191 matches
-
foarte tulburat. Împreună cu mulți clerici și profesori din oraș și împrejurimi, Viret se hotărâse în sfârșit să întemeieze un consistoriu și să introducă disciplină ecleziastică capabilă de excomunicare, în special de la celebrarea Euharistiei. Dar bernezii nu doreau un guvernământ bisericesc calvinist; aceasta a cauzat numeroase dificultăți, iar Beza s-a hotărât că ar fi mai bine să stabilească la Geneva (1558). Aici a ocupat la început postul de profesor de greacă în nou-înființata academie, iar după moartea lui Calvin și acela
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
1571 la La Rochelle și a decis să nu abolească disciplina bisericească sau să recunoască guvernământul civil drept cap al Bisericii, așa cum cereau predicatorul parizian Jean Morel și filozoful Pierre Ramus; a decis de asemenea să confirme încă o dată doctrina calvinistă despre Cina Domnului (cu expresia "substanța trupului lui Cristos") împotriva zwinglianismului, ceea ce a cauzat o discuție foarte neplăcută între Beza, Ramus și Bullinger. În anul următor (mai 1572), a avut un rol important în Sinodul Național de la Nîmes. A fost
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
noiembrie 1882, Binținți, lângă Orăștie, județul Hunedoara - d. 13 septembrie 1913, Bănești, lângă Câmpina) a fost un inginer român, inventator și pionier al aviației române și mondiale. În cinstea lui, comuna Binținți se numește astăzi . A fost elev al liceului calvinist Kun Kocsárd din Orăștie, care din 1919 încoace a fost numit „Liceul Aurel Vlaicu”, luându-și bacalaureatul la Sibiu în 1902. Și-a continuat studiile inginerești la Technische Hochschule München, în Germania, obținându-și diploma de inginer în 1907. După
Aurel Vlaicu () [Corola-website/Science/297363_a_298692]
-
nefericite i-a permis însă să primească o educație aleasă jansenistă (curent moral al secolului al XVII-lea care a culminat la sfârșitul secolului, și care consta în relația dintre liberul arbitru al omului și grația eficace promovată de biserica Calvinistă. Apare și în opera Fedra: "Creștin care a încălcat grația...") care nu era permisă în școli. A acumulat o cultură vastă, incluzând literatura, și în special învățarea limbilor greacă și latină. Vârsta de 18 ani îl găsește pe Racine orfan
Jean Racine () [Corola-website/Science/304261_a_305590]
-
lumea a aflat de eterodoxia acestuia. Deși mătușa sa i-a promis că-l va susține financiar în cazul în care va deveni preot, ea a refuzat orice viitor sprijin în momentul în care a aflat că nu mai era calvinist. Pentru a câștiga bani în plus, Priestley a propus deschiderea unei școli, dar familiile din zonă l-au informat că vor refuza să-și trimită copii într-un asemenea loc. Totodată, el a prezentat o serie de prelegeri științifice intitulate
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
contrast caracterul său rezonabil și dulce cu ranchiuna lor personală.”" Totuși, așa cum Schofield a subliniat, Priestley și-a modificat rareori opinia personală ca rezultat al acestor dezbateri. Iar la Leeds, el a scris pamflete controversate privind Cina Domnului și doctrina calvinistă; mii de copii au fost publicate, pamfletele devenind unele dintre cele mai citite lucrări ale acestuia. Priestley a inființat "Theological Repository" în 1768, aceasta fiind o revistă angajata în cercetarea deschisă și rațională a întrebărilor teologice. Deși promisese că va
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
