40 matches
-
adevărurile de credință, rânduielile liturgice și normele morale religioase ortodoxe. Prin adunarea cazaniilor, tâlcuite mai înainte de unii cărturari -clerici și mireni - necunoscuți, apoi tipărite în anul 1643 la tiparnița de la Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași, prin "Răspunsul"la catehismul calvinesc, tipărit în anul 1645, ca și prin participarea la Sinodul de la Iași din 1643 și prin convocarea unui sinod, tot la Iași, în 1645, Varlaam a urmărit fără îndoială, apărarea Ortodoxiei. În această atmosferă a veacului al XVII-lea, la
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dosoftei.html [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
regim. Prin această diplomă, protopopul Ion primește încuviințarea de a face vizite canonice la credincioșii trecuți de acum sub jurisdicția sa. În schimb i se cere atât lui cât și preoților săi să predice în biserică românește, să răspândească Catechismul calvinesc din 1640 și să aplice învățăturile lui atât în rândurile credincioșilor cât și a copiilor, zi de zi. Începând cu data de 9 iunie 1659, principele Acațiu Barcsay, român la origine, dă o diplomă prin care scoate bisericile din Țara
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
ediția Heldelberg din anul 1563. Lucrarea este importantă deoarece a dat naștere unei reacții din partea Bisericii Ortodoxe din Țara Românească și Moldova, care a dus la redactarea de către Mitropolitul Varlaam al Modovei (Varlaam Moțoc) a lucrării polemice "Răspuns împotriva Catihismușului calvinesc", care a fost tipărită la Mănăstirea Dealu, în anul 1642. Informații sumare despre această tipăritură sunt date de Mitropolitul Varlaam al Modovei în broșura "Răspuns împotriva Catihismușului calvinesc". Otveatnic, cartea ace să chiamâ Catehizmusu, carea cu voia și cu porunca
Catihismul calvinic () [Corola-website/Science/333116_a_334445]
-
Mitropolitul Varlaam al Modovei (Varlaam Moțoc) a lucrării polemice "Răspuns împotriva Catihismușului calvinesc", care a fost tipărită la Mănăstirea Dealu, în anul 1642. Informații sumare despre această tipăritură sunt date de Mitropolitul Varlaam al Modovei în broșura "Răspuns împotriva Catihismușului calvinesc". Otveatnic, cartea ace să chiamâ Catehizmusu, carea cu voia și cu porunca Domnului creștinescu Racolți Gheorghi, Craiul Ardealului, Domnul părților Țărăei Ungurești și Săcuilor Șpan, carea s-au întorsu din limbă diecească și slovenească pre limba rumăneascâ, cu svatul și
Catihismul calvinic () [Corola-website/Science/333116_a_334445]
-
al său, învățatul cleric grec Meletie Syrigul (), „"care e părintele meu duhovnicesc."” Ca mitropolit al Proilaviei, Meletie va traduce în limba greacă Mărturisirea Ortodoxă a mitropolitului Kievului, Petru Movilă, aprobată de Sinodul de la Iași din 1642 ca răspuns la „"mărturisirea calvinească"” din 1629 a patriarhului ecumenic Chiril Lukaris. Nicolae Iorga arată că la 1641 mitropolia s-ar fi numit „"a Brăilei și Ismailului"”, având aproximativ aceeași jurisdicție ca înainte de 1594. Între anii 1639 - 1644 Mitropolia Proilaviei nu a avut un sediu
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
română, finanțată de Pavel Tordași, episcopul bisericilor reformate române din Transilvania), ""Palia de la Orăștie"" din 1581-1582 (prima traducere a Vechiului Testament în limba română, realizată de către diaconul Coresi), ""Noul Testament"" în limba română din 1648 publicat la Alba Iulia, precum și ""Catehismul calvinesc"", apărut în timpul domniei voievodului transilvan Gheorghe Rákoczi I și din cheltuiala lui Acațiu Barcsai, mare ban al Lugojului și Caransebeșului și comite suprem al Severinului. Această carte, tradusă din ungurește în românește de Ștefan din Făgăraș, a fost scrisă anume
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
