34 matches
-
lui de copii au anticipat visul muzelor adormite, dar modelul acestei muze i-a fost o baroneasă, prietenă a lui Rodin... Erau de fapt nouă muze, fiice ale lui Zeus, inspiratoare ale artelor care în mitologia romană purtau numele de Camene. Faptul că în această sculptură muza este adormită (care dintre ele?), poate sugera supliciul la care este supusă arta, fără a-și trăda suferința în afară, poate chiar din mândrie, pe suprafața obrazului neaflându-se nici o cută... Pentru Brâncuși emoția
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
poeților... demult plecați. Romanța despre plopii fără soț Pe muzica bătrânului Șorban Ți-o vor cânta suav un cor de îngeri Și Veronica Micle la pian. Vei sta-ntre Calliope și Erato La hora celor nouă muze Iar prea-sfioasele nimfe Camene Te-or săruta pe frunte cu a lor buze. Poate Bacovia e dus la templu Să inspecteze-n hruba cu păcat Sicriele de plumb și smoală A epigonilor ce vor pleca spre iad. Acolo sus e veșnic primăvară Și s-
ODĂ PENTRU GRIGORE VIERU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356329_a_357658]
-
trei luminători: Vasile cel Mare și Grigorie cuvântul lui Dumnedzău și Ioan cu rostul de aur, din târgu din Iași, (Trei Ierarhi n.n), cu o velniță ce iaste lângă mănăstire, din vale dinspre Bahluiu, să hie în pace de camănă și alte cheltuiale... oricâte căldări vor pune să lucredze”. Când am terminat de povestit, bătrânul a plecat puțin fruntea, râzând ghiduș. --Păi cum să stai liniștit, părinte - am continuat eu - când de peste zaplaz adie zi și noapte miroaznă de, să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
o roată a beceriului gospod”. Nu ne putem plânge nici de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, care la 6 mai 1733 (7241) hotărăște: „Mam milostivit și am iertat o crâșmă de aicea din Iași, unde se vinde vinul Sfintii Mitropolii... de camănă, de bezmăn,... nemărui nimică să nu dea, ca să fie de untdelemnu și de tămâie și lumânări la sfânta Mitropolie”. Eu aș zice că una-i să faci și să dăruiești mori, să scutești de dări și alta-i să dăruiești
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sfinția ta. Dacă-i așa, atunci să deșertăm sacul... La 22 aprilie 1769 spune vodă: „Facem știre cu această carte... pentru un trunchi de tăiat carne ce va avea aicea în Iași cinstitul... chir Gavriil migtropolit...l-am iertat de camănă și de alte toate dările și angăriile... cu nimică supărat să nu fie”. Asta ar cam însemna că cinstitului mitropolit i s-a acordat dreptul la un câștig personal... Dacă am să spun că nu-i așa, atunci m-aș
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
miluit svintei mănăstiri unde iaste hramul Cei trei luminători: Vasilie cel Mare și Grigorie cuvântul lui Dumnezeu și Ioan cu rostul (gura) de aur,... cu o velniță ce iaste lângă mănăstire, din vale despre Bahluiu, să hie în pace de camănă și de alte cheltuiale... oricâte căldări vor pune să lucredze”. N-am să cârtesc, părinte, ci am să spun numai că vodă s-a gândit să-i scutească pe „rugătorii noștri” să tot privească cu jind peste zidul mănăstirii, de unde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a nouă sate. Le dă și vreo cincizeci de țigani robi, fără a arăta, însă, numărul lor pentru fiecare mănăstire. “Așijderea... am miluit... sfintelor monastiri, Sfintei Vineri și cei din gios din Galata, doă pivniță ca să fie în pace de camănă mare și mică și de bezmăn. Așijdere și doi oameni care vor vinde vin într-acele pivnițe ca să nu aibă supărare de dajde... pentru toate angariile”... ― Această prevedere domnească avea în spate o altă poruncă, ce spunea că nimeni nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
al II-lea la 27 mai 1612 tuturor slujbașilor domnești care strângeau dările către visterie, aflăm că în coasta chervăsăriei (vămii) mănăstirii Sfântul Sava “din mijlocul târgului Iași” se afla o pivniță. Drept urmare, fiule, vine porunca: “Să nu tulburați de camănă pivnița de la acea chervăsărie,... fiindcă domnia mea am miluit sfânta mănăstire cu acea chervăsărie și cu camăna de la pivnița lor... ca să fie de hrană călugărilor și de întărire sfintei mănăstiri”. ― Nu știu cam ce suprafață cuprinde “o vie”, părinte. Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în coasta chervăsăriei (vămii) mănăstirii Sfântul Sava “din mijlocul târgului Iași” se afla o pivniță. Drept urmare, fiule, vine porunca: “Să nu tulburați de camănă pivnița de la acea chervăsărie,... fiindcă domnia mea am miluit sfânta mănăstire cu acea chervăsărie și cu camăna de la pivnița lor... ca să fie de hrană călugărilor și de întărire sfintei mănăstiri”. ― Nu știu cam ce suprafață cuprinde “o vie”, părinte. Și Costantin Corpaci clucer, scrie la 25 iulie 1614: “Am dat sfintei mănăstiri,... numită Sava... din târgul Iași
