodinele, (mama și mamaia) trebăluiau prin casă, fierbeau țuica si vinul pentru “pomana porcului” ce avea să urmeze și pregăteau toate vasele pentru bunătățile ce aveau să le facă: cârnați, caltaboși, șuncă, tobă, jumere... După ce-l pârleau pe “Ghiță”, îl “bărbiereau” și-l spălau bine, îl înveleau cu o pătură, să nu-i fie frig, iar noi ne suiam călare pe el, tata îi făcea semnul Sfintei Cruci pe frunte, îl
AFLAT ÎN LUCRU) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/O_iarna_ca_n_povesti_cristian_gabriel_groman_1351706663.html [Corola-blog/BlogPost/346349_a_347678]
-
cea mai citită de pe aici. Nu mă suportă hârtia să-i spun titlul ... - Punct și de la capăt. Omul ăsta, viitorul nostru cititor, dorește ceva de la noi. Și noi? Îi povestim porcării? - Da' cine a pomenit nene' Punctule, de tobă, de caltaboși, cârnați, porcării d'stea? Vorbeam și noi așa, din plictiseală. Nu vezi că nu ne mai citește nimeni? Subliniez: nimeni! - Hai, nu te mai ambala atâta! Puteai să-mi pui ghilimelele că tot aia era. - Eu, ca Liniuță de dialog
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_care_rade_lica_barbu_1371196894.html [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
cine discuta. Mama, lângă tine și tata, pe partea cealaltă. Să vezi ce plăcută va fi noaptea asta! - Ha, ha, ha! Asta e prima lecție a vieții! Următoarea? - Nu știu! Avem toată noaptea la dispoziție ca să aflăm. Hai, gustă din caltaboșul făcut de mine! Ia cu muștar! Să bem și un păhărel... - Să ne veselim nițel! mai râse Violeta. Asta e a doua lecție! Nu știam că voi uita așa de repede drama vieții mele (iar o podidește plânsul). - Hai, Violeta
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486067607.html [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
inamovibile. Freamătă orhideele carnivore, orori, aurore. O, cara mia, cară-mi cărămida în casă. Bourbonii lucrau câte 18 ore pe an. De asta vinul este negru ca un catran. În depărtare un lup lătra la strămoși, îi răspundeau obraznic doi caltaboși. Se trezeau morții, ce-i gălăgia asta? Întreabă pe Popeasca. Valul ușor al unui discurs apatic, duios aspazia trecea prin anastasia. Vorbind cu nasul, riști să pierzi parastasul. Ce masă, ce rasă. Ochii m-au lepădat, ciudată floare fără parfum
POPESCU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ionescu_popescu_boris_mehr_1391498006.html [Corola-blog/BlogPost/364139_a_365468]
-
pe cei din jur, bucuria de a dărui și a primi... Doamne, pe atunci simțeam bucuria tuturor, simțeam că trăiesc! Îmi revine în memorie plăcerea cu care mâncam colindețele, pe care mama mea le punea în zeama în care fierbea caltaboșul bolborosind pe plită în dimineața Crăciunului. În acea zi, colindețele(specifice Munteniei), covrigii, colacii și boboroadele căpătau o savoare deosebită. Merele si gutuile coapte erau cele mai deosebite delicatese pentru sufletul meu, și stăteau frumos rumenite pe colțul plitei, pentru
IERNILE COPILĂRIEI MELE...PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1418134337.html [Corola-blog/BlogPost/375738_a_377067]
-
de afine, Ce să spun chiuitori Se puseră vreo trei ciori, Steaguri fluturau pe ciuturi Trei cohorte mari de fluturi, Un bondar a vin duhnind, Trecea aghezmuind. Vreo trei rate dolofoane Învârteau la patefoane; Cinci gânsaci gălăgioși Îi serveau cu caltaboși. Mare nuntă , cu mult sârg, Haideți, măi copii, în crâng! Mirele e de rang mare Cu fireturi sclipitoare. A venit de peste-ocean, La volanul de Mertan, Venit chiar din Rio Bravo Un gândac de Colorado. Cel mai curat motănel Vă
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
bătătură un purcel și câteva zeci de găini costelive pe care uneori le mai lua vulpea sau vreun câine hămesit.Iarna, când zăpezile albe se lipeau de pământurile negre și înghețate, tăiau godacul și sărbătoreau Crăciunul cu vin roșu și caltaboși.O viață pe care nu mi-o puteam închipui mie sub nici o formă.Prietenul meu Sorin, câte prostii n-am mai ticluit împreună ! Referință Bibliografică: AMELY P4.. FRAGMENT / Florin Ciprian Ispas : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 635, Anul II