polonez și al stilului marinist, vistiernic al Marii Coroane, staroste de Tuchola, conducătorul grupării profranceze și strămoșul lui Stanisław August Poniatowski, ultimul rege al Poloniei. s-a născut în anul 1621 în Wiśnicz, în apropiere de Cracovia, într-o familie calvinistă, cu blazonul Leliwa. Rădăcinile familiei Morsztyn erau de origine germană - strămoșii lui Morsztyn s-au stabilit pe teritoriile polone în secolul al XIV-lea, dobândind ulterior titlul de nobili. În anii săi de tinerețe, Morsztyn a studiat la Universitatea din
Jan Andrzej Morsztyn () [Corola-website/Science/328113_a_329442]
-
20 mai 1905 - d. 17 ianuarie 1962) - a fost un poet olandez. Achterberg s-a născut în Nederlangbroek, Olanda, fiind al treilea copil, într-o familie cu nouă copii. Provenind dintr-o familie protestantă, a fost crescut într-un spirit calvinist. Tatăl său a fost birjar. Achterberg a fost un elev bun, iar în anul 1924 a devenit învățător. În același an a avut debutul literar, împreună cu Arie Dekkers, care, de altfel, l-a încurajat să scrie. Împreună au publicat "De
Gerrit Achterberg () [Corola-website/Science/321597_a_322926]
-
au fost cunoscuți ca "remonstranți". Calviniștii ce li se opuneau, conduși de profesorul Franciscus Gomarus de la Universitatea din Leida, au devenit cunoscuți sub numele de "contra-remonstranți". În "Remonstranță" și alte scrieri mai târzii, arminienii au publicat o alternativă la doctrina calvinistă a Confesiunii belgice, prezentând cinci puncte de divergență. Ei susțineau alegerea pe baza prevederii credinței, o ispășire universală, depravarea parțială a omului, harul rezistibil și posibilitatea căderii din har. Simon Episcopius (1583-1643) a fost purtătorul de cuvânt al celor treisprezece
Sinodul din Dort () [Corola-website/Science/303746_a_305075]
-
(n. 3 martie 1876 - d. 16 iulie 1945) a fost un autor scoțian cel mai cunoscut pentru romanul științifico-fantastic filozofic din 1920, "A Voyage to Arcturus". S-a născut la Lewisham, Anglia, într-o familie calvinistă scoțiană din clasa de mijloc care s-a mutat la Londra, deși a petrecut mult timp în Jedburgh, de unde familia sa provenea. Deși a câștigat o bursă de studii la universitate, el a fost forțat de sărăcie să intre în
David Lindsay () [Corola-website/Science/323978_a_325307]
-
Ștefan Zamosius (Szamosközy) (1570-1612) a fost un umanist și istoric maghiar. Szamosközy s-a născut la Cluj într-o familie calvinista. Și-a completat studiile la Heidelberg și Padova. În 1593 s-a întors în Transilvania și a început să lucreze la Albă Iulia, la arhiva curții transilvănene. Acolo a început să adune materiale și să-și scrie principala lucrare, despre
István Szamosközy () [Corola-website/Science/317542_a_318871]
-
calvin sau reformat, lutheran sau evanghelic, unitarian, precum și de cel anabaptist). Românii ardeleni, în acele vremuri, deși aveau un ""vlădic"" (episcop, adeseori numit, conform tradiției, și mitropolit), cu scaunul de reședință la Bălgrad, erau mai mult sub autoritatea supraintendentului maghiar calvinist de la Aiud, care dicta organizarea și desfășurarea vieții religioase atât a coreligionarilor săi, cât și a ortodocșilor supuși. Reforma religioasă protestantă din Transilvania a încercat în secolele XVI și XVII, nu de puține ori, să-i convertească pe Români la
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
1697, cu suspiciunea că ar fi fost otrăvit, un popă din satul Bobâlna, județul Hunedoara, pe nume Athanasiu Anghel, fiu al preotului de acolo, aste ales în grabă pentru a fi numit Mitropolit al Bălgradului cu acordul direct al autorităților calviniste, fiind hirotonit episcop la București de către mitropolitul Ungrovlahiei, Teodosie, la 28 ianuarie 1698. S-a întors acasă cu daruri din partea domnitorului Constantin Brâncoveanu, dar și cu instrucțiuni precise de la patriarhul Dosithei al Ierusalimului (aflat în refugiu la București). Aceste instrucțiuni