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
unde iaste hramul Cei trei Luminați: Vasilie cel Mare și Grigorie cuvântul lui Dumnezeu și Ion cu rostul de aur, din târgu din Iași, cu o velniță ce iaste lângă mănăstire, din vale despre Bahlui, să hie în pace de camănă și de alte cheltuiale ce vor hi pre alte vilniță oricâte căldări vor pune să lucredze...” „Ei, ce părere ai, dragule? A făcut bine vodă au ba?” Întrebare grea, părinte. Grea de tot. Dar am s-o spun pe cea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a unor anexe: beciuri, crame și căsoaie. Deși în zonă nau existat podgorii renumite, vinurile produse aici asigurau consumul populației din sate, surplusul fiind vândut la târgurile și iarmaroacele de peste an, pentru care se plăteau diverse dări, cum ar fi „camăna”, „cotărâtul 1” sau „bourăritul”. După cooperativizarea agriculturii, în locul viilor izolate au apărut plantații de vie altoită. Acestea au fost cultivate pe locuri în pantă, sub formă de terase, în punctele „Cioara” și „Satu Nou”, însumând circa 50 de hectare. Lucrările
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Aceste localități au dispus de condiții propice pentru creșterea albinelor, în sensul existenței în zonă a pădurilor de salcâm sau de tei (moșiile Siliștea, Pleșa, Bărboasa sau Valea Iepei). Stăpânii prisăcii erau obligați pe atunci să plătească deseatina 1 și camăna, reprezentând darea pe miere și ceară. În secolul al XIX-lea, această dare se evalua la un stup din 50 sau la un leu de stup. Prisăcile erau îngrădite cu garduri din mărăcini sau din nuiele împletite, având o odaie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fost făcută de Gheorghe Duca voievod la 4 august 1670 (7178): „Io Duca voievod...am miluit svintei mănăstiri unde iaste hramul Cei trei luminători...cu o velniță ce iaste lângă mănăstire, din vale despre Bahlui, să hie în pace de camănă și de alte cheltuiale ce vor hi pe alte vilniță oricâte căldări vor pune să lucredze.” Măi să fie! Sfințiile lor ședeau cu velnița după gard și nu știau de binefacerile ei până n-a venit voievodul să-i facă stăpâni
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de foc rămase în pădure" < rom. rămășiță), avem numeroase cuvinte moștenite sau împrumutate al căror sens diferă de acela al corespondentului din limba de origine, care, în absența termenului complex originar, este totuși dat ca etimon în dicționarele limbii române: camănă "odgon aflat la partea inferioară a năvodului, de care se pot prinde greutăți de plumb" < sl. kamenĭ "piatră"; coprină "o plantă erbacee" < bg. koprina "mătase"; iliș "impozit pe resurse de hrană" < magh. élés "hrană, provizii alimentare; gustare"; maslu "slujbă religioasă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
171 Baicului, 114, 201 balâc, 127, 188, 201 balon, 39, 64, 103, 172 basc(ă), 136, 185, 192, 204 bere, 131 bidinea, 128, 188, 197, 202 bienală, 102, 120 blindat, 120, 204 bostan, 188 cale, 23, 114 calitate, 12, 135 camănă, 211 cameră, 128 Cameră, 128 candel, 129, 157 caracteristică, 120 carosabil, 172 (a) cauza, 24, 142, 173 cârmâz, 127, 188, 197 celular, 119, 161 centrală, 119 cezariană, 119 cherhana, 127 chibrit, 131 chilnă, 127, 188, 198 (a) chiuli, 86, 143
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
partea soției - și un obroc anual de zece buți de vin. La 24 februarie 1448, era întărită mânăstirii o casă din Suceava, dăruită de Cămârzan și soția sa, cu condiția ca ei să rămână în casă până la moarte, în schimbul unei camene de ceară dată anual. La 22 septembrie 1448, era dăruită mânăstirii Moldovița jumătatea din lacul Ciuhului și jumătate din veniturile obținute de pe urma pescuitului și a vămuirii peștelui încărcat aici. La 26 mai 1449, îi era întărită mânăstirii posada de pe Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în târgul Huși, în Dealul Dricul, între viile popii Trifan și între Simion Dobândă”, aceste vii fiind înscrise și „în catastihul târgului, după vechiul obicei”. Conducerea orașului se îngrijea, printre altele, și de colectarea obligațiilor locuitorilor către domnie, în bani (camăna) sau în produse: podvoade, cai de jold, sulgiul (darea pe vite sau pe oi tăiate), ilișul (dare percepută pe cereale), bezmenul de ceară (darea pe ceară), ialovița de siliște (impozit plătit Porții Otomane în vaci grase), de braniște (moșie domnească