AMELY P4.. FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Amely_p4_fragment_florin_ciprian_ispas_1348648052.html [Corola-blog/BlogPost/343604_a_344933]
-
și eu odată, și oamenii ne-au alungat. Eu nu m-am supărat. Mă delectam cu zăpada care scârțâia tare și sclipea în bătaia lunii. Unde sunt acum zăpezile? În dimineața Crăciunului ne trezeam într-un miros plăcut de sarmale, caltaboși și friptură. Pentru prima dată geamurile nu mai aveau flori de gheață pe ele. Mama nu dormea în noaptea de Ajun. Pregătea bucate alese. Mie îmi părea rău că nu mai sunt pe geamuri florile de gheață cu care mă
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/_drumul_spre_suflet_saufe_al_florin_tene_1392788823.html [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
cu care mă jucam, topindu-le cu degetul. Ne spălam pe față. Urma cel mai frumos ritual. Pe turtițe mici și rotunde din făină de mălai, scoase din cuptor chiar în dimineața Crăciunului, mama punea o sarma, o bucată de caltaboș și una de friptură. În mijloc înfigea o lumânare, pe care o aprindea. Mirosul de tămâie și plâlpâirea lumânării mă încântau nespus. Parcă mai mult decât miile de beculețe puse acum prin pomii din Cluj. Ne duceam la vecini cu
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/_drumul_spre_suflet_saufe_al_florin_tene_1392788823.html [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
ajuta și înțelege pe cei din jur, bucuria de a dărui și a primi... Simțeam bucuria tuturor, simțeam că trăiesc! Îmi revine în memorie, plăcerea cu care mâncam colindețele, pe care mama mea le punea în zeama în care fierbea caltaboșul, în dimineața Crăciunului. Colindețele (produse de panificație; pregătite în casă, de către gospodine și oferite colindătorilor-covrigi, colaci, boboroade-pâinici mici) căpătau o savoare deosebită. Merele si gutuile coapte erau cele mai deosebite delicatese pentru sufletul meu, stăteau frumos rumenite, pe colțul plitei
CRĂCIUNUL LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Craciunul_la_romani_floarea_carbune_1355050952.html [Corola-blog/BlogPost/365776_a_367105]
-
cu două zile. Au petrecut Crăciunul în familie. Copiii au fost cu colindul cu alții din sat. La masa de Crăciun cei doi peregrini întorși acasă s-au delectat din bunătățile cărora le duseseră multă vreme dorul, pregătite de părinți; caltaboșii, cârnații și mușchiuleț afumat de la porcul lor, apoi cozonacul cu nuci și prăjituri și vin din cel mai bun, din care Gheorghe ținea pentru astfel de ocazii. La sfârșitul festinului, au găsit sub brad cadouri pentru fiecare, Valeria și Iancu
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462313293.html [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
să mențină focul, să ajute măcelarul, să aducă vase, apă...etc. Chiar dacă mai e până la Ignat, în lumea noastră, modernă, m-am înscris și eu pe o listă de așteptare, la un verișor, care crește porci și îi taie, prepară caltaboși și cârnați (rețete tradiționale), face jumere, pachete de carne, mărunțite/tăiate după pofta fiecărei gospodine, numai bune de pus direct în congelator. Pentru că ieri l-a sărbătorit pe fiul său cel mic, Andrei, în cinstea căruia a sacrificat un râmător
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Taierea_porcului_corina_lucia_costea_1385891844.html [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
rog pe soră-mea, aflată deja la sat, pentru petrecerea lui Andrei. Atât i-a trebuit! În câteva minute se afla deja „la locul faptei”. -Vrei să-ți lase din cap și pentru răcituri sau pui tot la fiert, pentru caltaboși? mă sună ea acum. Deși distanța de parcurs până la sat nu e mare (aproximativ 30-40 de minute), drumul mi s-a părut...nesfârșit. -Prințesă bălană, sărut mâinile! mă ia direct cu glume și reproș vărul-măcelar, echipat...ca la televizor (halat
