191 matches
-
(1689) a fost scrisă de baptiștii calviniști din Anglia pentru a reda în mod formal ideile creștinilor protestanți dintr-o perspectivă baptistă. Această mărturisire, ca și cea de la Westminster (1646), a fost scrisă de puritanii evanghelici care erau preocupați ca particularitățile organizării bisericii să reflecte exact învățătura
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
ajuta la scrierea acestui document. Scopul acestui document a fost cel de a-i diferenția în mod oficial pe baptiștii particulari de anabaptiști. Documentul a fost terminat în anul 1644 și, deși nu a fost detaliat, avea un ton clar calvinist. Este cunoscut ca fiind " Prima mărturisire de credință a creștinilor baptiști" ce a precedat mai bine cunoscuta mărturisire de la Westminster scrisă în anul 1646. Odată cu dispariția monarhiei, mărturisirea de la Westminster a fost considerată declarația de credință pentru biserica anglicană, dar
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
vreo condiționare materială. Unele teze ale protestantismului, în special cea referitoare la împărtășanie și predestinație au stârnit controverse în rândul adepților confesiunii înnoite, care au dus în cele din urmă la scindarea în două confesiuni, și anume: luterană și reformată (calvinistă). Sciziunea a devenit definitivă în urma hotărârilor sinodului de la Dortrecht, și a condus la formarea a două structuri ecleziastice diferite. Începând din secolul al XVII-lea, din sânul celor două confesiuni s-au desprins alte grupuri care, în funcție de specificitățile naționale, respectiv
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
critică într-o țară care, la vremea aceea, era considerată una dintre cele mai tolerante din întreaga Europă? Ce făcuseră Frații Polonezi ca să fie tratați într-un mod atât de aspru? TOTUL a pornit de la o sciziune produsă în cadrul Bisericii Calviniste Poloneze. Mărul discordiei l-a constituit doctrina Trinității. Conducătorii mișcării progresiste din cadrul bisericii respingeau doctrina considerând-o nescripturală. Acest lucru a mâniat conducerea bisericii și a determinat mișcarea progresistă să se desprindă de biserică. Calviniștii îi numeau pe dizidenți arieni
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
ambii implicați în reorientarea colegiului Harvard de la trinitarism la Unitarianism. Alt lider important, William Ellery Channing, numit „Apostolul Unitarianismului”, a murit în anul 1842. El a fost un cleric, purtător de cuvânt al protestanților din Noua Anglie, revoltați împotriva doctrinelor calviniste despre predestinare și corupția omului. Într-o predica din anul 1819 Channing a stabilit doctrinele de baza ale Unitarianismului. Aceasta a condus la formarea Asociației Unitariene Americane, în anul 1825. Exista câteva grupări în sânul Unitarianismului. Astăzi aceste grupări sunt
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
liberală a lui Isus Cristos ca un om deosebit de respectabil. În schimb, Brunner a susținut că Isus a fost Dumnezeu întrupat și central mântuirii. Brunner a încercat de asemenea să găsească o poziție de mijloc în disputa dintre arminieni și calviniști, afirmând că Cristos stă între suveranitatea lui Dumnezeu față de omenire și acceptarea liberă de către om a darului mântuirii făcut de Dumnezeu. Deși Brunner a reaccentuat centralitatea lui Cristos, teologii conservatori au fost deseori ezitanți în a accepta celelalte învățături ale
Emil Brunner () [Corola-website/Science/299814_a_301143]
-
ele la Judecata de Apoi. Până atunci, magistratul va avea sarcina de a se îngriji de ordinea civilă, fără să ia locul divinității. Unii intelectuali au considerat credințele sale politice ca fiind derivate din cele religioase. Locke avea o credință calvinistă, dar în perioada scrierii lucrării "Reflections" (1695) acesta îmbrățișa nu doar idei socinianiste cu privire la toleranță, ci și ideea negării preexistenței lui Hristos. Totuși, Wainwright (1987) notează că în scrierile postume Paraphrase (1707) interpretarea lui Locke a versetului Efeseni 1:10
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
comunist, maghiar, cu orientare reformatoare, prim-ministru al Ungariei între 1953-1954 și în octombrie 1956, ocazie cu care a devenit în mod neașteptat unul din eroii revoluției anticomuniste din Ungaria din 1956. A provenit dintr-o familie săracă de țărani calviniști. Tatăl său a fost îngrijitor la poștă, având absolvite 8 clase de școală generală. a luptat pe frontul rus în timpul Primului război mondial, între anii 1916 - 1918. A fost capturat de inamic, și dus ca prizonier de război lângă Lacul
Imre Nagy () [Corola-website/Science/301060_a_302389]
-