Nicolae, decedat, pe pagina 2 găsim ordinul de numire redactat în ungurește și semnat de superintendentul Istvan Veszprémi “episcop ardelean reformat maghiar și român”, care însărcinează pe același “popă Ioan” cu conducerea provizorie a protopopiatului până se va întruni sinodul calvinesc care-l va așeza definitiv și-i va lua jurământul. Acțiunea pentru Unirea cu Roma continuă însă. La 10 iunie 1697, alți 12 protopopi români au semnat declarația de Unire. Biserica ortodoxă nu stă inactivă, ci reacționează : când mitropolitul Teofil
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
o oferi că răsplată lui Meletie Syrigul,„"care e părintele meu duhovnicesc."” Ca mitropolit al Proilaviei, Meletie va traduce în limba greacă Mărturisirea Ortodoxă a mitropolitului Kievului, Petru Movila, aprobată de Sinodul de la Iași din 1642 ca răspuns la „"mărturisirea calvineasca"” din 1629 a Patriarhului Ecumenic Chiril Lucaris. Mitropolitul Meletie, va sta o vreme și la Galați, pentru ca in 1644-1645 să plece în audiență la tarul Rusiei pentru a solicita ajutor pentru construirea unei noi catedrale mitropolitane la Brăila. În 1649
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
reușește să întemeieze la Iași, prima școala de grad înalt din Moldova, după modelul Academiei Duhovnicești de la Kiev, înființată acolo de mitropolitul Petru Movilă. Drept reacție la propaganda calvină din Transilvania a redactat „Cartea care se cheamă "Răspunsul împotriva Catehismului Calvinesc"”, prima scriere românească de polemică teologică. În aprilie 1653 s-a retras la mănăstirea Secu, unde a decedat în anul 1657. La propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii
Varlaam Moțoc () [Corola-website/Science/298829_a_300158]
-
Vasiliană) și o tipografie. Domnia lui relativ lungă a asigurat un nou avânt culturii bisericești. Mai ales prin zelul Mitropolitului Varlaam, s-au tipărit mai multe cărți bisericești („Carte românească de învățătura duminicelor de peste an” - Iași 1643 ; „Răspunsuri la Catehismul Calvinesc” - Suceava 1645), dar și o carte de legi, „Pravilele împărătești”. În acest fel s-a mai făcut încă un pas important în introducerea limbii române în biserică și stat. „Predoslovia” domnitorului Vasile Lupu la „Cartea românească de învățătură” („Cazania”) a
Vasile Lupu () [Corola-website/Science/297416_a_298745]
-
timp epoca lui Miron Costin, a Mitropolitului Varlaam, a Sinodului bisericii orientale și a Soborului clericilor din ambele principate pentru acțiunea contra propagandei calvine. E epoca primei Pravile, a primei "Cărți românești de învățătura pravilelor împărătești", a "Răspunsului la Catehismul calvinesc" și altor cărți de preț; și mai ales a primelor școli, cu învățătură temeinică slavonă, greacă și română. Dar "...când țările se suie la mari bișuguri, zburdează hirea omenească; și zburdăciunea naște păcatul și pe păcat îl urmează mânia lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de învățătură și socotitoriu credinței ceii drepte“36. p. 37. • Carte românească de învățătură, coordonator acad. Andrei Rădulescu, București, 1961, • N. Iorga, Istoria literaturii românești, ediția a doua, I, București, 1925, p. 386. • Cartea carea se cheamă Răspunsul împotriva catihismusului calvinesc, apud Crestomație de literatură română veche, I, Cluj-Napoca, p. 132. În istoriografia română există diverse periodizări și tipologii pentru a delimita fenomenul umanist românesc. Tranziția de la medieval la modern care ar fi avut loc între 1550-160037 - opinie asupra căreia autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
un neam și o dată discălicați sînt (...)“. Totodată, el intenționează să facă mai mult decât predecesorii săi întru mânuirea condeiului, propunându-și să istorisească „de la discălicatul cel dintâi cu romani, adecă de la râmleni“41. Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva catihismusului calvinesc tipărit la 1646, un text ce evidențiază crezul de a nu fi clătinată „temelia cea bună și tare a besearecei noastre pravoslavnice“42, s-a dovedit o replică la acel Catihism calvinic apărut în 1642 din Transilvania, acela care „strâmbeadză