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Taierea_porcului_corina_lucia_costea_1385891844.html [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
ochii mei larg deschiși, viii și morții viețuiesc în deplină înțelegere: pe cei vii nu am cum să-i alung „din peisaj”, iar pe cei dragi nu mi-i poate lua nimeni, niciodată. După petrecere, ne luăm lădițele cu...carne, caltaboși, cârnați și le punem în mașină. Lăsăm la afumat jambonul și câțiva cârnați. Prin geamul aburit, familionul rămas ne face cu mâna. Stau în față, că sunt mai grăsuță și riscăm să forțăm arcul de pe roata din dreapta, spate. Adorm liniștită
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Taierea_porcului_corina_lucia_costea_1385891844.html [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
minus, mi se pare uman ca luna următoare să ne dăm drumul fanteziei și odihnei să zburde. Oricum, în afara mustrărilor de cuget pentru inconsecvențe, rateuri și nerealizări, am avut de depășit lupte grele cu tot felul de porcării gastronomice, de la caltaboși și sarmale până la friptane pantagruelice și dulcegării apetisante, stropite din plin cu tării și vinuțuri. Apoi ne-au mai sărit în cap și Ionii, plus România Mare, mică. Acum, după tot acest îndelung și crâncen travaliu ne refacem în modul
Halouri amp; Holograme (VII) by http://www.zilesinopti.ro/articole/14740/paul-vinicius-halouri-holograme-vii [Corola-blog/BlogPost/100648_a_101940]
-
de moarte și renaștere, cu elemente vizând influențarea recoltei din anul viitor, sănătatea oamenilor și bunăstarea. Ritualurile legate de Crăciun încep pe 20 decembrie, de Ignat, când se sacrifică porcul și se începe pregătirea mâncărurilor specifice: cârnații, toba, răciturile, sarmalele, caltaboșul și, în ziua de Ajun, nelipsitul cozonac. Ignat este divinitatea solară care a preluat numele și data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul din calendarul ortodox. Animalul sacrificat în această zi este simbolul zeului care moare și renaște împreună cu timpul
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]
-
În dimineața Crăciunului toată familia merge la biserică. Oamenii se întorc acasă după slujbă și duc pomană celor care nu au avut ce să sacrifice de Ignat. Gospodinele pun apoi pe masă tot ce au pregătit pentru această zi: tobă, caltaboși, piftie, sarmale, friptură de porc, cozonac, prăjituri. În zonele rurale, mai ales în Moldova și în Oltenia, sarmalele se fac într-o oală de lut, care este stropită cu apă înainte de a fi băgată la cuptor. Astfel se coc în
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]
-
bunicilor stătea. Să facă și ea treabă... -Du-te, măi, Floricico în casă! Că ai să... -Nu vreau, nu vreau ! De sărbători, numai prin bucătărie, agățată de fusta bunicii. -Ce tot faci pe-aici, Floricico ? -O ajut pe bunica. Să facem caltaboșii...cârnații...jumările...Facem și cozonaci...și...și... Câtă treabă am eu cu bunica !... Chiar te mirai : ce s-ar fi făcut bunica fără ajutorul Floricicăi ! În seara din Ajun nu s-a mai dezlipit de bunicul. Veneau colindătorii și cântau
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417464970.html [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]
-
ministrul Tineretului și Sportului; (decembrie 2008 - iulie 2009) - condamnată de ICCJ la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul "2 mai". Sentința nu e definitivă; Decebal Traian Remeș - ministrul Finanțelor; (1998-2000) - condamnat la trei ani de închisoare în dosarul "Caltaboșul". Și-a executat pedeapsa; Relu Fenechiu - ministrul Transporturilor; (decembrie 2012 - iulie 2013) - condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul "Transformatorul"; Ioan Avram Mureșan - ministrul Agriculturii și Alimentației;(decembrie 1998 - decembrie 1999) - condamnat la trei ani de închisoare în dosarul