făcute de principele palatin Friedrich al II-lea cel Înțelept (1544-1556), urmașul acestuia principele palatin Ottheinrich (1556-1559) decretează drept confesiunie oficială reforma lui Martin Luther. Urmașul acestuia principele Friedrich al III-lea din Pfalz (1559-1576)s-a dedicat unei ramuri calvinist reformate. În timpul domniei lui a fost elaborat în anul 1563 "Catehismul din Heidelberg" care a devenit temelia mărturisirilor de credință din biserica reformată. Această carte a fost deja tradusă în 400 de limbi. După o scurtă revenire la luteranism în
Heidelberg () [Corola-website/Science/298853_a_300182]
-
produs o literatură bogată susținând libertatea de conștiință. Williams a citit desigur unele din scrierile lor pentru că a comentat pe baza lor în cartea lui "„Principiul Sângeros”". În timp ce Smyth, Helwys și Murton au fost Baptiști Generali, o varietate de Baptiști Calviniști au crescut din unii Separatiști în jurul anului 1630. Williams a devenit un Calvinist sau Baptist Deosebit (Baptist Reformat). Totuși, Williams nu a adoptat opinii antipedobaptiste înainte de exilarea sa din Massachusetts, pentru că antipedobaptismul nu a fost un punct de acuzație ridicată
Roger Williams () [Corola-website/Science/326083_a_327412]
-
ca pastor evanghelic la Petriș. Un an mai târziu s-a mutat la Cluj ca rector evanghelic și a devenit superintendentul lutheranilor din oraș. În 1564, după separarea definitivă a calvinilor maghiari de evanghelicii lutherani (sași), a fost ales episcop calvinist al bisericilor maghiare din Transilvania și numit pastor la curtea principelui transilvan Ioan al II-lea Sigismund Zápolya. Discuțiile sale asupra trinității au început în 1565 exprimându-și dubii asupra personalității Spiritului Sfânt. În anul 1898 Aladár Körösföi-Kriesch a pictat
Francisc David () [Corola-website/Science/306849_a_308178]
-
o lungă controversă teologică. Gáspár Heltai (adept al noii religii unitariene) apare în spate, șezând și răsfoind Biblia. În dreapta jos este prezentat nobilul transilvănean maghiar Gáspár Bekes (1520-1579), un alt adept unitarian. Opozantul său în disputele publice a fost liderul calvinist Péter Juhász (Melius), iar principalul său susținător Giorgio Blandrata, medicul personal al principelui Ioan Sigismund Zápolya. Blandrata și-a însușit inițial punctele radicale de vedere ale lui David și l-a convins pe principele Zápolya să emită în 1568 un
Francisc David () [Corola-website/Science/306849_a_308178]
-
a locui la curtea unchiului său, Henri de La Tour d'Auvergne, Duce de Bouillon. În timp ce s-a aflat la Sedan, Frederic a fost un vizitator frecvent la curtea lui Henric al IV-lea al Franței. Tutorele lui a fost teologul calvinist Daniel Tilenius, un profesor de teologie la Academia din Sedan. În timpul Războiului de Optzeci de Ani și a războaielor religioase franceze, Tilenius a militat pentru unitatea prinților protestanți și i-a învățat că era de datoria lor creștină de a
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]
-
Franței i-au permis să-și păstreze autonomia și să fie ocolit de conflictele care au trecut Alsacia prin foc și sabie, precum războiul de treizeci de ani. capital grație comerțului său, mână de lucru grație populației rurale, iar religia calvinistă i-a conferit o morală bazată pe eforturi și perseverență. În anul 1746, patru tineri cetățeni ai orașului au fondat o manufactură pentru imprimarea țesăturilor, moment care a dat startul industrializării rapide a orașului. Mulhouse în prezent din comun, orașul
Mulhouse () [Corola-website/Science/297743_a_299072]
-
va păstra aceste funcții până în 1641, când părăsește definitiv Constantinopolul, fiind înscăunat de către patriarhul Parthenius I mitropolit de Arta și Naupactos. Ca urmare a unei campanii de denigrare condusă de Meletios Syrigos, acuzat de a fi răspândit idei de orientare calvinistă, este suspendat din scaun și se stabilește la Atena, unde continuă să predea filosofia până la moarte. Vreme de aproape două veacuri, de la 1615 la 1780, lucrările filosofice ale lui Korydalleus au constituit unicul învățământ filosofic în școlile superioare grecești și
Teophilos Korydalleus () [Corola-website/Science/313751_a_315080]
-
se referă la un număr de biserici creștine care au aderat la tradiția teologică calvinistă din cadrul schismei protestante. Teologia presbiteriană subliniază suveranitatea lui Dumnezeu, autoritatea Bibliei și necesitatea prin credința în Iisus Hristos. ul a evoluat inițial în Scoția înainte de din 1707. Majoritatea puținilor prezbiterieni care mai pot fi găsiți în Anglia de astăzi își
Presbiterianism () [Corola-website/Science/315373_a_316702]
-
Alianței Mondiale a Bisericilor Reformate. Unele biserici Presbiteriene au intrat în uniuni cu alte biserici, precum Congregaționaliști, Luterani, Anglicani, and Metodiști. În Țara Galilor Prezbiterianismul este reprezentat de Biserica Prezbiteriană din Wales, care a fost inițial compusă în mare parte din calviniști metodiști. În Franța Prezbiterianismul este reprezentat de Biserica Reformata din Franța, Prezbiterianismul este cel mai numeros grup protestant din Franța. Exista de asemenea Luterani si Evanghelici. Termenii utilizați în Franța sunt "Protestant, Calvinist", nu "Prezbiterian". Simbolul este o Cruce Hughenota