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
Turnul a rămas și astăzi ca cel mai înalt turn de biserică din România. În perioada reformei protestante edificiul a deservit pe rând diverse comunități religioase: astfel, în perioada 1545-1558, a fost biserică luterană, între 1558 și 1566 a devenit calvinistă, iar din 1566 a devenit biserică unitariană, ramânând astfel pentru o perioadă de 150 de ani, până când a fost atribuită cu forță comunității romano-catolice, ca urmare a Contrareformei. După revenirea la catolici, biserica a fost restaurată sub influența barocului de către
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]
-
1 ianuarie 2000, o dată cu ruperea Bisericii de către stat, fiecare e liber să-si aleagă cultul. Biserica suedeză foloseste ritul suedez. În timpul reformei, atari au vrut o preluare a învățăturii și practicii anglicane. Totuși, episcopii au considerat ritul anglican drept prea calvinist. De aceea, practica sacramentală suedeză își are propriile trăsături. Trei taine sunt săvârșite: botezul, pocăința, euharistia. Liturghia se săvârșește des, ba chiar zilnic în anumite mănăstiri și parohii. Biserica suedeză săvârșește si celelalte cinci ierurgii care sunt taine pentru catolici
Biserica suedeză () [Corola-website/Science/299716_a_301045]
-
lung pentru a restructura Biserica Anglicană,a întocmit Confesiunea Credinței Westminster(care a devenit și a rămas "standardul subordonat" al doctrinei Bisericii Scoțiene și a fost influent în cadrul bisericii prezbiteriene din întreaga lume. 1689,Mărturisirea de credință baptistă-scrisă de baptiștii Calviniști din Anglia pentru a da o expresie formală reformei și credinței creștine protestante cu o perspectivă evidentă Baptistă. Declarația regală de indulgență(1672):Carol al II-lea a încercat să extindă nonconformismul libertății religioase protestante în tărâmurile sale. Declarația de
Religia în Anglia () [Corola-website/Science/319536_a_320865]
-
nu s-au născut copii. După ce s-a separat oficial de soția sa în 1755, Frederic a intrat în armata prusacă. În 1760, el i-a succedat tatălui său ca Landgarf de Hesse-Kassel. În ciuda catolicismului lui Frederic, principatul a rămas calvinist iar copiii lui Frederic au fost crescuți ca protestanți în Danemarca. În timpul secolelor XVII-lea și XVIII-lea era o practică destul de răspândită pentru principatele mai mici să închirieze trupe altor prinți. Cu toate acestea, practica a fost efectuată în
Frederic al II-lea, Landgraf de Hesse-Cassel () [Corola-website/Science/323162_a_324491]
-
secolul XVII. În 1609, John Smyth a convins un grup de separatiști din Olanda să înceapă o biserică a baptiștilor generaliști cu o teologie arminiană. În 1610, Henry Jacob a convins în Anglia un grup de puritani cu o teologie calvinistă să formeze o biserică congregațională, grupare ce va primii în cele din urmă, în 1638 sub John Spilsbury, denumirea de baptiști particulariști. Ambele grupări au avut membri pelerini, care au călătorit către America pentru a evita persecuția religioasă din Anglia
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
cu Patenta. În timpul revoluției bisericile protestante au susținut pretențiile naționale față de puterea habsburgică. Eparhia Reformată Dunamellék a făcut apel ca preoții să participe la război. În 14 aprilie 1849 Lajos Kossuth în ședința deputaților ținută în Biserica Mare din "Roma calvinistă", Debrecen a prezentat Declarația Idependenței. Episcopul din Debrecen a salutat gestul într-un comunicat trimis la parohii, dar în urma pierderii revoluției a fost nevoit să comande ținerea slujbelor în cinstea împăratului Ungariei, Franz Joseph. Schimbarea în politica privind bisericile a