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ce eu de la proprietarii viilor”. Cămănarii (căminarii) erau slujitorii însărcinați cu perceperea unor dări (la început, numai pe vânzarea cerii) sau zeciuiala domnească din ceară. La 3 mai 1621, Alexandru Iliaș a poruncit cămănarilor din târgul Huși să nu ia camănă de la poslușnicii Episcopiei de Huși, iar la 20 septembrie 1632, același domnitor le cerea cămănarilor din Huși „să lase în pace”, adică să scutească de dări o cârciumă mare, un cojocar, un meseriaciu și un hoștinar ai Episcopiei de Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu dregătorul, era un slujbaș domnesc, nu municipal, îl interpretează Ghibănescu pe Melchisedec, care „aducea la îndeplinire isprăvia, ordinile domnești, ca podvoade (cărături), cai de olac, cai de jold, și toate celelalte angării; apoi tot el aduna și încasa gloabele, camăna, feriia, și altele. Deși fiecare taxă își avea încasatorii săi: podvodari, jăldunari, olăcari, bezmănari, dabilari, deseatnici, gorștinari, cămănari, globnici, deșugubinari, vinarici, pogonari, zoltași etc. - cel care îi priveghea și-i controla era uriadnicul, dregătorul, ispravnicul". În afara uriadnicului sau ispravnicului de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de oi revenindu-i în întregime. Bezmenarii strângeau bezmenul sau darea pe casele care erau construite pe loc domnesc. În 1662, Evstratie Dabija dă ordin căminarilor și „bezmenilor care vor umbla la târg, la Huși" să lase în pace „de camănă și de bezmen o cârciumă mare sau două mici, și un meseriaș (măcelar) și un cojocar, ce sunt în treaba Episcopiei". Bezmenul era darea „ce se arunca asupra sătenilor, foști vecini, așezați pe moșia proprietarului", câte doi lei pe casă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
angărăile erau servicii impuse cu sila și cu nedreptul, ele s-au numit mai apoi și beilicuri, adică servicii silite și neplătite, în folosul Beiului, cum numeau turcii pe Domn. Mai erau și alte dabile, ca... angarale ori beilicuri: șeice, camănă - darea în ceară (bezmen de ceară), dar și cea pe crâșme. Crâșmele plăteau chiar două camine: „camăna cea mare și cea mică". Erau și crâșme - de „Arhierei și de Monastiri"scutite de camănă, însă Mihai Racoviță, la întâia sa domnie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
adică servicii silite și neplătite, în folosul Beiului, cum numeau turcii pe Domn. Mai erau și alte dabile, ca... angarale ori beilicuri: șeice, camănă - darea în ceară (bezmen de ceară), dar și cea pe crâșme. Crâșmele plăteau chiar două camine: „camăna cea mare și cea mică". Erau și crâșme - de „Arhierei și de Monastiri"scutite de camănă, însă Mihai Racoviță, la întâia sa domnie, a desființat „scutirile de pe târguri și s-au adăugat (veniturile) la venitul Domniei". Comerțul cu ceară și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
alte dabile, ca... angarale ori beilicuri: șeice, camănă - darea în ceară (bezmen de ceară), dar și cea pe crâșme. Crâșmele plăteau chiar două camine: „camăna cea mare și cea mică". Erau și crâșme - de „Arhierei și de Monastiri"scutite de camănă, însă Mihai Racoviță, la întâia sa domnie, a desființat „scutirile de pe târguri și s-au adăugat (veniturile) la venitul Domniei". Comerțul cu ceară și miere fiind unul dintre cele mai întinse, cârciumarii care probabil la început vindeau și miere și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Racoviță, la întâia sa domnie, a desființat „scutirile de pe târguri și s-au adăugat (veniturile) la venitul Domniei". Comerțul cu ceară și miere fiind unul dintre cele mai întinse, cârciumarii care probabil la început vindeau și miere și ceară, plăteau camănă pe ceară, spune Ghibănescu, rămânând mai apoi ca să vânză și vin - crâșmele erau un drept regalian al proprietarului - aceleași crâșme plătind camănă și pe vin, camănă care se plătea și sub Alexandru cel Bun. Cămănăritul se plătea la vin pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
miere fiind unul dintre cele mai întinse, cârciumarii care probabil la început vindeau și miere și ceară, plăteau camănă pe ceară, spune Ghibănescu, rămânând mai apoi ca să vânză și vin - crâșmele erau un drept regalian al proprietarului - aceleași crâșme plătind camănă și pe vin, camănă care se plătea și sub Alexandru cel Bun. Cămănăritul se plătea la vin pe crâșmă, susține Ghibănescu, înainte de a fi pogănăritul, vădrăritul. La 3 mai 1625 Alexandru Vodă, succesorul domnului Gașpar, dă o carte către „credincioșii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]