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și credința în Dumnezeu, Blaj, 1881; Istoria Bisericii Românești unite cu Roma, de la începutul creștinismului până în zilele noastre, Blaj, 1884; Mihail Eminescu. Studiu critic, Blaj, 1891, republ. în Detractorii lui Eminescu, îngr. și pref. Al. Dobrescu, Iași, 2002, 36-188; Instituțiunile calvinești în Biserica Românească din Ardeal, fazele lor în trecut și valoarea în prezent, Blaj, 1895. Repere bibliografice: Al. Vlahuță, Scrieri, II, îngr. și introd. Valeriu Râpeanu, București, 1963, 383-397; Al. Ciura, Geneza unei critici, LU, 1909, 13; Călinescu, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287336_a_288665]
-
de ofensiva Reformei în special în Transilvania, V. convoacă la Iași, în 1645, un sinod cu ierarhi din Moldova și Țara Românească. Dă o ripostă propagandei calvine prin lucrarea originală de polemică religioasă Cartea carea să chiamă Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc. Sfârșitul domniei lui Vasile Lupu a marcat retragerea lui V., pentru tot restul vieții, la Secu. Principala operă a lui V., Cazania sau Carte românească de învățătură, dumenecele preste an și la praznice împărătești și la svănți mari, a înscris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
chestiuni canonice ale Bisericii Ortodoxe, nesocotite de reformați. O replică propriu-zisă dată doctrinei calvine - în chestiunile exemplificate în catehismul de la Prisac, „cărțulia” cea „plină de otravă și moarte sufletească”, cum afirma mitropolitul - este Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc, tipărită în 1645, se pare la Mănăstirea Dealu. Scrierea oferă o argumentație logică și documentată, bazată pe citate biblice, în apărarea ideilor dogmatice ale ortodoxismului, infirmând principiile protestante. Răspunsul..., cea mai importantă lucrare originală de polemică religioasă din literatura română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
pretutindeni. VIRGIL CÂNDEA SCRIERI: Carte românească de învățătură, dumenecele preste an și la praznice împărătești și la svănți mari, Iași, 1643; ed. (Cazania 1643), îngr. J. Byck, București, 1943; ed. 2, București, 1966; Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc, [Mănăstirea Dealu], 1645; Opere, I, îngr. Manole Neagu, Chișinău, 1981; Opere. Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc, îngr. și introd. Mirela Teodorescu, București, 1984. Traduceri: Leastvița sau Scara Raiului de Ioan Scărarul, îngr. Oana Panaite, pref. Eugen Munteanu, Iași, 2002. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
și la svănți mari, Iași, 1643; ed. (Cazania 1643), îngr. J. Byck, București, 1943; ed. 2, București, 1966; Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc, [Mănăstirea Dealu], 1645; Opere, I, îngr. Manole Neagu, Chișinău, 1981; Opere. Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc, îngr. și introd. Mirela Teodorescu, București, 1984. Traduceri: Leastvița sau Scara Raiului de Ioan Scărarul, îngr. Oana Panaite, pref. Eugen Munteanu, Iași, 2002. Repere bibliografice: Ștefan Dinulescu, Notițe despre viața și activitatea mitropolitului Moldovei Varlaam (1632-1653), Cernăuți, 1886; V. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
București, 1889; Melchisedec, Biserica Ortodoxă în luptă cu protestantismul în special cu calvinismul în veacul XVII și cele două sinoade din Moldova contra calvinilor, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XII, 1889-1890; Vasilie Mangra, „Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva catihismusului calvinesc”, „Biserica și școala”, 1903, 21, 22; Iorga, Ist. lit. relig., 145-153, 157-165; Iorga, Ist. Bis., I, 303-309; Ioan Bălan, Limba cărților bisericești, Blaj, 1914, 127-135; Gh. Ghibănescu, „Leastvița” lui Ioan Scărariul, traducere de Varlaam, mitropolitul Moldovei către 1618, Iași, 1915
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