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
o funcție informativ-istorică, oferind adesea argumente dintre cele mai importante pentru cercetarea și cunoașterea trecutului de artă și cultură din Ungaria, stând mărturie vie în favoarea existenței pe meleagurile noastre, a unei culturi străvechi, unitare și în continuă dezvoltare. Începuturile muzicii calviniste la noi sunt strâns legate de apariția și răspândirea protestantismului elvețian în Ungaria. Diferența între muzica bisericească reformată și cea catolică este clară, chiar dacă cele două izvoresc dintr-o sursă comună. Marea noutate a reformei a fost introducerea cântării comune
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
a început ca un conflict religios, de felul celor din Franța sau din Țările de Jos, numai că a luat proporții internaționale, întinzându-se din Danemarca până în Transilvania. Aceasta a fost cu putință din două motive. Pe de o parte, calviniștii cehi din Cehia, care nu voiau să se lase conduși de germani, formau un grup influent în politica și economia țării lor. Pe de altă parte, a apărut problema Mării Baltice. În regiunea Balticii, puterea dominantă, la începutul secolului al XVII
Războiul de Treizeci de Ani () [Corola-website/Science/303487_a_304816]
-
de comentarii ale Bibliei. Calvin nu recunoaște decât două sacramente ("Taine"): Botezul și Comuniunea (Împărtășania). Respinge dogma prezenței reale a "trupului și sângelui Domnului" în împărtășanie, invocarea sfinților, instituția episcopatului, etc. Predicatorii sunt aleși de către credincioși și fiecare din bisericile calviniste este condusă spiritual de un consiliu ales. Calvin crede într-o predestinare absolută a aleșilor și celor condamnați la "judecata din urmă", respingând astfel complet liberul arbitru. Publicațiile lui Calvin au difuzat ideile sale asupra unei biserici corect reformate, în
Jean Calvin () [Corola-website/Science/297534_a_298863]
-
pentru blasfemie, erezie și vrăjitorie. În anul 1545, în timp de câteva luni, 45 de femei au fost arse de vii ca vrăjitoare în fața caselor pe care le-ar fi fermecat, după ce fuseseră torturate. În 1602, Anton Praetorius, un pastor calvinist din Germania, a protestat împotriva acestui aspect al teologiei lui Calvin, în publicația "Gründlicher Bericht von Zauberei und Zauberern" ("Studiu aprofundat asupra vrăjitoriei și vrăjitorilor"). Sănătatea lui Calvin a început să se deterioreze, suferind de migrene, hemoragii pulmonare, gută și
Jean Calvin () [Corola-website/Science/297534_a_298863]
-
o anvergură europeană. Biserica Mică a fost construită între anii 1815-1830 pe terenul unde se afla o casă socială, așa-numita "ispotály", cu o capelă. Institutul social era finanțat de Biserica Reformată, iar bolnavii și săracii aveau reguli foarte stricte, calviniste. În prezent reformații dețin în Târgu Mureș zece biserici, Centrul de Caritate și Învățământ Reformat Bod Péter, Liceul Teologic Reformat, clădirea Liceului Teoretic Bolyai Farkas, o grădiniță, diferite centre sociale și imobile. Ștefan I al Ungariei în anul 996 a
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
cultele creștine, inclusiv otodocșii estici (foarte numeroși în Marele Ducat al Lituaniei și Ucraina), să fie uniți. După 1555, Sigismund al II-lea care a acceptat ideile lor, a trimis un emisar la Papa, însă papalitatea a respins diversele postulate calviniste. Laski și alți câțiva savanți calviniși au publicat în 1563 Biblia de Brest, o Biblie poloneză tradusă complet din limbile originale, fiind o inteprindere finanțată de Mikołaj Radziwill cel Negru. După 1563-1565, toleranța religioasă deplină a devenit o normă. Biserica
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]