LISTĂ GUVERN DNA: Nu a scăpat niciun minister by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103706_a_104998]
-
Și-a executat pedeapsa; Relu Fenechiu - ministrul Transporturilor; (decembrie 2012 - iulie 2013) - condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul "Transformatorul"; Ioan Avram Mureșan - ministrul Agriculturii și Alimentației;(decembrie 1998 - decembrie 1999) - condamnat la trei ani de închisoare în dosarul "Caltaboșul" și la șapte ani de închisoare într-un dosar în care a fost judecat pentru deturnare de fonduri; Cristian David - ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni; ministrul Fondurilor Comunitare; (decembrie 2012 - martie 2014) - arestat preventiv într-un dosar de retrocedări
LISTĂ GUVERN DNA: Nu a scăpat niciun minister by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103706_a_104998]
-
20 martie 2014 Toate Articolele Autorului ÎN GRĂDINA CU LEGUME În grădina cu legume, Vin copiii să le-adune; Roșii coapte, gogonele Pun copiii în panere. Și ardeiul pișcător, Dar frumos mirositor, Îl culeg, l-aseaza-n coș Că e bun la caltaboș. Gogoșarul roșu, mare, Îl culege fiecare, Să-l pună cu maioneza În salată londoneză. Varză cu multe volane, Că rochia unei doamne, O lasă pentru butoi, Să avem la iarnă, noi. Vânata, desi posaca, În salata-i delicată ; O asortam
IN GRADINA CU LEGUME de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Sofia_raduinea_1395315523.html [Corola-blog/BlogPost/353498_a_354827]
-
faci că muncești, băutura și banii s-au terminat, precum și gagicile care umblă-nfofolite în palton și încălțate cu galoși, ar fi câteva motive, însă suficiente, să te prăbușească.(...). Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar ghiara sa rece strânge beregățile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima picătură de zaț și ultimul fum de țigară, se declară pregătit
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_codul_lui_m_roni_caciularu_1387106605.html [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
dus și eu odată și oamenii ne-au alungat. Eu nu m-am supărat., Mă delectam cu zăpada care scârțâia tare și sclipea în bătaia lunii. Unde sunt acum zăpezile? In dimineața Crăciunului, ne trezeam întrun miros plăcut de sarmale, caltaboși și friptură. Pentru prima dată geamurile nu mai aveau flori de gheață pe ele. Mama nu dormea în noaptea de Ajun. Pregătea bucate alese. Mie îmi părea rău că nu mai sunt pe geamuri florile de gheață cu care mă
CRĂCIUNUL POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Craciunul_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351465_a_352794]
-
cu care mă jucam, topindu-le cu degetul. Ne spălam pe față. Urma cel mai frumos ritual. Pe turtițe mici și rotunde din făină de mălai, scoase din cuptor chiar în dimineața Crăciunului, mama punea o sarma, o bucată de caltaboș și una de friptură. In mijloc înfigea o lumânare, pe care o aprindea. Mirosul de tămâie și plâlpâirea lumânării mă încântau nespus. Parcă mai mult decât miile de beculețe puse acum prin pomii din Cluj. Ne duceam la vecini cu
CRĂCIUNUL POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Craciunul_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351465_a_352794]
-
băutura și banii care s-au terminat, precum și gagicile care umblă înfofolite în palton și încălțate cu galoși, ar fi câteva din motive, însă suficiente să te prăbușească. Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar gheara sa rece strânge beregățile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima picătură de zaț și ultimul fum din țigară, se declară pregătit
PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1401379470.html [Corola-blog/BlogPost/357472_a_358801]