146 matches
-
Brașov care am adus un premiu internațional la pian și anume din Llangollen, Țara Galilor - Anglia. Desigur, aceste evenimente au fost momente importante în viața mea și în formarea mea artistică. Vocea mea s-a dezvoltat încetul cu încetul în corul „Camerata Infatis” a profesorului Nicolae Bica, conturându-se o voce cu armonice și o culoare deosebită, cu sunete grave care arătau încă din copilărie că voi fi cu siguranță mezzosoprană. Corina KISS: Ai fi urmat o carieră pianistică dacă nu ai
MEZZOSOPRANA MIHAELA BINDER-UNGUREANU LA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE OPERĂ, OPERETĂ ŞI BALET – BRAŞOV 2012 de CORINA KISS în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Corina_kiss_mezzosoprana_mihaela_binde_corina_kiss_1353639376.html [Corola-blog/BlogPost/347004_a_348333]
-
Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creația instrumentala, importanța temperantei sonore, creația vocal-instrumentala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A. Vivaldi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A.Vivaldi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
terasa castelului, între ora 17 și ora 18. Familia Regală va ieși pe balconul castelului pentru a saluta invitații, la ora 18. Trei avioane ale Iacărilor Acrobați vor survola parcul regal. La ora 18.30, va începe concertul susținut de Camerata Regală, dirijat de Tiberiu Soare, având ca soliști pe violonistul Remus Azoiței și tenorul Teodor Ilincăi. Evenimentul va avea loc în prezența Custodelui Coroanei și Principelui Radu, alături de Principesa Elena și dl Alexander Nixon, Principesa Sofia, Principesa Maria și Arhiducesa
Casa Regală: Programul sărbătoririi Coroanei Române la 150 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103059_a_104351]
-
Muzica laică a Evului Mediu creația muzical-poetică, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanți, importanță). Apariția operei. Camerata florentină și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc.). J.S.Bach - creația instrumentală, importanța temperanței sonore, creația vocal-instrumentală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creația instrumentala, importanța temperantei sonore, creația vocal-instrumentala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Muzica laică a Evului Mediu creația muzical-poetică, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanți, importanță). Apariția operei. Camerata florentină și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc.). J.S.Bach - creația instrumentală, importanța temperanței sonore, creația vocal-instrumentală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A. Vivaldi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A.Vivaldi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
XVII-lea, este denumită tot mai frecvent "simfonie" (în italiană: "sinfonia") este preludiul instrumental al unei opere lirice, specie dezvoltată în acel timp în Italia, mai ales la Florența - începând cu Jacopo Peri ("Euridice"), Giulio Caccini ș.a., în cadrul cercului cultural "Camerata de' Bardi", având ca mentor muzical pe Vincenzo Galilei. Un exemplu îl constituie "sinfonia" cu care se deschide celebra operă "L'Orfeo" a lui Claudio Monteverdi (1607). Mai târziu, se stabilește o distincție clară între „simfonia” franceză și cea italiană
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
pe un drum care îi va schimba viața, ca elev și prieten al celebrului toboșar de la care învață și „fură meserie”. În 1999 va participa la „Visul Toboșarului”, creația lui Ovidiu Lipan Țăndărică, alături de Corneliu Stroe, Nicolae Voiculeț, Dumitru Fărcaș, Camerata Valahica a Radioteleviziunii Române, Fanfara 10 Prăjini. Deși este alături de Țăndărică la mai toate concertele și aparițiile publice ale acestuia, John intră în 2000 în formația Talisman cu care merge în turneul din USA din același an. Înregistrează, de asemenea
Ionuț Micu () [Corola-website/Science/330575_a_331904]
-
Culturii din Ploiești,la Tarcento-Italia . 1977-iulie, Turneu artistic că dirijor al Ansamblului „Prahova” la Messina-Italia. 1977-membru în Juriul național de specialitate la Festivalul”Cîntarea României”-secțiunea teatre de estrada profesioniste. 1977-Director artistic în turneul de la Varna Bulgaria cu Corala feminină „Camerata” a Palatului de Cultură din Ploiești,dirijor Prof.Gheorghe Ionescu. 1979-Turneu artistic la Zacopane-Polonia,în calitate de Conducător artistic al Ansamblului”Crăițele” din Valea Doftanei împreună cu Marga Comisu-Dumitrescu,coregraf. Marele Premiu „Toporașul de Aur” la Concursul Internațional de folklor de la Zacopane-Polonia. 1996-Turneu
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Fatyol, Horia Mihail, Alexandru Tomescu, Andrei Licareț, Răzvan Suma, Young Hee Lee, Horia Văcărescu, Verona Maier, Asya Sofikanova, Gabriel Croitoru, Horia Maxim, Francesco Ionașcu, Ionuț Pandelescu, Sergiu Cârstea, Nicolas Bourdoncle. Din anul 2007 este numit director artistic și dirijor al Cameratei “Dorin Teodorescu“ a Teatrului Național de Operetă București alături de care dezvoltă o relație cu totul specială, culminând cu o serie de 9 concerte sub titlul “Serile muzicale europene” ale Cameratei “Dorin Teodorescu”. În această formulă a susținut concerte în București
Cristian Lupeș () [Corola-website/Science/327182_a_328511]
-
Din anul 2007 este numit director artistic și dirijor al Cameratei “Dorin Teodorescu“ a Teatrului Național de Operetă București alături de care dezvoltă o relație cu totul specială, culminând cu o serie de 9 concerte sub titlul “Serile muzicale europene” ale Cameratei “Dorin Teodorescu”. În această formulă a susținut concerte în București (Palatul Cotroceni, Teatrul Național de Operetă, Tinerimea Română, Centrul Cultural al MAI, Biserica Anglicana etc), și în țară (Sala de concerte a Bibliotecii Municipale și Casa de Cultură din Onești