al Moldovei, București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 15, Ist. lit. (1982), 13; Cartojan, Ist. lit. (1996), 191-201; Florea Mureșanu, Cazania lui Varlaam (1643-1943). Prezentare în imagini, Cluj, 1944; N. I. Chițescu, Trei sute de ani de la Răspunsul lui Varlaam la catehismul calvinesc. 1645-1945, BOR, 1945, 11-12; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 173-179; Leca Morariu, Cazania lui Varlaam, Râmnicu Vâlcea, 1945; Al. Rosetti, Varlaam, „Cum vorbim”, 1949, 8; Victor Vlăduceanu, Mitropolitul Varlaam al Moldovei, MB, 1957, 10-12; 300 de ani de la moartea mitropolitului Varlaam
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
cu premeditare. Grigore Ureche susține ideea identității adevărului istoric cu cel moral, iar Miron Costin accentuează faptul că, În chip fericit, conștiința istorică se completează cu conștiința morală. Varlaam tipărește În 1643 Carte de Învățătură românescă ca răspuns la Cathehismul calvinesc pe care-l considera plin de otravă și „moarte sufletească”. Adevărul istoric este văzut ca o datorie și o Înaltă valoare morală. Peripatethice Prin modelele etice oferite, Miron Costin stigmatizează tarele morale cum sunt: lăcomia, Îngâmfarea, despotismul, lipsa de măsură
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
politică și culturală din Ardeal, dar, mai ales, despre cea religioasă și despre sufletele turmei transilvănene. Totul pornind, ca într-o exemplară poveste a Bibliotecii-rezumat al lumii și istoriei, de la cărțile nou tipărite, așa cum recuperează prefața la Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc motivul care declanșase decizia Mitropolitului moldovean de a convoca Soborul din 1645 al ierarhilor din cele două țări românești, unde, printre altele, s-a și căzut de acord asupra Răspunsului...: "Pentr-aceaea, iubiții miei fii, tâmplîndu-mi-se estimp în părțile Țărâi Românești
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Cronica lui Ștefan cel Mare. Versiunea germană a lui Schedel, iar Dan Simonescu, Legenda lui Afrodițian Persul, pe când, în 1944, Al. Rosetti scoate remarcabila sa contribuție Scrisori românești din arhivele Bistriței (1592-1638), C. însuși pregătind pentru imprimare Răspunsul împotriva Catehismului calvinesc al mitropolitului Varlaam, ediție care nu a mai izbutit să apară. Sub emblema Academiei Române, C. și-a publicat monografiile Legendele Troadei în literatura veche românească (1925), „Fiore di virtù” în literatura românească (1928) și studiul Mihail Kogălniceanu. Activitatea literară (1942
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
poetica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia, gramatica și muzica. Să reținem că prin activitatea cărturărească a mitropolitului Varlaam ia ființă cunoscuta tipografie de la Trei Ierarhi, că opera sa, Cazania, contribuie la dezvoltarea limbii literare românești și că, prin Răspuns la Catehismul calvinesc, el este cel ce stimulează lupta ortodocșilor români din Transilvania pentru apărarea propriei lor religii în fața expansiunii calvine. Reacția vehementă a prelatului moldav indică o simptomatică fază a războiului confesional care, pornit în Occident cu un veac mai devreme, se
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de ideile Contrareformei și chiar de declanșarea unei contrareacții ortodoxe la presiunile reformate, traduce în slavonă De imitatione Christi, îi sugerează, poate, mitropolitului Varlaam ideea protejării credinței românești prin redactarea unei lucrări polemice, Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc, tipărită în 1645 la Mănăstirea Dealu, ia el însuși o poziție anticalvină în prefața Evangheliei învățătoare. Celelalte lucrări originale ale sale sunt eminamente laice, astfel încât „umanismul său creștin” trebuie circumscris cu multă atenție, mai cu seamă în raport cu al cărturarilor ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]