Presbiterianism () [Corola-website/Science/315373_a_316702]
-
fost inițial compusă în mare parte din calviniști metodiști. În Franța Prezbiterianismul este reprezentat de Biserica Reformata din Franța, Prezbiterianismul este cel mai numeros grup protestant din Franța. Exista de asemenea Luterani si Evanghelici. Termenii utilizați în Franța sunt "Protestant, Calvinist", nu "Prezbiterian". Simbolul este o Cruce Hughenota (Croix Huguenote) with the burning bush. Clergy, or theologians: Lay members: (source: adherents.com)
Presbiterianism () [Corola-website/Science/315373_a_316702]
-
nașterea națiunii Americane era văzuta de către Thomas Jefferson ca un experiment curajos și maiestuos în auto-guvernare al unui popor creștin și reformat. Insistența asupra legitimității și importanței cunoașterii naturii a dus la promovarea educației. În țările române, de exemplu, înțelegerea calvinistă a creștinismului l-a îndemnat pe Iacob Despot să aducă Reforma în Moldova și să deschidă primul colegiu pe pământ românesc la Cotnari în 1563, cu un an inainte de moartea lui Calvin. De asemenea, Catechismul a fost folsit ca
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
se specializă într-un domeniu și insistența de a se pronunța cu egală competența în domenii că istoria instituțiilor, drept, teologie, sociologie, filozofia “tehnologiei”, mass-media. A fost unul dintre puținii intelectuali francezi anticomuniști influențați de Marx, fiind catalogat că marxist, calvinist, determinist, tehnofob, pesimist sau anarhist. Ellul nu este ușor de clasificat și nici una din etichetele de mai sus nu îi pot descrie opera. El este mai cunoscut în Statele Unite decât în Franța, fiind recomandat de Aldous Huxley, care spunea că
Jacques Ellul () [Corola-website/Science/333227_a_334556]
-
însă după un scurt timp și-au dat seama că conducerea bisericii din țara-mamă este aproape imposibilă. La 7 octombrie 1921 s-a cheiat Acordul de la Tiffin între majoritatea comunității reformate și biserica Reformed Church, cea mai mare biserică presbiteriană calvinistă pe atunci. Conform acordului comunitățile maghiare s-au unit cu biserica americană, alcătuind o eparhie separată (Eparhia Kálvin) și având o autonomie largă în cadrul acesteia. O mare parte a pastorilor și credincioșilor însă au refuzat unificarea cu orice altă biserică
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
Reformată Maghiară din America), Biserica reformată maghiară din Allen Park, Biserica reformată din Chicago, Biserica reformată din Passiac, Biserica reformată din valea San Fernando. În afara celor două eparhii mari există și biserici reformate care s-au incadrat în alte biserici calviniste/presbiteriane existente în SUA (precum și comunități mici independente). Cele mai importante dintre acestea sunt: Preoții reformați maghiari din SUA alcătuiesc o Conferință Pastorală comună și organizează periodic Sinoduri Universale Reformate. Biserica Reformată Maghiară din America s-a reunit cu celelalte
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
nici Bihorul, transformat de asemenea în vilayet, cu centrul la Oradea. În anul 1542 sașii, prin Johannes Honterus, au aderat la reforma protestantă. Ulterior o parte a populației maghiare din Transilvania a aderat de asemenea la reformă, în varianta ei calvinistă respectiv unitariană. În anul 1599 Mihai Viteazul ocupă temporar Transilvania și o supune autorității sale. Situația politică încordată precum și războaiele dese l-au împiedicat pe voievodul român să realizeze o unificare de durată a acestei provincii cu Moldova și Țara
Principatul Transilvaniei () [Corola-website/Science/312104_a_313433]
-
manifestă de obicei pentru mântuirea păcătoșilor. Ortodoxia creștină arată că inițiativa în relația harului dintre Dumnezeu și o persoană este întotdeauna de partea lui Dumnezeu. După ce Dumnezeu a oferit acest "prim har", fiecare persoană îl poate accepta sau respinge. Doctrina calvinistă spune că din moment ce toate persoanele sunt de la sine moarte din punct de vedere spiritual, ele n-au dorința de a accepta acest har decât atunci când Dumnezeu le dă viață spirituală prin regenerare. Dumnezeu regenerează doar persoanele predestinate de el la
Har () [Corola-website/Science/306451_a_307780]
-
Eugénie Rozat Lagis. Tatăl său, Jérôme Quinet, a demisionat din armată, întrucât epoca napoleoniană l-a dezgustat profund și s-a dedicat științelor, îndeosebi matematicii. Mama sa, Eugénie Rozat Lagis, a exercitat o influență profundă asupra copilului Edgar. Deși era calvinistă, ea fost de acord cu botezul lui Edgar în catolicism. Familia locuia în Bourg-en-Bresse, dar își petrecea verile la Certines, proprietate a familiei Quinet de trei sute de ani. În 1811 s-a mutat împreună cu părinții și cu sora sa mai
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]