Cristian Lupeș () [Corola-website/Science/327182_a_328511]
-
debutat în străinătate la pupitrul Filamonicii din Berna in Elveția, înlocuindu-l cu mult succes pe dirijorul Günther Herbig. Acest an va aduce un nou debut în cariera sa, fiind invitat să participe în cadrul Festivalului Internațional George Enescu cu orchestra Camerata Regala, cu un program de muzica moderna: Noam Sheriff, Liviu Dănceanu, Corneliu Dan Georgescu, Michael Jarell, George Enescu - Pascal Bentoiu. http://www.youtube.com/watch?v=Kg3e5E 5ghA&feature=g-upl Prezență distinsă, fermecătoare cu un caracter energic și ambițios, dirijorul Cristian
Cristian Lupeș () [Corola-website/Science/327182_a_328511]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul național Pentru Merit în grad de Comandor domnului profesor universitar Emil Baclea, directorul Orchestrei "Camerata" din Bruxelles. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE ----------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135301_a_136630]
-
Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creația instrumentala, importanța temperantei sonore, creația vocal-instrumentala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
Orchestră", sub conducera unor prestigioși șefi de orchestră, ca Yehudi Menuhin, Yuri Simonov, Andrew Litton, Georges Octors, Sabin Pautza, Cristian Mandeal, Lukas Vis, Mario Benzecry ș.a. Apare și în recitaluri de muzică de cameră și ar multiple înregistrări cu ansamblul "Camerata Lysy". A înregistrat toate cele trei concerte pentru vioară de Camille Saint-Saëns acompaniat de "Ensemble Orchestral de Paris" sub baghetă lui Lawrence Foster. În februarie 2005 a avut loc lansarea a patru CD cu integrală sonatelor pentru vioară de Ludwig
Liviu Prunaru () [Corola-website/Science/313548_a_314877]
-
Dumitru Bughici (forme). Își amintește că, în perioada studiilor universitare, la ora 7 dimineața era în Facultate, altfel nemaigăsind sală de studiu și de cele mai multe ori ora 22, îl prindea tot acolo. Îl regăsim, ca violonist, în orchestra de cameră „Camerata” a Conservatorului, care obține în anul 1974, premiul I, la Concursul „Herbert von Karajan”, de la Berlin. După absolvirea Conservatorului, ar fi avut posibilitatea să rămână în București, ca violonist în Orchestra Radio, însă preferă să se reîntoarcă la Timișoara, unde
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
ocupat locul de concert-maestru în cadrul altor ansambluri profesioniste cu care a colaborat, cum ar fi: Orchestra Internazionale d’Italia, Hiroshima Hope Orchestra, Orchestra de Cameră a Mării Negre, Austria Mozart Symphony Orchestra, Orchestra de cameră franco-germană, Capella Cathedralis, Ensemble Musica Banatica, Camerata Academica. Despre activitatea sa, ca solist, concert-maestru, violonist în ansambluri camerale sau simfonice, reținem din presa vremii: „Trebuie să elogiem sonoritatea fără reproș a viorii lui Ioan Fernbach, prin care solistul a modelat cele mai expresive idei muzicale [...] Sunetul viorii
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
De-a lungul anilor, din formație au făcut parte tineri de diferite profesii, mulți componenți devenind la rândul lor, dirijori sau animatori ai muzicii corale. În anul 1990 formația se transformă în Reuniune Corală, cu personalitate juridică, cu denumirea de Camerata Academica Porolissensis, întrucât majoritatea componenților lor proveneau din mediul academic. Începând cu anul 1991, la inițiativa dirijorului și cu sprijinul financiar al Inspectoratului pentru Cultură al Județului Sălaj, se va organiza, în Zalău, Festivalul coral internațional „Ecouri Transilvane”. Datorită prestigiului
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
corul era invitat la manifestări culturale de referință ale genului, fiind o prezență activă la momentele solemne ale vieții culturale sălăjene, la concursuri, remarcându-se de fiecare dată prin măestria de care dădea dovadă în interpretare, prin echilibrul rafinat. Corul Camerata Academica Porolissensis este un nume între cele 10-12 coruri care au rezistat și după revoluție, în condițiile în care întreaga activitate corala din țară s-a prăbușit, acest fapt fiind datorat în mare măsură faptului că Ioan Chezan a promovat
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
internațională de muzică religioasă „Bartolomeu Anania”" (Bistrița, 2011) etc. Obținerea premiului III la Concursul Internațional de Creație și Interpretare Corală „Gheorghe Dima” în anul 1994. În anul 1996, cu ocazia aniversării a 25 de ani de activitate a Reuniunii Corale Camerata Academica Porolissensis a invitat, în premieră absolută în Zalău, a Corului Madrigal, condus de regretatul Marin Constantin. Pe plan internațional Camerata a avut ocazia, de-alungul timpului, să participe la un mare număr de concerte în întreaga Europă, astfel participând la
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Dima” în anul 1994. În anul 1996, cu ocazia aniversării a 25 de ani de activitate a Reuniunii Corale Camerata Academica Porolissensis a invitat, în premieră absolută în Zalău, a Corului Madrigal, condus de regretatul Marin Constantin. Pe plan internațional Camerata a avut ocazia, de-alungul timpului, să participe la un mare număr de concerte în întreaga Europă, astfel participând la schimburi culturale cu formații din Rusia, Polonia (1980), Italia (1991, 1994, 1998), Franța (1999, 2007), Ungaria (1992, 1993, 2000), Norvegia (1993
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]